Forum Machete,Modelism,Hobby: Victorian - Vede profil - Forum Machete,Modelism,Hobby

Salut Dan,

Dupa cum bine stii, eu ma opresc cu "priceperea" la nave romanesti inainte de primul razboi mondial. Ca atare, ia te rog urmatoarele doar cu titlu de inventar:

Schema Rechinului: http://www.deepstorm...hinul/shema.gif

Si, spre comparatie,

Schema Delfinulului: http://www.deepstorm...finul/shema.jpg

Linkurile, de aici: http://www.worldwar2...?showtopic=3977

Cu atentie mare, informatiile astea luate de pe net trebuie in mod obligatoriu corelate cu poze unde identificarea navelor este certa. Cel putin in privinta navelor Rechinul - Marsuinul exista mari dificultati in a recunoaste navele pentru necunoscatori, asa ca, grija multa!


IvS submarines for Romania: Marsuinul/Rechinul

Yard number 929 type -minelayer, laid down 1939, launched 22 Mai 1941,
German / IvS, project 298, Related to the German type I A. Vezi aici, in josul paginii:

http://www.dutchsubm...rTurkeyandSpain

Salut,

Nu exista, din cate stiu eu, termeni marinaresti in limba romana care sa poata traduce exact semnificatia cuvintelor englezesti waist si quarter badge. Asta fiindca in limba engleza acesti termeni s-au cristalizat in secolul al XVII-lea, in timp ce in limba romana termenii marinaresti s-au format abia in ultimele decade ale secolului al XIX-lea, cand navele erau deja mult diferite.

"Waist" (care in limbajul obisnuit, in engleza inseamna si "talie") se refera in mod normal la zona libera de pe puntea principala din fata catargului mare. Termenii corespondenti in limba romana s-au format insa in mare parte pe vechiul bric Mircea, care avea numai doua catarge si deci zona respectiva era ocupata cu fel de fel de acareturi, deci nu putea fi folosita ca loc de adunare pentru marinari.

"Quarter badge" conform terminologiei consacrate din secolul al XVII-lea erau doua incaperi mici la pupa in borduri, de ambele parti ale cabinei principale si care erau folosite ca anexe sanitare ale capitanului si ale ofiterilor. Mai precis erau niste incaperi mici prevazute cu un scaun gaurit si cu un stut de scurgere in exterior. Este exact ce te-ai astepta sa gasesti in mod normal si intr-o gospodarie obisnuita, undeva in partea din spate a curtii, doar ca deseurile rezultate nu se scurg in mare, ci se aduna intr-o groapa sapata in pamant. In ziua de azi i-am spune, folosind tot o terminologie anglo-saxona, "closet", doar ca in romana termenul are conotatia specifica de incapere sanitara, in timp ce la englezi el poate desemna si un simplu dulap, un spatiu inchis folosit pentru depozitare. Termenul francez corespondent ar fi "bouteille" care ar putea fi tradus aproximativ in romana prin sticla, butelie, butelca, dar acest termen nu a "prins" in practica marinareasca romaneasca desi am avut ofiteri formati la francezi care fara indoiala erau obisnuiti cu termenii respectivi.

Ca un aparte, termenul de WC folosit in mod normal in romana curenta provine tot din engleza, fiind mai precis acronimul pentru Water Closet si desemneaza un "closet" prevazut cu apa curenta si posibilitatea de "spalare" automata a vasului, asemenea obiecte fiind inventate tot in lumea anglo-saxona pe undeva pe la jumatatea secolului al XIX-lea.

Excelenta imagine, Dan, multumesc frumos la randul meu pentru clarificare!

@ All: inainte de toate, pentru toata lumea, La multi ani fericiti pentru anul 2013! In privinta latimii filelor, @ Dan, ai dreptate, dimensiunile sunt mai mari la nave mari, mai mici la nave mai mici. N-as putea sa precizez in totalitate cum se face asta, pe vremea aia stiau si cu ochii inchisi toate regulile.

Pentru Mircea am avut norocul ca in Arhivele Statului, daca nu exista planurile, macar exista caietul de sarcini al navei, care este foarte detaliat, si deci de acolo am putut lua fel de fel de informatii, inclusiv dimensiunile precise ale filelor de punte. Pentru Mircea era precizat ca o fila de punte era realizata din "Danzig fir" (pin de Danzig, in ziua de azi Gdansk, in Polonia) si masura 3" x 5"1/2 ( 7.62 x 13.97 cm) Dimensiunea mai mare era latimea.

Pentru nava in cauza deci dimensiunea ar trebui sa fie ceva mai mica decat la Mircea. Ce nu inteleg eu insa in modelul tau, Staric, este de unde pana unde ai ajuns la concluzia ca la mijlocul puntii trebuie sa fie o scandura mai lata si ca la marginea zonei unde apar diverse bocaporturi etc, ar trebui sa fie doua file mai solide? Chestia asta era valabila la navele din lemn, gen Wasa, nu la nave recente cu structura compozita! Iar in privinta latimii scandurilor, as fi zis ca la mijloc este o scandura de aceeasi latime ca si in rest!

In prima poza, in prim plan "Prutul" in plan indepartat, prova "Elisabetei", iar la cheu, una din navele clasei "Bistrita"