[staric]

Hartia de transfer e asta:

http://www.rik.ro/ha...fer-termic.html

...



scoti la imprimanta poza dorita ... apoi cu fierul de calcat o lipesti pe material ... dar trebuie testat...de vazut cum devine materialul ... daca perminte indoirea, etc ... teoretic ar trebui sa fie totul ok ... practica ne omoara

Aceasta postare a fost editata de staric: 13 March 2012 - 06:05 PM

[gobi71]

Mdaaa.... Nu mai trebuie decat sa ne cumparam hartia fermecata!Stie cineva de unde o putem cumpara on-line?

[Leo2003]

Spre exemplu AICI.

[VALIX]

Să ştii că am căutat şi eu metode pentru a face steagurile Victoriţei mele, printre care şi această trasferare termică. Problema la metoda asta este că imprimeul iese scorţos, tare, cauciucat, iar steagul nu va mai avea acel aspect "fluturând în vânt", va sta ca steagul Americii când a fost înfipt în Lună în '69...

Însă, o metodă relativ ieftină (vreo 35 lei un A4) este printarea direct pe suport textil (cu o imprimantă adecvată), serigrafie se cheamă, dar suportul textil cică trebuie neapărat să fie satin.

[Leo2003]

Zic si eu... Exista vopseluri speciale pentru textile. Nu afecteaza tesatura, nu o intareste, rezistente la UV si apa etc.
Sunt pe baza de apa si se pot aplica pe materiale naturale sau sintetice cu pensula, buretele sau aerograful.
Cunosc pe cineva care picteaza tricouri - am si io cateva pictate din aceeasi sursa - si sunt foarte misto.

Aceasta postare a fost editata de Leo2003: 13 March 2012 - 08:52 PM

[staric]

...

[Victorian]

Bravo, Staric,

E ceea ce trebuie sa fie! Felicitari si spor la treaba in continuare! :)

[staric]

Victorian cred ca o sa am nevoie de un mare ajutor la arborada ( cred ca nu am gresit termenul ) ... lucrez acuma la ea (desen)... la sange ... asa ca daca mai ai surse de inspiratie

Catargele au acelasi diametru?

... piesele de unire ( berbeci,etc) sunt din lemn ( clasice?) ... bine ... nu toate ... e o amestecatura de lemn si metal ...


dupa ce termin cu proiectarea o sa pun poza in rezolutie mare pentru corectarea eventualelor greseli ...

Aceasta postare a fost editata de staric: 17 March 2012 - 11:26 AM

[Victorian]

Salut Staric,

Catargele NU sunt de acelasi diametru, dimensiunile unui catarg se calculau in functie de dimensiunea lor TOTALA, adica cu tot cu portiunea de catarg care era infipta in corpul navei. Catargul prova este mai lung, fiindca ajunge pana la chila navei. Catargul pupa este mai scurt, fiindca este sustinut pe niste grinzi si pontili, nu are cum sa ajunga pana la chila fiindca pe acolo trece arborele de transmisie de la motor la elice. Exista carti si tabele care dau dimensionarea elementelor de arborada pentru navele englezesti ale secolului al XIX-lea dar n-are rost sa te incurci cu ele acum, ia-te dupa dimensionarea catargului prova care e realizata corect si micsoreaza corespunzator toate dimensiunile pentru inaltimea celui din pupa.

In privinta elementelor de fixare ale catargelor, tine cont de faptul ca nava este facuta in 1882 si deci apar elemente moderne de fixare. Nu am vazut detalii in nici o poza, insa am motive intemeiate sa cred ca avea manevrele fixe metalice (straiuri si sarturi) si cred ca acestea se intindeau cu ajutorul unor intinzatori moderni cu doua suruburi cu pas invers, nu cu ajutorul unor capete de berbece. Tine cont din nou de faptul ca firma se numea Thames IRON Works and Shipbuilding Company". Deci, aveau traditie in constructii metalice. Oricum, chiar si la bricul Mircea, care din motive de respectarea traditiei folosea capete de berbece pentru sarturi, aceste elemente erau realizate din fier si nu din lemn.

Velatura era simpla, fara ghiuri, doar cu picuri mobile care in pozitia de repaos se coborau la nivelul tendei unde vela se facea un soi de "carnat" strans la inaltimea respectiva. Fixarea picului pe catarg se face in mod traditional cu o chestie pe care englezii o denumesc parral, o bucla de franghie pe care sunt insiruite niste margele mari din lemn. Vezi aici:

http://lh4.ggpht.com...Ik/P1060404.JPG

Bucla trebuie sa fie suficient de larga astfel incat picul sa poata cobori pana la nivelul puntii atunci cand este nevoie. Pentru a-l urca sus pe catarg se folosesc doua manevre, una este desenata in plan, cealalta, cea de la baza picului, nu apare in desenul meu.

Astept desenele tale pentru alte comentarii. Spor!

[staric]

prima parte ... sper sa fie clar ...




nu-mi este clar aci ... e la fel si la noi?

Aceasta postare a fost editata de staric: 17 March 2012 - 11:36 PM

[Victorian]

Deci:

1) Velele erau fara ghiu. Planurile din Arhivele Statului ne arata clar ca velele aveau doar pic. Este posibil sa manevrezi asemenea vele si fara ghiu, daca manevrele respective sunt amplasate acolo unde trebuie, pe punte. Multe goelete nu aveau pic la vela prova, iar la vela pupa e necesar ghiu numai daca vela intinsa iese mult in afara puntii si n-ai cum s-o intinzi altfel. La ketch-ul nostru nu se pune problema, poti gasi pozitii ale manevrelor asezate astfel spre pupa incat vela sa stea intinsa la orice alura.

2) Fixarea straiului si a sarturilor pe catarg nu cred ca se facea prin agatare de un colier de metal ca in exemplele rusesti aratate de tine, astea sunt niste detalii de inceput de secol 20 deja. Cred ca atat straiul, cat si sarturile aveau in partea superioara o bucla; bucla se intruducea pe catarg de la partea superioara si se opreau intr-o umflatura in catarg, (careia cehii spre exemplu ii spun "galca turceasca" ) Straiul avea o singura bucla, iar sarturile se agatau cate doua pe fiecare bucla, la fel ca si la constructiile traditionale.

3) capetele manevrelor nu se fixau de niste cavile infipte intr-un colier de metal in jurul catargului, ci se legau pe niste tacheti fixati pe catarg si/sau pe parapet, pentru catargul prova. Tachetii sunt niste elemente in forma de T cum este cel fixat pe gruie, pe care ai legat capatul manevrei macaralei barcii. Vezi cate manevre ai in total si pe urma studiaza locurile in care ar putea fi amplasate. Pe catarg cred ca sunt doar doua manevre, varful si baza picului, deci n-ai avea nevoie de un intreg colier de jur- imprejurul arborelui, ci doar de doi tacheti, cate unul in fiecare bord, plus un al treilea tachet spre prova - manevra pavilionului. Restul manevrelor sunt pe punte sau pe partea interioara a parapetului.

4) Nu ai de ce sa te complici cu dublarea catargului cu un baston de pavilion, cand planurile mele arata clar, ca si cele originale de la arhiva, ca pavilionul se punea direct pa catarg. Pur si simplu avea acolo in partea de sus, un scripete atasat sub mar, la care urca manevra pavilionului. Era o velatura extrem de simpla si pastrata la minimul de elemente, fiindca velatura este doar "optionala" si in mod normal se naviga cu motorul cu aburi. N-am vazut de fapt in nici o poza velatura acestor nave, sunt sigur ca in mare parte a timpului se naviga numai cu motor. De fapt, spre deosebire de mare, pe Dunare e ceva mai dificil sa navighezi cu vele, pentru ca de multe ori nu ai loc suficient sa faci volte in vant etc etc. De fapt, in afara de Mircea si Elisabeta, singura nava romaneasca ce naviga in mod sistematic cu vele era "Grivita", avem poze care dovedesc acest lucru.

[staric]

...

1) Velele erau fara ghiu ... daca discutam dupa Planurile din Arhivele Statului ( foaia albastra ... daca nu...nu are rostul sa citesti mai departe ... atunci e OK ) se observa clar ca vela pupa are ghiu ... da ai dreptate nu iese mult in afara, dar e plina pupa ceea ce ar ingreuna manevra rapida la o nava militara? ... solutia e ghiul ... iar la prova nu se discuta - clar e fara.

2) Fixarea straiului si a sarturilor pe catarg ... cine mi-a zis de IRON Works? Planurile dupa care lucrez in majoritate sunt americane ( si daca inapoiatii aia din SUA foloseau metal ce sa mai zicem de aia de la IRON ) ... poate la navele mari se mai foosea traditional ( era prost metalul?...) dar la barca nu vad nici o problema ... eu totusi asi opta pentru metal ... o galca si inca turceasca ... poate doar asa:

dar nu-mi place ... vreau o solutie mai eleganta ...

de aci:
http://hnsa.org/doc/luce/index.htm

3) capetele manevrelor nu se fixau de niste cavile infipte intr-un colier de metal in jurul catargului... OK

4) Nu ai de ce sa te complici cu dublarea catargului ... OK ... ori scripete ( e mai frumos ) ori si mai simplu ( nu cred ca si corecta ) o gaura in catarg ( nu mai gasesc acuma poza cu gaura ...)

P.S.

De ce ketch si nu goelete? eu inclin spre Goeletă

Aceasta postare a fost editata de staric: 18 March 2012 - 04:09 PM

[Victorian]

Salut Staric,

1) Ai dreptate, mea culpa, desenul de la arhivele statului arata ghiu pentru vela pupa, deci fa ghiu!

2) Modul de fixare al manevrei fixe cu bucla jurul elementului din lemn e traditional si mai natural decat legarea la un ochi metalic, problema fiind posibilitatea de a slabi manevra cand o obligi sa-si schimbe unghiul cu raza foarte mica in jurul ochiului respectiv. As opta pentru cea de-a doua imagine postata de tine, plate 59 figura 330, este exact "galca turceasca" despre care vorbeam, doar ca este cam dreapta. I-ai putea da o forma mai rotunjita, de... galca!

3) OK.

4) De acord si cu varianta cu gaura prin catarg... daca poti s-o faci!

5) De ce ketch: fiindca vela prova este mai mare decat cea pupa, ceea ce din punct de vedere tehnic corespunde definitiei respective. Schoonerul (sau goeleta, pentru limbile de origine latina) are in mod categoric vela prova mai mica decat cea pupa.

[staric]

Final ... sper



"galca turceasca" imi da dureri de cap ... cu doua perechi ... gandesc

... urmeaz partea II

Aceasta postare a fost editata de staric: 19 March 2012 - 11:18 PM

[Victorian]

Salut Staric,

Nu vad ce motive ai avea sa-ti dea galcile alea dureri de cap, sunt doua suprapuse, cea de deasupra pentru sarturi si balansina picului, cea de dedesubt pentru strai. "Galca" asta e pur si simplu o ingrosare a catargului, un umar cat sa se blocheze acolo ochiul de fixare al manevrei fixe. Sunt asezate in locul in care ai desenat cele doua inele cu cate patru carlige, despre care ti-am spus ca sunt detaliul modern, de secol 20.

In principiu desenul tau este OK, cu exceptia partii superioare a straiului prova, unde apare o "oratanie" care nu stiu din ce piesa este. Deci hai sa recapitulam: straiul se agata sus de galca turceasca iar jos se fixeaza de etrava. De fapt, are un mic scripete chiar pe varful etravei care schimba unghiul cablului respectiv, si sub el pana la nivelul puntii paralel cu etrava este un intinzator cu surub exact cum sunt si cei de la sarturi. Probabil ca la fel este si pentru straiul catargului pupa, exista undeva un intinzator in interiorul suprastructurii respective. Nu-i nevoie sa-l faci daca nu se vede. Deci straiul prova merge drept de sus de la galca si pana jos la etrava, este un element tensionat si nu are voie sa "simta" agatarea pe el a altor elemente asa cum l-ai desenat tu acolo. La fel, straiul pupa vine drept in jos de la galca pana la suprastructura mergand prin babordul cosului.

Vela este intinsa pe acest strai cu ajutorul unor inele care aluneca in sus si in jos pe strai. Exact la fel ca si celelalte vele, doar ca inelele celorlalte sunt mai mari si cuprind catargul, vela asta are niste inele mici care cuprind straiul. Manevra de ridicare a velei este fixata de un scripete agatat fie sub prima, fie sub a doua galca turceasca, adica cea pe care sunt fixate sarturile.

A doua problema o vad la manevra ghiului: sa te gandesti care ar fi unghiul maxim la care se poate misca lateral ghiul. Trebuie sa te gandesti ca ghiul ar trebui sa se poata misca lateral pana aproape de in momentul in care atinge sarturile. Eu cred ca ai pus prea spre pupa manevra respectiva, ea este cam la prima treime dinspre pupa a partii de jos a velei, poate exact deasupra compasului, ca sa nu-l deranjeze nici pe carmaci, nici sa nu se impiedice in manevrele respective comandantul cand iese prin tambuchiul lui.

Spor!

[Victorian]

Inca o completare: de acord cu scripetele intr-o gaura in catarg pentru pavilion. De obicei insa, scripetele era pozitionat nu in catarg, care e foarte subtire in locul respectiv, ci in marul catargului, adica elementul care acopera si protejeaza partea superioara de atacul apei meteorice...

[staric]

Merci ... studiez ... incerc sa termin cat mai repede si partea II ... si modificarile ... iar de mar ... am si poza



...asa ca, gaura v-a fi in mar ... scripetele ... e prea mica gaura

Aceasta postare a fost editata de staric: 20 March 2012 - 02:14 PM

[staric]

Inebunesc si-mi pare rau ... ...problema e "Galca"

e mult de scris si nu le am, dar ...

eu totusi cred ca nu avea galca ... era o barca mai moderna cu coliere de metal ... din cate am citit eu incepand cu 1850 metalul se folosea ...

apoi ...

daca ne uitam pe planul din arhiva ... straiului si sarturilor pleaca din locuri diferite ... ce fac ? pun cate o galca la fiecare?... le pun mai jos? ...rupe picul la primul vant varful catargului ... ridic ... schimb planul initial

apoi ...

pozele care nu ma ajuta ... dar daca ne uitam atent ...colier metal ...



nustiu ...


P.S.

ce culoarea aveau capacele de canal ... alea 6 de pe punte ...

Aceasta postare a fost editata de staric: 21 March 2012 - 10:37 AM

[staric]

partea II



... raman cateva probleme de rezolvat si ... gata ... sper

[claudiu_ne2000]

...capacele de canal...aveau culoarea alamei...pentru ca erau din alama...dar cum ele erau asezate pe punte...capacele cred ca au prins o culoare foarte deschisa, galben, datorita conditilor de pe punte...oxidare, spalare, trafic, etc.

Aceasta postare a fost editata de claudiu_ne2000: 22 March 2012 - 12:48 PM