Deci:
1) Velele erau fara ghiu. Planurile din Arhivele Statului ne arata clar ca velele aveau doar pic. Este posibil sa manevrezi asemenea vele si fara ghiu, daca manevrele respective sunt amplasate acolo unde trebuie, pe punte. Multe goelete nu aveau pic la vela prova, iar la vela pupa e necesar ghiu numai daca vela intinsa iese mult in afara puntii si n-ai cum s-o intinzi altfel. La ketch-ul nostru nu se pune problema, poti gasi pozitii ale manevrelor asezate astfel spre pupa incat vela sa stea intinsa la orice alura.
2) Fixarea straiului si a sarturilor pe catarg nu cred ca se facea prin agatare de un colier de metal ca in exemplele rusesti aratate de tine, astea sunt niste detalii de inceput de secol 20 deja. Cred ca atat straiul, cat si sarturile aveau in partea superioara o bucla; bucla se intruducea pe catarg de la partea superioara si se opreau intr-o umflatura in catarg, (careia cehii spre exemplu ii spun "galca turceasca"
) Straiul avea o singura bucla, iar sarturile se agatau cate doua pe fiecare bucla, la fel ca si la constructiile traditionale.
3) capetele manevrelor nu se fixau de niste cavile infipte intr-un colier de metal in jurul catargului, ci se legau pe niste tacheti fixati pe catarg si/sau pe parapet, pentru catargul prova. Tachetii sunt niste elemente in forma de T cum este cel fixat pe gruie, pe care ai legat capatul manevrei macaralei barcii. Vezi cate manevre ai in total si pe urma studiaza locurile in care ar putea fi amplasate. Pe catarg cred ca sunt doar doua manevre, varful si baza picului, deci n-ai avea nevoie de un intreg colier de jur- imprejurul arborelui, ci doar de doi tacheti, cate unul in fiecare bord, plus un al treilea tachet spre prova - manevra pavilionului. Restul manevrelor sunt pe punte sau pe partea interioara a parapetului.
4) Nu ai de ce sa te complici cu dublarea catargului cu un baston de pavilion, cand planurile mele arata clar, ca si cele originale de la arhiva, ca pavilionul se punea direct pa catarg. Pur si simplu avea acolo in partea de sus, un scripete atasat sub mar, la care urca manevra pavilionului. Era o velatura extrem de simpla si pastrata la minimul de elemente, fiindca velatura este doar "optionala" si in mod normal se naviga cu motorul cu aburi. N-am vazut de fapt in nici o poza velatura acestor nave, sunt sigur ca in mare parte a timpului se naviga numai cu motor. De fapt, spre deosebire de mare, pe Dunare e ceva mai dificil sa navighezi cu vele, pentru ca de multe ori nu ai loc suficient sa faci volte in vant etc etc. De fapt, in afara de Mircea si Elisabeta, singura nava romaneasca ce naviga in mod sistematic cu vele era "Grivita", avem poze care dovedesc acest lucru.