[potato]

Leo2003, la 11 February 2013 - 03:00 PM, a spus:

Am terminat cu civada si contracivada.

DSCF0001_filtered.jpg DSCF0006_filtered.jpg

frumos. imi place in mod deosebit efectul creat in pozele d-voastra . multumesc pt poze.

[Leo2003]

Ma uitam nitel sa vad ce mai zice DeA pe la arborele trinchet. Imaginea de mai jos e in instructiuni si se vrea prinderea fungii vrgii trincai.
Io asa ceva nu fac nici mort ca ma arata pionierii de la cercul de modelism cu degetul pe strada. In medalion solutia pe care am s-o incerc.
Stiu ca si colegul pe_dos avea niste observatii privind funga trincai si cele doua raiuri de sub gabii. Solutia din medalion rezolva si aceasta treaba.

Aceasta postare a fost editata de Leo2003: 11 February 2013 - 05:27 PM

[SorinR]

Repulse, cabestanul e foarte frumos, dar daca ai facut un efort, care trebuie apreciat, este sa-l faci inspre partea realista si practica! Manelele sunt din lemn, si trebuie sa fie usor :demontabile. Cabestanul in mod normal nu sta cu manelel montate, chiar nu e practic, ca int-un loc pe ubde se trece de pe o punte pe alta sa fie un cabestan voluminos! de aceea manelele au acea forma ca in fotografia data de leo, cu manerl rotund si zona de introducere in cabestan patrat! Acum alegerea e a ta, foarte estetica, dar parerea me e ca e din alt film!

[traian]

Nu am prea avut motive sa ma amestec in ultima perioada, plus alte multe motive personale. ,,Veteranii'' vad ca se descurca onorabil, revin cu un subiect pe care am mai discutat, motivatie fiind ultima noutate in materie de cabestan. Ca arata bine e incontestabil desi e inca incomplect pentru a fi si functional, dar nu asta e problema. S-au facut multe modificari la proiectul initial al galionului dar in marea majoritate au fost incadrate in limitele epocii si a clasei de nava, a utilitatilor posibil existente la bord. A ,,planta'' un obiect, oricat de bine executat doar pentru ca arata bine intr-un loc unde nu cadreaza e discutabil. Sunt o multime de variante alese de colegi, nu numai pentru cabestan, dar cadrate la nava si epoca. Posibil ca pentru unele retine, sa dea bine imaginea ,,emirului bogat proaspat iesit din pravalia cu bijuterii'' dar de la asta pana a avea un model cat mai apropiat de realitate distanta creste cu fiecare pas facut pe calea ,,asa imi place mie''. Repulse - opinia mea e sa pastrezi cabestanul pentru un model mai actual si sa prestezi dupa unul din modelele inaintasilor.

[pe_dos]

Eh, prieteni, mă apropii de final cu cusutul velelor. După ce termin, trebuie să le spăl de aspreală, apoi să le calc și atunci o să vă pun poze. Deocamdată sunt la ultima, vela triunghiulară de la arborele artimon, „brigantina” după DeA, doar că n-am găsit acest termen prin dicționare, unde „brigantină” este doar un tip de navă.

Ei, și aici m-am împotmolit. Dacă înțeleg eu bine, trecerea velei dintr-un bord în altul la schimbarea vântului dintr-un bord în altul se face inversând poziția vergii, capătul care era sus vine jos, iar celălalt „vițăvercea”, că altfel nu-mi dau seama cum. Iar colțul de școtă trece dintr-un bord în celălalt prin fața artimonului (sunt două școte). Dacă treaba e așa, atunci forma velei ar trebui să fie un triunghi isoscel, iar strângătorii să fie simetrici, dar la DeA nu este așa. În plus, ferțele ar veni perpendiculare pe vergă. V-aș fi recunoscător dacă mi-ați explica manevrarea acestei vele.

@Leo2003: Mulțumesc pentru poza de confirmare cu funga. Așa credeam și eu că este, de aia mă miram de palancul slab propus de DeA. Din păcate acum e cam târziu, stâlpii ăia sunt instalați, dacă-i scot, găurile sint dificil de mascat. În plus, pe mine nu mă știe puștimea, ca să mă arate cu degetul, așa că sunt în mare dilemă, dacă merită sau nu să modific soluția dată de DeA. Adică mă gândesc să montez, totuși, palancul sugerat de DeA la capătul celor două fungi împreunate la vioară. Dacă există o soluție care să împace capra cu varza, m-ar ineresa foarte mult.

[gobi71]

modelul de vela descris de tine, pe_dos, este al unei vele numita latina , sau vela araba sau vela cu antena. sunt specifice galerelor, si navelor de cabotaj din mediterana si oc. indian , din perioada. http://www.cartula.r...attach_id=81424 manevrele lor sunt asa cum se vad in poza... succesuri.

[pe_dos]

Mulțumesc, gobi71 !
Nu înțelesesem că verga vine printre sarturile artimonului.

Bun, ultimul comentariu cu privire la această chestiune: în poza ta, vela este umflată când vântul este de la tribord și se sprijină pe arbore când vântul este de la babord. În plus, poziția vergii lateral față de arbore face ca orientările posibile ale vergii să fie asimetrice față de cele două borduri. Mi se par foarte curioase aceste asimetrii, dar înțeleg că așa este.

[gobi71]

mie mi se par extrem de dificil de manevrat . sarturile au un sistem de scripeti pe post de intinzatori, care se desfaceau pentru permite manevrarea velei dintr-un bord in celalalt . e cel putin ciudat si inca ma uit chioras la treaba aia , dar, planul e plan!

[Z-mare]

Frumos, felicitari!

[pe_dos]

M-am mai uitat pe net, după vele latine. Se confirmă cam peste tot dificultatea trecerii antenei dintr-un bord în altul. Ce am înțeles:

- Unde performanța nu este esențială, pur și simplu se acceptă ca vela să apese pe catarg: http://en.wikipedia....ambane-dhow.JPG

- La corăbii se conta pe vânturi constante, iar antena se monta pe partea corespunzătoare. În marș nu se mai schimba bordul în care era antena.

- Dacă vântul era schimbător, se foloseau două vele, pe doi arbori, cu antenele plasate în borduri opuse. În această situație întotdeauna una dintre vele avea randament maxim, iar cealaltă apăsa pe catarg.

- Dacă nu există gabie, iar catargul este mai lung decât partea inferioară a antenei, atunci antena poate trece dintr-un bord în altul prin spatele catargului după ce era adusă paralel cu catargul. Însă manevra dura prea mult ca să poată fi făcută la navigația în volte.

Pur și simplu voi pune antena în partea în care îmi convine (la babord), conform vântului dorit de mine (de la tribord) și cu asta basta.

[Leo2003]

Pana imi vin macaralele vioara triple de la Amati am debavurat si am dat un primer pe "urechiile" trotelor de verga. Cum s-or numi ele in realitate... reaq stie.
Urmeaza sa le vopsesc cu oarece acrilice maron.

[pe_dos]

@Leo2003: În Bujeniță le zice scoarțe. Troțe le zice la ansamblul parâme+mere+scoarțe.

Deoarece merele sunt negre, eu am vopsit și scoarțele negre.

Thumbnail atasat

• 

[Leo2003]

Multam pentru informatie. Scoarte sa le ramana numele!

In Manole & Ionescu zice ca sunt de lemn asa ca le vopsesc in consecinta.

Aceasta postare a fost editata de Leo2003: 16 February 2013 - 06:13 PM

[Leo2003]

Am vopsit scoartele sa para mai reale. Le-am vopsit cu acrilica siena arsa, apoi le-am tras o spalatura cu bait brun de nuc. A iesit ce se vede:

[pe_dos]

Velele.
Au și ochi, doar că la călcat s-a întins grandeea.
Sunt probleme cu contrastul, n-am lumină laterală, iar aparatul meu nu scoate imagini clare la lumină artificială.



@Leo2003: Mai gândește-te cu scoarțele... Nu toate erau la fel. Forma, aspectul...

[Leo2003]

M-am gandit suficient si scoartele mie mi se par OK. Mai jos trota si trinca invergata.

[Leo2003]

Am primit macaralele de care ziceam. Acu' sa vad ce fac cu ele si mai ales cand, ca timp... ioc.

[bubba_000]

Salut. Voi cum ati vopsit brachetii gabieri? Nu ma refer la culoare, ci la cum ii tineti in timp ce ii vopsiti? Intreb pentru ca sunt foarte mici, si nu am idee cum sa-i tin ca sa nu ramana spatii neacoperite.

Multumesc in avans.

[pe_dos]

@bubba_000 În cinci etape.
1. Debavurare, apoi cu sprayul:
2. cu grund (primer) pe „burtă”, făcând „plajă” pe un carton,
3. după două ore de uscare, cu grund pe „spate” (partea cea mai vizibilă), tot pe cartonul respectiv,
4. a doua zi, după uscare, cu vopsea pe burtă, tot pe... ,
5. după două ore de uscare, cu vopsea pe spate, tot...
În timp ce se uscau făceam altceva. Bineînțeles, toți au fost vospiți deodată (plus vreo două rezerve, că se mai rătăcesc).
Și alte piese metalice (coarne de cerb etc.) la fel.

[Leo2003]

Mi-am pregatit macaralele pentru fungii.