[johnreno36]

Eu merg pe varianta A

[johnreno36]

Mie mi-au iesit doua gratare, cel mic se potriveste perfect pe puntea de la pupa.Sipcile nu sunt curbe cum se vad in imagine, sunt drepte, dar am facut pozele sub lupa si nu stiu dece se vad asa.

Thumbnail atasat

• 
• 

[bobby]

eu ma gandeam sa le fac tot din rasina

[traian]

staric, la 13 July 2011 - 12:29 PM, a spus:

Am si eu o intrebare referitoare la gratare ... care varianta e corecta A sau B ... C sau D ?

B, C sau D e in functie de locatie dar majoritar se foloseste C. Gratarele sunt elemente mobile, ,,capace'' care acopera cai de acces la spatiile de dedesubt si trebuie sa fie cat mai comode la manevrat. De aceea au o rama proprie din constructie ceea ce in varianta B e rezolvat. Modul de constructie e majoritar dupa modelul ,,pieptene'' in care imbinarea se face ,,la jumatate'' in fiecare traversa. Rezistenta la rupere e aceeasi indiferent de directia treverselor dar se prefera dispunerea celor longitudinale cu fanta in jos. Sunt si gratare lare nu se fac dupa modelul pieptene si intre treverse mai lungi se ataseaza capete scurte de distantare. In cazul asta se tine cont de lungimea deschiderii acoperite si gratarele se fac cu traversele intregi pe latimea acesteia pentru a obtine o rezistenta mai buna (considerand lungime si latime dimensiunea nu dispunerea pe bord)

Aceasta postare a fost editata de traian: 13 July 2011 - 02:07 PM

[bobby]

Tunurile "how it's made"

se incarca in seringa 0,5 ml de rasina


apoi 0.5 ml de intaritor


se amesteca, se scot pe cat posibil bulele de aer si se injecteaza in pozitie verticala de jos in sus


se lasa 15 minute sa se intareasca

[staric]

traian, la 13 July 2011 - 01:48 PM, a spus:

B, C sau D e in functie de locatie dar majoritar se foloseste C

Asa sa fie:

[pe_dos]

Eu am mers pe varianta D, dar nu e greu să le transform în C, pot muta rama. Dar merită? În urma faptului că Traian a spus „în funcție de locație”, bănuiesc că barele scurte ar veni deasupra (invers decât am făcut eu).

DeA a dat o cantitate de material dublă față de cea necesară. Probabil pentru că dacă tai grătarul cu fierăstrăul, cum recomandă ei, faci praf prima „șarjă”
Apropo, am sortat piesele și am aliniat crestăturile, că nu sunt uniforme.

În poză grătarul mic e cu susul în jos.

LE: @staric: Ai scris odată cu mine. Întrebare: de ce varianta D nu e bună? Adică mă interesează explicația.

Thumbnail atasat

• 

Aceasta postare a fost editata de pe_dos: 13 July 2011 - 02:10 PM

[traian]

bobby, la 13 July 2011 - 11:34 AM, a spus:

.. deci ma intereseaza sa cumpar numerele 8 si 9 (au cel mai mare numar de file pt punti).

La banii astia mai bine faci o comanda de material la ,,Sierra''

[staric]

@pe dos

De ce? Nustiu ... dar majoritatea asa recomanda fara a ne spune si de ce ... Eu am apelat la WASA unicul din acea perioada care a ajuns pana la noi ... uitate cum sunt puse :

Aceasta postare a fost editata de staric: 13 July 2011 - 02:30 PM

[bobby]

traian, la 13 July 2011 - 02:14 PM, a spus:

La banii astia mai bine faci o comanda de material la ,,Sierra''

am cautat la ei, din pacate nu au baghete asa subtiri, iar placajul de balsa nu-mi place

[pe_dos]

@staric: În a doua poză parcă barele de sus sunt puse transversal?

Ia stați puțin, deci ar trebui scufundate puțin față de punte? În acest caz ar trebui o cu totul altă ramă decât zice DeA?

Aceasta postare a fost editata de pe_dos: 13 July 2011 - 02:40 PM

[staric]

pe_dos, la 13 July 2011 - 02:38 PM, a spus:

@staric: În a doua poză parcă barele de sus sunt puse transversal?

Nu ! Noi vedem doar ceea ce sa pastrat ...continuam lucrarea ... si obtinem:

[pe_dos]

Bun, clar, știu ce am de făcut: de dezlipit ramele, de adăugat pe margini câte o șipcă, adâncă de doar 2 mm, că altfel ar trebui pilită mult deschiderea din punți, de inversat susul cu josul la grătare, iar din bucățelele de rame făcut rame puțin mai mari (laturile mai mari scurtate, iar cele mai mari două laturi confecționate din nou).

Aceasta postare a fost editata de pe_dos: 13 July 2011 - 02:58 PM

[staric]

Rog sa ma corectati daca e gresit ceva in "cujetarile" mele la cum era gratarul ...

Am citit ca puntea era inundata cu apa inaintea luptei in jur de 10-15 cm ... asta ca sa nu ia foc ... deci si rama gratarului era mai sus de punte cu aceiasi marime ... R.Hoeckel scrie ,ca pe timp ploios gratarele erau scoase si puse capace (sau panze ...) in locul lor ... acu gandesc eu ... daca erau scoase,unde erau puse ...si daca e furtuna le mai gasesti ,ca sa le pui la loc? ... rezulta ca gratarele ramaneau pe locul sau ... si pe ploaie doar erau acoperite cu capace ... da ...si cu posibilitatea sa poate fi scoase si capacul si gratarul atunci cand incarci marfa si ai nevoie de mai mult spatiu ...

Thumbnail atasat

• 

[pelly67]

Staric esti genial cu explicatia ta! Eu asa le-am lasat (desigur intamplator) cu ideea ca in viitor sa le confectionez si capace.
PS. VASA nu WASA. In toamna trebuie sa duc cateva lucruri unui amic, voi reveni cu cativa Gb de fotografii.

[staric]

E corecta si VASA ... si WASA ... sau nu e corect nici unul ...

"...Le nom d'origine du navire était Wasen ou Wassen (« La Gerbe »), en référence à la gerbe qui occupe la partie centrale du blason de la dynastie Vasa, qui était aussi, à cette époque, celui de la Suède. Puis on préféra le nommer du nom même de la famille Vasa."

http://fr.wikipedia.org/wiki/Vasa

Aceasta postare a fost editata de staric: 13 July 2011 - 05:53 PM

[traian]

Am mai discutat despre asta. Gratarele acopereau in special gurile bocaportilor care dupa cum am spus sunt deschideri mari in punti situate in special deasupra magaziilor, in cazul nostru deasupra unei alte punti unde se incarca materiale voluminoase. mai sunt cunoscuti si ca guri de magazie. Constructia in sine consta dintr-o decupare in punte care e inconjutara cu o rama ceva mai sus de nivelul puntii inaltimea variind functie de modelul constructiv. Rama e ptevazuta cu un ,,guler'' pe laturile interioare pe care se sprijina obloanele. Obloanele, iarasi functie de tipul de nava puteau fi simple capace din scandura de dimensiuni care sa le poata face usor manevrabil sau gratare deasemeni dimensionate pentru o facila deplasare. Gratarele se foloseau in marea majoritate a cazurilor dat fiind ca asigurau si aeresirea spatiilor de dedesubt. Suprafata capacelor nu trecea sub marginea ramei, pe vreme rea peste aceste capace se intindeau foi de vela (tenda) croite la dimensiuni si impregnate in seu sau gudroane numite musamale pentru a nu permite apei sa intre ori tocmai pentru a nu balti apa, suprafata obloanelor nu era sub cantul ramelor. Treaba cu inundatul puntilor e discutabila dat fiind multiplele saborduri ce trebuiau etansate ( saborduri sunt si orificiile din bordaj la nivelul puntilor care asigurau scurgerea apei de pe punte ), necesitatea unei suprafete facile pentru deplasarea echipajului ( nu vad o gasca de marinari lipaind prin balta de cativa cm ca sa isi ocupe urgent posturile de lupta } necesitatea unui mediu uscat in preajma tunurilor ( chiar si proiectilele moderne nu lucra sau prezinta pericol la utilizator daca sunt ude ) ingreunarea posibilitatilor de manevra a navei prin schimbarea centrului de echilibru intr-un moment cand asta era un lucru vital. Multi dintre noi am facut armata si stim cate reguli erau elaborate pentru pregatire in vederea pornirii la atac. Multe din ele erau absurde chiar si pentru un cretin si la fel de multe s-au dovedit practic in timpul razboaielor a fi ineptii dar pentru asta exista serviciile de strategii militare si trebuie sa isi justifice activitatea desi practic se tin foarte departe de campul de lupta. Cam asta ar fi si situatia cu inundarea puntilor.
In privinta directiei traverselor, pe lung sau pe latul navei cu cantul necrestat e luat in primul rand in calcul tezistenta la rupere a unei traverse si expunerea suprafetei la lovituri care ar putea cauza deteriorarea. Daca in privinta rezistentei la rupere sub greutate diferentele nu sunt prea mari in schimb expunerea la lovituri e mai mare din lateral decat axial ori majoritar loviturile pe punte sunt laterale. Canturile necrestate a traverselor sunt rezistente la astfel de lovituri pe cand cele crestate isi pierd din rezistenta si se pot rupe chiar si la o lovitura de bocanc mai puternica. La navele de lupta gratarele erau la fek de circulate ca si puntea in timpul bataliilor practic toata suprafata devenind un camp de lupta. Si in urma si ca design arata mai bine.
Asa ca staric ai cujetat bine

[pelly67]

Ai inclinatii francofonifice ambele sunt corecte, ai dreptate. Din majoritatea reproducerilor , banuiesc dupa scrierile din acea vreme, la 99% din galioane apare lestul format din bolovani.Ce zici Traiane, ar merge 2..3 randuri de "roca" in santina(zic bine?)

Aceasta postare a fost editata de pelly67: 13 July 2011 - 06:28 PM

[bobby]

as putea sa incerc sa fac copie dupa gratarul asta, ce ziceti s-ar preta la asa ceva ?

[johnreno36]

Daca ai putea sa-l faci asa ar fi super