[dan]

Victorian, la 06 January 2012 - 11:29 AM, a spus:

Multumesc frumos pentru poza, 177, este foarte interesanta!

Totusi, trebuie precizat ca detaliul de realizare a gutierei la "Mircea" este unul modern, foarte asemanator cu cel de la Cutty Sark, prezentat mai sus, in care gutiera, adica "santul" prin care se scurge apa este realizat din metal. La Rahova lucrurile nu stateau astfel, Thames Iron Works era o firma cu o indelungata traditie, care isi respecta valorile traditionale, chiar daca uneori era blocata in felul asta in rezolvari vechi si nu prea dispusa sa adopte metode noi, mai inovative.

daca nu e cu suparare poti exemplifica acest lucru?mi-ar fi de folos sa stiu lucrul asta si felul in care erau guseele.erau asemanatoare cu cele de la rahova sau diferite?

Aceasta postare a fost editata de dan: 06 January 2012 - 11:37 AM

[Victorian]

@ Dan.

Pai, stai putin sa ne intelegem. Eu n-am vorbit nicaieri despre GUSEE. Poti sa detaliezi la ce te referi?

Am vorit despre GUTIERA, adica santul de la marginea puntii pe unde se aduna apa care se scurge de pe punte inainte de a se scurge inapoi in mare prin niste tevi si niste elemente care in engleza se cheama water scuppers si in italiana ombrinali. Nu stiu cum se cheama in romaneste. Gutiera se rezolva in doua moduri:

In mod traditional, era realizata din lemn la fel ca si toata nava, si pur si simplu in zona respectiva se obtinea o portiune usor concava, ca un caus, unde apa se aduna inainte de a se scurge prin gaurile respective inapoi in mare. Pentru navele compozite detaliul este cel pe are l-am postat ceva mai inainte pentru nava Rahova.

In rezolvarea mai moderna prilejuita de o structura de metal pe care o au la fel si Mircea II dar si Cutty Sark, care este o nava compozita (bordaj de lemn fixat pe coaste metalice) gutiera nu se mai realizeaza din lemn, ci din metal. Detaliul tipic este cel postat mai devreme de Staric, care preia de fapt o postare mai veche de-a mea cand va aratam un detaliu de la Cutty Sark. Rezolvarea cu gutiera de metal este cea obisnuita in ziua de azi inclusiv pentru navele fluviale si ce este specific la aceasta este faptul ca gutiera este MAI JOS decat suprafata puntii, aceasta diferenta fiind exact diferenta intre grosimea unei placi de metal (pe gutiera) si grosimea unei file de punte (in cazul puntii de lemn), ambele elemente orizontale fiind asezate peste aceeasi grinda de punte.

Din cate stiu, atunci cand intariturile parapetului sunt realizate nu din teava ca la Rahova, ci din tabla, inchipuind niste triunghiuri cum sunt cele despre care ma intreba Staric mai demult, atunci ele s-ar putea chema gusee. Un termen tehnic ce vine din limba franceza. In orice caz triunghiurile respective nu ajung pana in partea de jos a gutierei, ci intre guseu si fundul gutierei raman in mod obligatoriu niste goluri care sa permita apei sa se scurge dintr-o parte in alta.

[staric]

poza ...

[177]

Victorian, la 06 January 2012 - 11:29 AM, a spus:

Multumesc frumos pentru poza, 177, este foarte interesanta!

Totusi, trebuie precizat ca detaliul de realizare a gutierei la "Mircea" este unul modern, foarte asemanator cu cel de la Cutty Sark, prezentat mai sus, in care gutiera, adica "santul" prin care se scurge apa este realizat din metal. La Rahova lucrurile nu stateau astfel, Thames Iron Works era o firma cu o indelungata traditie, care isi respecta valorile traditionale, chiar daca uneori era blocata in felul asta in rezolvari vechi si nu prea dispusa sa adopte metode noi, mai inovative.

@Victorian
Cu placere!
Am pus fotografia doar ca exemplu de coloratura a puntii; problema este ca aceasta difera in functie de cum este reglat fiecare calculator.
Procedeul curatarii puntii cu nisip se mai foloseste si astazi, chiar la MIRCEA.

[staric]

177, la 06 January 2012 - 06:50 PM, a spus:

Procedeul curatarii puntii cu nisip se mai foloseste si astazi, chiar la MIRCEA.

Aici dami voie sa nu te cred ... puntea aia nu a vazut in afara de chimia de intretinere moderna nimic alceva dupa cum arata ... daca se folosea nisip si apa de mare ( asa stiu eu ca e reteta) pana acu era alba sau aprope alba ... parerea mea

[staric]

Aproape am ajuns la nivelul de unde am plecat ...



...

[177]

staric, la 06 January 2012 - 07:02 PM, a spus:

Aici dami voie sa nu te cred ... puntea aia nu a vazut in afara de chimia de intretinere moderna nimic alceva dupa cum arata ... daca se folosea nisip si apa de mare ( asa stiu eu ca e reteta) pana acu era alba sau aprope alba ... parerea mea

Lucrurile se petrec in urmatorul fel: se imprastie nisip pe suprafata care trebuie curatata, apoi se curata folosind o bucata de tenda. Chimia moderna nu se foloseste, asa cum, pentru determinarea punctului navei, nu se foloseste GPS-ul ci sextantul. Elevii marinari sunt cazati, in numar egal, in cazarmile din borduri; atuncii cand elevii dintr-un bord sunt de serviciu (intretinerea navei) cealalta jumatate desfasoara activitati de curs (navigatie, mecanica navei etc.). Serviciul alterneaza zilnic. Dupa incheierea operatiunii de intretinere puntea devine galbena si nu alba, pentru ca nu este dintr-un lemn ordinar.

[gobi71]

Sunt foarte curios cum aratau labutele elevilor dupa operatia asta de curatare! Aveau voie la manusi?Am curatat si eu cu nisip, dar tigaile din cantina!

[staric]

... doar nisip? ... fara apa?

[177]

staric, la 09 January 2012 - 08:41 PM, a spus:

... doar nisip? ... fara apa?

Cu apa.
Acest sistem era folosit in marina militara pe navele cu punte din lemn, asa cum povesteste si N. Ionescu Jonson in "Insemnarile unui marinar".

[dan]

aveau nevoie de ceva nisip,unde naiba-l depozitau?

[177]

dan, la 10 January 2012 - 08:07 AM, a spus:

aveau nevoie de ceva nisip,unde naiba-l depozitau?

Acest nivel de detalii nu-l am, eu am facut armata la graniceri unde se facea curat cu clasicul teu (realizat de colegi la magazia unitatii), mopul nu aparuse.
Am discutat cu mai multi marinari care au facut stagiul pe MIRCEA.

[Victorian]

Sistemul precizat de prietenul nostru 177 se aplica intocmai pentru multe nave militare romanesti.

Iata alaturat un fragment dintr-o poza din albumul sublocotenenului Bordenache Ovid, album extrem de valoros care actualmente se afla in colectia Muzeului Marinei Romane din Constanta. Se vede foarte clar grupa de marinari realizand programul "bricuitul puntii" in dimineata unei insorite zile de mai a anului 1928.

In cartea lui Nicolae Ionescu Johnson, mentionata de prietenul 177 sunt date ceva mai multe detalii despre felul cum se realiza curatenia puntii, Se folosea nisip, dar lemnul se freca de asemenea si o piatra slefuita, denumita "piatra de bricuit". Prespun ca se adauga si ceva sapun in apa cu care se spala initial puntea, apoi urma frecatul cu nisip si piatra respectiva, moment in care prin frecare repetata lemnul se acoperea de o spuma cremoasa ce era apoi curatata cu ajutorul unei raclete de cauciuc, iar in final toata puntea era uscata prin biciuire repetata cu ajutorul unor somoioage alcatuite din fasii de parame despletite. In perioada respectiva, curatenia navelor Marinei Militare Romane era legendara. Uniforma de gala a ofiterilor era de regula alba si nu era o exagerare afirmatia ca te puteai culca linistit in acea uniforma pe scandurile puntii fara grija ca te-ai putea murdari.

Curatenia asta legendara se mentinea insa prin multa munca si stradanie continua a marinarilor in termen, care munceau zilnic in felul care se vede in poza. Dupa cum vedeti, sunt desculti si lucreaza intr-o pozitie absolut chinuitoare, iar ca sa-si protejeze genunchii de actiunea nisipului unii dintre ei uneori foloseau gratarele din lemn care alcatuiau treptele de acces spre platforma de comanda situata deasupra bucatariei.

Insa dupa cum spunea Mastela, un celebru sef de echipaj al lui Mircea, "de frecat puntea sau alamurile stie si Maritica mea, voi insa ca sa fiti marinari adevarati trebuie sa va pricepeti la manevra paramelor, la rolurile ce va sunt incredintate"... si la multe alte lucruri care fac din marina o munca istovitoare, dar fascinanta.

In privinta nisipului si materialelor pentru bricuit, ele erau in grija responsabilului cu materialele si efectele de matelotaj. Curatenia asta deosebita se intampla mai ales atunci cand bricul era la tarm si deci nu era o problema de obtinut toate aceste efecte de la magazia Marinei. Iar atunci cand bricul era in voiaj, un saculet de nisip era suficient pentru a asigura necesarul pana la urmatoarea escala, in timp ce apa necesara se scotea din mare prin pompare cu pompa Downton aflata in fata bucatariei.

Nu stiu cum se procedeaza pe actualul bric "Mircea" dar am observat ca exista pe acest forum si cativa absolventi de marina care au fost imbarcati pe nava noastra scoala asa ca am sa-i rog sa ne spuna si noua daca stiu mai multe!

Thumbnail atasat

• 

[staric]

...

[staric]

Pareri?

[Victorian]

Bravo Staric,

Foarte frumos ti-a iesit, este exact ceea ce trebuie!

Pentru felul cum sunt realizate tambuchiurile de acces, iti sugerez sa studiezi un pic pozele aparute in Modelism referitoare la Mircea. Din cate am observat din pozele cu Rahova, tambuchiurile sunt similare, daca nu chiar identice. Iti dai seama ca in cadrul santierului aveau un atelier care construia elementele astea si care avea o rezolvare "standard" aplicata la toate navele pe care le faceau. Nu cred ca aveau nici interesul, nici placerea sa inventeze de fiecare data ceva nou, exceptand cazul in care era nevoie neaparata de ceva aparte din cauza unor conditii particulare.

Tambuchiurile erau realizate tot din lemn de teck si deci erau similare la culoare cu mana curenta. La fel, va trebui sa inchizi la culoare rama inferioara de sub tambuchi (partea verticala) care era realizata tot din teck.

Imi place tot, inclusiv modul cum ai rezolvat marginea puntii pupa cu portiunea aceea din lemn de teck ridicata un pic deasupra nivelului puntii. Daca i se pare cuiva o rezolvare bizara, precizez ca exact in acelasi fel erau rezolvate lucrurile si la alte nave, inclusiv la "Fulgerul" nostru.

Spor la treaba in continuare!

[axxel_d]

Foarte frumos lucrat, bravo tine-o tot asa

[staric]

Am ajuns la bucatarie ... si ... o ultima incercare ... hublouri? ... sau gateau in intuneric cand nu era posibilitatea ( frig, furtuna ...etc ) de a deschide usa? Am gasit o bucatarie de marimea noastra (zic eu) si are doua .. mici,dar doua :

[177]

staric, la 17 January 2012 - 11:12 AM, a spus:

Am ajuns la bucatarie ... si ... o ultima incercare ... hublouri? ... sau gateau in intuneric cand nu era posibilitatea ( frig, furtuna ...etc ) de a deschide usa? Am gasit o bucatarie de marimea noastra (zic eu) si are doua .. mici,dar doua :

elissa05.jpg

Cred ca bucataria din imagine este de doua ori si jumatate mai mare decat cea de pe RAHOVA.
Nu am identificat niciun hublou; la FULGERUL (macheta de la MMR) erau doua pe peretele dinspre prova; la GRIVITA erau cinci, dintre care unul era dispus asimetric, numai intr-un bord. Se poate deduce ca si RAHOVA avea cel putin un hublou.
Aici este foarte importanta parerea lui Victorian.

[Victorian]

Salut Staric,

Aici suntem cam in ceata....

In fotografiile dinspre prova nu se vede nici un hublou, nici o fereastra inspre prova, nici in lateral, iar in fotografia din lateral pupa (aia cu clopotul) nu se vede nici o fereastra, nici un hublou nici spre lateral, nici spre pupa.

In mod cert insa avea usile laterale impartite in doua bucati, astfel ca in functie de vant si de situatie, se deschidea usa care era necesara pentru a ilumina si ventila spatiul respectiv.

Nu cred ca avea hublouri, care erau totusi niste elemente scumpe. Pentru o nava ieftina ca a noastra, mai degraba niste ferestuici patrate cu geam fix, asemanatoare celor care se vad in poze la Grivita.

De asemenea, in ciuda pozelor, nu e imposibil ca asemenea ferestruici sa fi existat inspre prova, inspre pupa in lateral, dar mai plauzibil este sa fi fost amplasate in partea superioara a usii. Daca aceste ferestruici au existat, erau insa protejate la randul lor cu cate un oblon de tabla, astfel incat cu oblonul inchis, ferestruica respectiva nu este vizibila in fotografie.

Cel mai probabil ar merge doar pe cate o ferestruica din asta cu oblon in fiecare parte superioara de usa. N-as suprasolicita cu ferestruicile spre prova si spre pupa fiindca locurile alea or fi fost oricum acoperite cu etajere si suporturi pentru capace, oale, polonice si alte instrumente de tortura pentru cartofi!

De asemenea, nu e imposibil sa fi avut cel putin un luminator in plafon cu posibilitatea de deschidere si ventilare daca era nevoie. La Fulgerul se vede asa ceva in una din cele doua poze pe care le avem. Ar fi aratat destul de asemanator celor din autobuze, doar ca probabil geamul era protejat cu gratii la fel ca si luminatorul de la masini.

Modelul lui Fulgerul de la Muzeul Marinei nu poate fi luat drept exemplu pozitiv. Din pacate acolo un folclorist s-a cam jucat cu modelul respectiv si i-a adaugat acele hublouri (in realitate niste tinte de confectii) in locuri unde acestea nu existau la modelul real, spre exemplu in lateralul cosului exista trei asemenea hublouri. Ce sa lumineze acolo? Cazanul?

Nu te crampona prea tare de povestea asta cu lumina, oamenii astia s-au nascut inainte de inventarea curentului electric si a becurilor noastre moderne. Ei aveau o acuitate vizuala in lumina slaba care ne depaseste cu mult. Prin comparatie cu ei, noi cei de azi, pe intuneric suntem asemenea cartitelor.

Daca te uiti la majoritatea tablourilor de interior ale scolii olandeze din secolul al 17-lea, o sa vezi ca in casele lor era in mod normal o semiobscuritate care la noi ar fi fost intunecime de-a dreptul.

Aceasta postare a fost editata de Victorian: 17 January 2012 - 09:44 PM