[NightAngel]

Pt ca in celelalte topicuri se sare de la o problema la alta, pt ca se aduna paginile si pt ca sunt si multe offtopicuri m-am gandit ca ar fi de ajutor un fel de rezumat/idei principale.

MULTUMIRI: Tuturor celor a caror idei, poze, desene si vorbe le voi copia si pune aici. Si tuturor celor care isi vor aduce contributia pt a imbunatati acest topic.

SCUZE:Celor care se vor simti lasati pe dinafara sau ignorati. Nu e cu intentie si e liber la postat idei si solutii

RUGAMINTE: Mi-ar placea ca acest topic sa fie un fel de tutorial (mai ales pentru mine), deci cat mai putine posturi gen:"Eu am terminat ancora. Care veniti la o bere sa o vedeti?" Deci... scurt si la obiect

catalinxmi, la 14 Feb 2011, 13:36, a spus:

Salutare, nu am mai avut rabdare si am "furat" de la Leo2003 ideea cu infasurarea inelelor ancorelor cu ata maro. Cred ca au iesit binisor, acum ma duc sa cumpar vopsea pentru ele.

traian, la 14 Feb 2011, 18:33, a spus:

Aratau chiar bine daca inlocuiai traversele din metal date de kit cu altele din lemn (bineanteles ca dupa tiparul existent)

Leo2003, la 15 Feb 2011, 19:27, a spus:

Mai astept sugestii pentru bride. Parca ma tenteaza sa le fac matisate. Dar ce culoare???
Sau cu sarma ???

crios, la 15 Feb 2011, 20:05, a spus:

Mai bine te-ar tenta sale faci din fasii de tabla. Nu dureaza mai mult decat cele din sfoara si nici nu te va putea contrazice nimeni ca nu erau asa.
Despre traversa ... se poate face si dintr-o bucata doar ca in realitate era facuta din doua bucati simetrice. Acuma nu-i bai pentru ca si producatorii de asa ceva tot dintr-o bucata le fac. Se merge pe ideea ca nici nu prea se vede inbinarea (vezi ancora de pe Constitution postata de mine pe ceva pagina mai in spate)
Exemplu de ancore produse de fabricanti de accesorii:

traian, la 15 Feb 2011, 20:59, a spus:

Va asigur ca merge cu rezultate multumitoare chiar si din tabla de cutie de conserva cu fata cositorita spre exterior. Se poate imita nituirea originala cu ace cu gamalie sau tinte ca cele folosite la fixarea bordajului. Asta pentru cei cu posibilitati minime. Ca scule, un foarfec, un cleste spit pentru indoit si o sula sunt suficiente.

MalasorteChris, la 15 Feb 2011, 21:42, a spus:

@Traian..... Poti sa imi spui si mie (sau chiar o poza ar fi de folos) unde sunt pozitionate niturile? Au pe ambele parti ale ancorei, sau doar pe o parte la imbinare?

Leo2003, la 15 Feb 2011, 22:39, a spus:

Ia vezi AICI. Apare si matisarea inelului.
In principiu intre bride. Asa ar fi logic.

crios, la 16 Feb 2011, 09:03, a spus:

Exista mai multe metode de a imita nituri pe o suprafata atat de mica.
Una dintre ele ar fi folosirea unui varf bont cu care niturile se pot scoate in relief.

Kromag, la 16 Feb 2011, 15:23, a spus:

Trebuie multa rabdare si atentie (sa nu iesi cu acul pe partea cealalta)

traian, la 16 Feb 2011, 18:42, a spus:

Bratarile de fixare a traverselor erau confectionate pe principiul cercurilor de butoi, adica o fasie de metal indoita in cadru patrat a caror capete erau imbinate prin nituri. Niturile de imbinare nu serveau si la fixarea traverselor. Fixarea pe traversa se facea la cald, adica bratara inrosita la forja se baga pe traversa pana intra fortat apoi se turna apa pe ea. Prin contractare brusca se strangea definitiv pe pozitie. In timp datorita actiunii apei asupra lemnului mai apareau jocuri si acestea erau uneori compensate cu cuie mai mici batute in gauri pe laturi. Nu era indicata perforarea traversei cu gauri prea mari, piesa fiind destul de mult solicitata in momentul ancorarii iar gaurile ii slabeau rezistenta. In plus, o fixare prea sofisticata a bratarii ar fi facut dificila demontarea si schimbarea la bord a traverselor destul de des rupte.

Thumbnail atasat

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Aceasta postare a fost editata de NightAngel: 04 March 2011 - 12:58 AM

[NightAngel]

Badea_Mihai, la 19 Feb 2011, 18:23, a spus:

Am incercat cu fel si fel de prostii de vopsele din piata pentru ancora, dar degeaba ! Nu prinde nimic !
Cele acril,email prind pe metal ? Ce sa folosesc ! Nu am mai folosit pana acum !

SorinR, la 19 Feb 2011, 19:23, a spus:

acrilicul prinde pe maetal, primul strat sa nu fie apos insa, eu am dat negru primul strat, apoi am venit cu straturi ce imita metalul putin corodat si vopsea expusa la soare, straturile aplicate dupa, sunt mult mai apoase. Obligatoriu este ca vopseaua sa fie protejata cu un lac fixator!!!!! se ia repede!!

KIT, la 19 Feb 2011, 20:45, a spus:

daca vezi ca nu prinde, folosesti si tu un grund pentru metal de la Valejo si dupa aia nu vei mai avea probleme.

traian, la 19 Feb 2011, 21:11, a spus:

La magazinele cu piese auto se gaseste email negru mat in tub spray. Pentru metal e bun si ca aderenta si ca nuanta. Trebuie doar foarte bine agitat inainte de folosire ca sa nu pulverizeze doar diluantul.

KIT, la 2 Mar 2011, 23:10, a spus:

fl0po, pentru a face ancorele, am procedat in felul urmator:
1. in primul rand le-am lipit cu epoxy 5min pt ca spatiul intre fus si traversa era cam mare.
2. le-am dat cu grund alb pentru metal si plastic de la Vallejo (care, folosit prima data, mi-a lasat o impresie excelenta...acopera foarte bine).
3. am folosit New Wood (Panzer Aces), tot de la Vallejo, pentru traversa si negru pentru fus (no name).
4. niturile le-am facut cu bronz (si tot de la Vallejo ).
5. am incercat sa fac un drybrush cu steel, ca negrul ala parea cam tern. nu stiu cat mi-a reusit, dar momentan vor ramane asa.

fl0po, la 3 Mar 2011, 18:39, a spus:

am lipit si eu ancorele. am folosit adeziv epoxi ca sa pot umple golurile. am cumparat un grund gri, nu am gasit alb, e vreo problema? intrebare: cum faci drybrush?

KIT, la 3 Mar 2011, 20:34, a spus:

multumesc shomoiogu.
fl0po, am avut o pensula pe care am inmuiat-o in culoare (bronz sau steel), dupa care cu un servetel de hartie am sters aproape toata vopseaua. cu ceea ce a mai ramas, am dat pe ancora

traian, la 3 Mar 2011, 19:51, a spus:

In locul alamei se poate folosi foarte bine si cupru de la bobinaje de transformatoare vechi sau alte bobinaje. E intr-o gama larga de dimensiuni incepamd de la 0,1 - 0,2 mm D, pana la grosimi de peste 1 mm. In timp patinarea e mai aproape de adevar decat la alama in special pentru cuiele din punti.

Pozele sunt cu munca lui KIT

Thumbnail atasat

• 
• 
• 

Aceasta postare a fost editata de NightAngel: 04 March 2011 - 01:23 AM

[radu_me]

Am vazut la colegii rusi modelul de ancora de mai jos. Oare a existat si in realitate acest model de prindere cu franghie ?

Thumbnail atasat

• 

[traian]

radu_me, la 6 Mar 2011, 22:32, a spus:

Am vazut la colegii rusi modelul de ancora de mai jos. Oare a existat si in realitate acest model de prindere cu franghie ?

Da, dar nu la modelul asta de ancora. Constructiile de nave aveau la baza studii si tehnici elaborate de diversi specialisti ai vremii din tari/santiere cu traditie in domeniu. Si in privinta partilor componente se aplica acelasi criteriu. In anumite perioade conceptele erau in genere asemanatoare diferenta constand in metoda proprie de aplicare a fiecarui constructor. A fost folosit si procedeul cu prindere cu parama dar la alte tipuri de ancora si in general la ancore mai mici.

[NightAngel]

Atentie la posibilele greseli:

Pozitionarea traversei - trebuie sa fie perpendicular pe bratele ancorei si nu paralel
GRESIT


CORECT


Traversa "cu capul in jos"
GRESIT


CORECT

[pe_dos]

Ce recomandați unui începător curios să vadă și el ce e aia navomodelism (SIB este prima mea încercare cu machete de lemn):
- să se refacă traversele ancorelor, din lemn, sau
- să se folosească traversele originale din kit, iar în acest caz cum să se dea aspectul de lemn? (vopsit, sau învelit cu hârtie decupată dintr-o reclamă de mobilă, sau cum altfel?)

Mulțumesc pentru orice sfat.

[KIT]

pai cred ca asta este decizia ta, in conditiile in care ai amandoua optiunile disponibile pentru vizionare. daca e sa-mi dau cu parerea, cel mai bine ar fi sa le lasi asa cum vin in kit si sa le vopsesti asa cum am facut eu. daca, insa, ai ceva indemanare, atunci poti sa le refaci foarte simplu.

[traian]

pe_dos, la 15 Apr 2011, 13:11, a spus:

Ce recomandați unui începător curios .......

In primul rand recomand mai multa atentie la locul unde postezi ceea ce postezi, daca mai e cate un coltisor unde s-a pastrat ordine, nu e cazul sa il aducem in cotidian.
Recomandari si exemple au fost date, decizia e a ta la ceea ce vrei sa faci si la ceea ce vrei sa iasa in final.

[NightAngel]

asa arata daca folosesti ce iti ofera deAgostini (vopsea Revell, matt black) - inelele vor fi ele vopsite negru

Thumbnail atasat

• 
• 

Aceasta postare a fost editata de NightAngel: 16 April 2011 - 09:55 AM

[NightAngel]

preluare din topicul lui radu - unele sunt preluari doar partiale cu chestiile esentiale(sper sa nu se supere nimeni) :)

raducindrea, la 22 Apr 2011, 11:30, a spus:

Si-n fine, asa cum promisesem intr-unul din primele mele posturi pe forumul asta - azi m-am hotarit sa refac ancorele. Intii de toate - m-am muncit un pic sa dezlipesc traversele si inevitabil am si rupt una dintre ancore, in zona gaurii pentru inel, asa ca prima miscare a fost sa o lipesc pe aia la loc
Si-apoi am purces la constructie, urmind partial modele vazute aici, in topicul dedicat. Evident, partea de lemn am facut-o din aceeasi bucata de bat de vata de zahar (doar o ancora am apucat azi....) si a iesit relativ bine, pentru prima incercare de gen si cu sculele aiuristice de care dispun.... De vopsit - am hotarit (unii vor zice ca neinspirat...) s-o baituiesc in aceeasi culoare cu osatura. De ce? Ca mi-era la indemina, si ca n-aveam alta vopsea
The challenge came in cind am ajuns la migalosenii. Si dupa ce m-am socotit io asa o vreme si am scotocit prin toate dulapurile din casa - am gasit niste "lita" pe care ma gindeam c-as putea-o folosi la cuie; in rest - nimic. Si raminea problema "ineleleor" (Traian - ) alea patru din jurul traversei, pe care intr-un final m-am hotarit sa le fac din carton. Asa ca am luat o coala de duplex de 0.5, am taiat o fisie de 2 mm si am vopsit-o cu tus/cerneala dintr-un pix de vreo 150 EUR pe care l-am primit cadou de la fostul patron
Asta o iesit din carton, in asteptarea restului:

Diverse_036.jpg

In ultima imagine se vad si ceea ce urma sa devina cuiele - adica "the core" dintr-un cablu dezafectat de cablu TV (litele s-au dovedit a fi prea subrtiri....). Ce m-am lamurit cu ocazia asta e ca la a doua ancora va trebui sa pilesc fain fain capetele cuielor, ca sa arate ca lumea; si ca nu o sa mai incerc varianta gaurii din capat in capat si a introducerii unui singur fir, ci o sa merg pe 2 gauri si doua bucati mici, distincte, pe fiecare parte.

All in all - asta e prima mea ancora manufacturata la birou
Diverse_038.jpg
Ce-i cert e ca ala nu mai arata de nici o culoare a carton

Leo2003, la 22 Apr 2011, 12:30, a spus:

Am inteles ca ai rupt o traversa originala. Banuiesc ca au fost lipite cu super-glue (cianoacrilat). Se puteau desface fara probleme incalzind zona lipiturii cu flacara unei brichete. La peste 200-250 de grade cianoacrilatul devine "muci" si se dezlipeste fara probleme, mai ales ca piesele lipite erau metalice.
In fine, acu' nu mai conteaza, si traversele ancorelor din lemn sunt mult mai OK decat ele originale.

pe_dos, la 25 Apr 2011, 10:05, a spus:

Dacă am înțeles bine, scara modelului este 1:50 sau chiar mai mult. Deci, o floare de cui cu diametrul de 10 mm ar veni pe machetă la 0,2 mm sau chiar mai puțin. Cam invizibil...
0,5 mm ar veni cel puțin 25 mm în realitate. Chiar așa de groase erau „inelele” alea? Eu le-am făcut tot așa, dar dintr-o foaie de desen de 0,2 mm (= 10 mm în realitate). 0,3 mm mi s-a părut prea gros. Evident, unde sunt „nituite” vin două straturi. Niturile sunt prea mici ca să fie vizibile. Buloanele se văd, că sunt mai mari. In apă/aer bronzul se înegrește, vezi statuile, nu merită făcute din cupru, eu le-am făcut din mine de creion (creionul a fost și scula și am scăpat și de vopsit).

raducindrea, la 25 Apr 2011, 10:30, a spus:

@pe dos - sincer iti spun ca nu am stat sa calculez ce-ar insemna dimensiunile alea "in real life"; si asta din doua motive: primul e ca dupa toate aparentele - modelul asta nici macar nu e la scara (so why bother?); si al doilea .... ca nu mi-am pus problema; pur si simplu, "la ochi", studiind o poza ici si alta colo, mai printr-o carte, mai pe un forum - mi s-o parut ca lita ar fi cam subtire pentru a-si indeplini scopul. Plus ca la dimensiunile unei ancore - ma sincer indoiesc ca elementele de legatura ar fi fost niste simple "cuie" cu floarea de 1 cm.... Dar poate ma insel, mnoah...

L.E.: am cautat rapid niste date si daca nu ma insel eu, la genul asta de barca ancora ar cam trebui sa aiba, in realitate, cca 900 KG greutate si lungimea traversei ar fi undeva la 3.6 m. Daca e cazul nostru sau nu - n-as avea de unde sa stiu sigur. Cert e ca ar trebui sa fie pe aproape. Iar la 4 m si 1 tona greutate - nu cred ca aveau cum sa tina traversele alea la locul lor doar cca 16 cuie cu floarea de un cm....
Zic si eu, doar...
Astept cunoscatorii sa-si dea cu parerea; nu de alta, da' acuma chiar is curios.

pe_dos, la 25 Apr 2011, 12:30, a spus:

Încă o întrebare: astea sunt lemne care își fac veacul prin apă. La o navă comercială este natural un bordaj sau o traversă de ancoră finisate ca mobila din salon?

KIT, la 25 Apr 2011, 13:18, a spus:

daca e sa am ceva de comentat in privinta ancorei din kit, ar fi ca gulerul de sustinere al traversei este supradimensionat, aparand cumva nenatural. in rest, bavurile se pot curata cu multa rabdare si atentie, scapand astfel de acel aspect de jucarie.
in al 2lea rand, astea sunt modele de prezentare si nu redau piesele cum ar fi aratat ele dupa ce au stat 5 ani in apa, zi de zi. daca vrei sa vezi asa ceva, faci un model de plastic, caruia ii aplici diverse tehnici de vopsire care sa-ti dea impresia de uzura etc.
revenind la mine, nu ma deranjeaza niciun fel de comentarii, intrucat eu am fost cel care si-a asumat lucrarea doar pe baza a ceea ce furnizeaza revista. inca mai stau pe ganduri daca sa fac ceva modificari in afara de faptul ca vreau sa o fac inchisa.

pe_dos, la 25 Apr 2011, 17:36, a spus:

În primul rând proporțiile nu mi se par naturale, fusul pare prea subțire.

Hai s-o luăm de la început. Ancora era legată cu lanț, sau cu parâmă? Dacă era legată cu parâmă (cum cam era la corăbiile din secolul al XVII-lea și cum are sens matisarea inelului), fixarea ancorei se baza pe greutatea ei, partea metalică trebuia să fie țeapănă. La ancorele fixate prin lanț, greutatea lanțului schimbă direcția forțelor la orizontală, iar rolul ancorei este exclusiv de gheară, pot fi mult mai ușoare.

În al doilea rând, din punct de vedere al solicitărilor ghearele sunt grinzi încastrate la un capăt, pe fus și la bază sunt mai groase decât fusul. Lopețile sunt de grosime constantă. Totul este nenatural și nelogic.

crios, la 25 Apr 2011, 18:16, a spus:

Pentru ca n-am nici un chef sa-i stric lui Radu topicul am sa scriu cateva lucruri si am sa ma opresc din discutia despre ancore.
In imaginile atasate vei avea surpriza sa vezi doar ancore chiar daca pe unele dintre ele n-ai sa le recunosti
ancore__1_.jpg ancore1.jpg
Cat despre proportii ... pentru ca nu respecta standardele cunoscute de tine nu inseamna ca nu seamana cu o ancora. Ba mai mult, in afara de gulerul ala de sustinere despre care scria Kit ca este mult prea mare, nu exista nici o disproportie.
Pe acest forum, toooocmai in sectiunea "Mari Corabii" exista un topic dedicat ancorelor. Putem continua discutia acolo.

Bafta!

pe_dos, la 25 Apr 2011, 19:03, a spus:

Ba bineînțeles că le recunosc. Știu să explic logica fiecărei forme din desenele de mai sus. Ancora din kit este mult mai subțire ca cea din imagine, care este corectă. Știu să calculez solicitările dintr-o piesă și am experiența formelor. Vă spun că la o ancoră reală cu forma din kit baza fusului ar fi o secțiune slabă, care ar ceda la încovoierea provocată de gheară.

Thumbnail atasat

• 
• 
• 
• 

Aceasta postare a fost editata de NightAngel: 25 April 2011 - 07:12 PM

[crios]

In primul rand: ancora furnizata de DeA chiar seamana cu o ancora (nu seamana seminte ca nu-i semanatoare, dar are trăsături comune cu altceva respectiv obiectul in cauza).
In al doilea rand: o ancora nu este un dispozitiv de franare ci unul de retinere.
In al treilea rand: fie legata cu sfoara fie cu lant, fortele care actioneaza asupra ei sunt aceleasi si pe aceiasi directie.
In al patrulea rand: pana sa cedeze fusul ancorei exista cateva elemente ce vor ceda cu siguranta inainte de acesta.

In Dictionarul Enciclopedic de Marina, la ancore (4 pagini in dictionar ca sa nu zic ca exista un tip care a scris o carte intreaga doar despre ancore), la numarul 25 este o ancora in care s-a dat o gaura in fus exact in zona unde se imbina cu ghiara. Cel care a proiectat ancora aceea probabil ca stia bancul ala cu Bula care, pe vremea lui Ceasca, recomanda sa se dea gauri in aripi la avioane in zona de incastrare cu fuselajul pentru ca nici hartia igienica nu se rupea pe unde avea gauri.

Bafta!

Aceasta postare a fost editata de crios: 26 April 2011 - 05:29 PM

[KIT]

am acea carte. se numeste "A treatise on ship's anchors" - de George Cotsell, Londra, 1856.

[pe_dos]

@crios: Deoarece ați folosit o enumerare, mă văd obligat să vă răspund tot pe puncte. Nu vă supărați.

crios, la 26 Apr 2011, 18:24, a spus:

In primul rand: ancora furnizata de DeA chiar seamana cu o ancora (nu seamana seminte ca nu-i semanatoare, dar are trăsături comune cu altceva respectiv obiectul in cauza).

Sunt de acord că „seamănă”. Nu și că dimensiunile sunt bune.

crios, la 26 Apr 2011, 18:24, a spus:

In al doilea rand: o ancora nu este un dispozitiv de franare ci unul de retinere.

N-am înțeles ce vreți să spuneți. Sigur că nu se aruncă ancora pentru a opri o navă din mișcare.

crios, la 26 Apr 2011, 18:24, a spus:

In al treilea rand: fie legata cu sfoara fie cu lant, fortele care actioneaza asupra ei sunt aceleasi si pe aceiasi directie.

Desigur, însă „sfoara”, fiind mai ușoară decât lanțul, este ridicată mai ușor de mișcarea navei, de exemplu pe mare înaltă, de pe fundul apei unde era desfășurată, așa că direcția forței asupra ancorei poate mai ușor varia, spre deosebire de lanț, care este desfășurat tocmai atât cât trebuie ca să nu fie ridicat lângă ancoră.

crios, la 26 Apr 2011, 18:24, a spus:

In al patrulea rand: pana sa cedeze fusul ancorei exista cateva elemente ce vor ceda cu siguranta inainte de acesta.

Asta se vede imediat din calcul, nu pe bază de afirmație. O mică simulare modernă, de exemplu prin metoda elementului finit indică imediat unde este solicitarea maximă și unde este dezechilibru de material.

crios, la 26 Apr 2011, 18:24, a spus:

In Dictionarul Enciclopedic de Marina, la ancore (4 pagini in dictionar ca sa nu zic ca exista un tip care a scris o carte intreaga doar despre ancore), la numarul 25 este o ancora in care s-a dat o gaura in fus exact in zona unde se imbina cu ghiara. Cel care a proiectat ancora aceea probabil ca stia bancul ala cu Bula care, pe vremea lui Ceasca, recomanda sa se dea gauri in aripi la avioane in zona de incastrare cu fuselajul pentru ca nici hartia igienica nu se rupea pe unde avea gauri.

Bafta!

Vedeți răspunsul precedent. Dacă există desenul de execuție se poate verifica proiectul respectiv.

[crios]

Nu este nevoie sa mi te adresezi la persoana a treia. Persoana a doua este mai mult decat suficient altfel ma obligi sa sa ma adresez catre tine la persoana a treia si nu cred este tocmai o practca intre colegi fie ei chiar de forum.
Deci: nu am nimic inpotriva calculelor tele. Prima afirmatie pe care ai facut-o a fost ca nu seamana a ancora. Daca nu faceai afirmatia ata nu interveneam indiferent de cele ce le sustineai.
OK, am cazut de comun acord ca seamana.
Daca ancora ar fi fost folosita pentru franare atunci mi-as fi pus problema unei forte de torsiune care sa apara brusc in punctul de imbinare dintre fus si ghiara desi nu-i o imbinare sudata piesa find turnata dintr-o bucata.
Miscarea de ridicare a ancorei nu este data de materialul din care este confectionata legatura dintre nava si ancora ci de mecanismul de ridicare. In cazul de fata este vorba despre un cabestan care ridica ancora cu viteza cu care se misca echipajul, nefiind automatizat. Elementul de legatura este o parama. Nu poate fi vorba de lant pe o nava din lemn (a explicat Traian intr-un alt post de ce nu poate fi lant).
Daca judeci ancora ca pe o grinda in care fusul este fix si ghiara este cea care preia forta, ai perfecta dreptate. Se va rupe de la fus. Ochiometric insa vorbind, eu zic ca parama este mai desteapta si va ceda prima. E din canepa si sta in apa, se mai si freaca pe ici pe colo ... sau poate inelul ca e mai subtire decat fusul si nici macar nu este continuu ca trebuia sa bata unul la ciocane ca sa aduca impreuna capetele inelului. Cred ca din cauza asta erau unele inele matisate cu parama, ca sa le creasca rezistenta. Ce ar mai fi? A! Gaura prin care este trecut inelul, dar la asta deja am scris concluzia bancului cu Buila (nu se rupe de unde-i gaurita).
Am trecut peste cabestan care era confectionat din lemn cu ax cu tot, peste grosimea scandurilor pe unde trecea parama si asupar carora actioneaza intreaga greutate a ancorei, chiar si peste faptul ca indiferent ce s-ar afla de la inel in sus, parama, cablu sau lant, greutatea ancorei este aceiasi. Am trecut chiar si peste axele scripetilor de care atarna.
Sa siti ca nu incerc sa te conving de cele scrise de mine. Daca tu ai calculat o alta forma, vrei sa arate conform calculelor tale si nu sti cum s-o obtii, te pot ajuta cu recomandari legate de materiale si tehnici care sa te ajute s-o faci de la 0. Asta doar daca nu sti sau esti in pana de idei si fireste, daca accepti recomandari de la un "zugrav".

Bafta!

Aceasta postare a fost editata de crios: 26 April 2011 - 07:48 PM

[raducindrea]

@crios - asa-i ca ma lasi sa fiu un pic rau?
vreau doar sa zic asa (tot pe enumerate, ca si mie imi place):
1. Stii ca mie mi-esti drag si-ti respect cunostintele in domeniu - dar tind sincer sa cred ca pe dos, desi are doar 11 postari si abia ce a trecut de Newbie-state - are habar despre ce vorbeste, spre deosebire de 75% (indulgent fiind) din membrii forumului astuia (cu mine in frunte). Personal nu stiu daca tonul pe care-i raspunzi i se potriveste (ma refer la sarcasmul care transpare, in ultima vreme cel putin, tot mai des din postarile tale; mai ales cele care se adreseaza incepatorilor) Plus ca e decizia lui la ce persoana se adreseaza si cui
2. Mie personal mi se pare ca amindoi aveti dreptate; adica...ce zice pe dos mi se pare perfect plauzibil (matematic vorbind, ca io-s de matematica prin formatie...) iar de la tine am invatat ca de obicei stii despre ce vorbesti (documentat chiar, ca sa fie clar). Si e clar ca nu e vorba de cineva care incearca sa convinga pe altcineva! Dar din nou nu vad rostul finalulul de post sarcastic cu zugravul
3. Nu ca e interesant (si eu cred ca macar ar TREBUI sa fie si challenging) sa dai peste cite un "newbie" care nu vorbeste doar timpenii? (si aici ma includ din nou si pe mine)

[pe_dos]

@crios: Mulțumesc pentru permisiunea de tutuire

N-am înțeles cum s-ar genera o torsiune semnificativă. Sau poate este vorba de încovoiere?
Nu m-am referit la direcția forțelor la ridicarea ancorei cu cabestanul. Să zicem că nava e la ancoră pe mare înaltă. Chiar cu pânzele strânse vântul o împinge iar valurile o clatină serios. Aceste mișcări fac ca parâma (sigur că aici e parâmă, nu lanț) să se miște și, mai ales dacă este scurtă, să se ridice de pe fundul apei, schimbând direcția forței asupra ancorei (dacă era lanț, se ridica mai greu, aia ziceam).
Gaura pentru inel slăbește secțiunea, dar acolo solicitarea este doar cea de întindere. La baza brațului/fusului apare o solicitare suplimentară de încovoiere, deci acolo secțiunea trebuie să fie mai mare. Dacă brațul cu gheara e gros și fusul subțire se va rupe fusul, nu brațul. Dimensiunile contează.
În mod normal la gaura de inel există o îngroșare, tocmai pentru a compensa scăderea secțiunii datorită găurii (la ancora dată de DeA îngroșarea nu există, e o lipsă). Forma din http://ro.wikipedia....iki/Ancor%C4%83 este corectă, n-are nicio „bubă” din cele enumerate.
Rezistența inelului se calculează ca să reziste cel puțin cât parâma, altfel este aiurea. Parâma este solicitată exclusiv la întindere, o solicitare la care materialele rezistă cel mai bine. Se poate verifica la cât rezistă parâma, inelul, fusul, brațele etc. Logic trebuie să fie echilibrate.
Inelul e matisat ca să nu roadă parâma când nava e la ancoră pe mare înaltă.

Hai să cădem de acord: prin secolul al XVII-lea nu se făceau calcule, dimensiunile erau conform principiului „Dumnezeu cu mila”, așa că, treacă de la mine, orice formă de ancoră, inclusiv cea de la DeA, e bună.

[crios]

Sigur Radu ca te las sa fi un pic rautacios nu asta-i problema.
Problema este ca inca o data pornesti de la presupuneri gresite in ceea ce ma priveste faca ca macar sa ma cunosti.
"Tonul" cand este vorba despre cele scrise nu este intotdeauna cel al autorului dar intotdeauna este cel al cititorului.
Aia cu "zugravul" era tot dintr-un banc: Cica la concertul lui Al di Meola se duc trei dintre cei mai buni chitaristi romani si se aseaza in primul rand. Al di Meola incepe un solo de mare clasa la care cei trei binecunoscuti chitaristi sar in picioare si ridicand mainile in sus ca si cum s-ar preda, incep sa strige "noi suntem zugravi, noi suntem zugravi".
Daca nu sti cine-i personajul ... dupa parerea mea este unul dintre primi 3 chitaristi mondiali.

@ pe_dos, ancora aceea este o ancora amiralitate si este plasata in timp mai aproape de zile nostre fata de cea de pe SIB. Este rezultatul atat unor experiente acumulate in timp in domeniu si fireste ca si unor calcule. Si in secolul XVII se faceau calcule dar mai de vara. Forma ancorei de la SIB, sincer, am vazut multe desene de anacore, am vazut multe ancore si desi seamana, asta de la SIB, cu o ancora, geometria aia de ghiara .
Discutia a fost super OK si sper sa mai avem discutii din astea la care sa mai paricipe eventual si alti colegi.

Bafta!

[traian]

Numai daca e ca in ,,Bandele din New York''
- Am gasit un program pe care spaniolii l-au luat de la incasi si l-au imprumutat italienilor cand au turnat ancorele la corabie. Imi pare rau ca nu pot pune cateva detalii ca e protejat. -

Aceasta postare a fost editata de traian: 27 April 2011 - 08:32 AM

[ilie]

are cineva un numar cu ancorele de la deagostini in plus il vreau eu contra cost