[titishor]

Eu am acoperit legaturile de la ochiul de mort. Trebuia sa fac un ochi din sarma la capatul din partea de jos ? mai vine legat ceva acolo ?

Thumbnail atasat

• 
• 

[pe_dos]

Forțele se transmit undeva. Dacă capetele de berbec sunt fixate de gabie, forțele se transmit gabiei, care este solicitată puternic la încovoiere. Dacă partea metalică care ține capetele are ochi dedesubt, de care se leagă parâme, iar aceste parâme se leagă de sarturi, forțele se descarcă în sarturi, iar gabia este solicitată doar puțin la compresiune, deci poate fi subțire și ușoară, deci coboară centrul de greutate, deci mărește stabilitatea navei. Puțin, dar mai bine decât...
Sigur că modelul nostru nu „simte” problema, dar la scară reală contează.

Problema mea: până acum, am vopsit părțile metalice care țin capetele cu negru. Acum, dacă vopsesc întâi, vopseaua se dubește când fac ochiul sub gabie. Dacă vopsesc după, murdăresc capul și gabia. Nicicum nu e simplu. Mă gândesc să vopsesc întâi partea care ține capul, iar ochiul de sub gabie după. Poate îmi spuneți vreo metodă mai bună.

[nyck]

@pe_dos
Ok, m-ati convins ... maine ma duc sa caut macrameu ca tot am o zi libera. Dar dac nu se vede mai bine ... asta este merg pe ce dau cei de la DeA

Aceasta postare a fost editata de Z-mare: 31 October 2012 - 07:47 AM

[nyck]

nyck, la 30 October 2012 - 11:44 PM, a spus:

@pe_dos
Ok, m-ati convins ... maine ma duc sa caut macrameu ca tot am o zi libera. Dar dac nu se vede mai bine ... asta este merg pe ce dau cei de la DeA

Dar unde este toata lumea? ..... la crosetat? .... de-abia astept poze cu ate ca nu prea imi iese la socoteala din planuri...

[traian]

nyck, la 01 November 2012 - 12:46 PM, a spus:

...........astept poze cu ate ca nu prea imi iese la socoteala din planuri...

In planuri sunt o multime de atisoare. Trebuie cu rabdare, usor, usor, ca paianjenul, de la un capat la celalalt. Se incepe cu sarturile si straiurile, pe nivele.
Macrameul e mult mai bun decat ce da DeAg.

Aceasta postare a fost editata de traian: 01 November 2012 - 04:33 PM

[nyck]

@Traian
Multumesc Traian. Mi-am insusit sfatul cu macrameul. In ceea ce priveste insiratul atelor ca panza de paianjen e un pic mai greu. Acum ca sa fiu sincer trebuie sa mai citesc. Cultura mea in materie de marinarie este aproape de zero si ca sa fiu sincer nici timp de studiu nu am prea mult. Stiu ca sarturile sunt cele pe care se fac si scarile iar la straiuri mai am de lucru.
Apropos de insirat atele cu schita in fata. De exemplu la imaginea 5 de sub gabie porneste o parama (cum so numi ea in limbaj de specialitate!?) care este numerotata cu 111 - 114. Merg la imaginea 11 sa vad unde trebuie legata si ... surpriza (cel putin pentru mine) 111 de exemplu apare o data pe balustrada de la castelul prova si o data pe partea dreapta a castelului prova. 114 apoi apare apoi legat in alte doua locuri in zona catargului principal si .... din nou surpriza - o data in centru langa catarg si o data in stanga spate.

Cred ca daca nu apar niste precizari pentru planul respectiv mai lucrez inca un an pana deslusesc atele. De aceea asa cum am spus si mai devreme astept ceva poze din partea profesionistilor.

Stiu ca am mai raspuns la acest mesaj dar de data asta vreau sa iti arat la ce nivel am ajuns. Astept critici si sfaturi deopotriva. Am facut bine sau rau ca am pus ,,sforile" alea.

Toate cele bune.

Thumbnail atasat

• 

Aceasta postare a fost editata de Z-mare: 02 November 2012 - 07:48 AM

[vraduc]

Sunt putin mai in urma cu lucrarea la SIB, Am ajuns la montatul pieselor metalice , adica ferestrele si restul de ornamente. NU imi plac absolut DELOC cum arata. M-am uitat si in urma pe forum cum au mai fost imbunatatite dar nu prea sunt convins. O idee... ce sa le fac sa arate mai bine??? Cred ca ar arata mai bine aurii decat argintii si la ochiurile geamurilor albastru sau ... nu stiu. Ce idei imi dati? Multumesc!

[andreei-31]

nick daca te uiti atent pe schite ai sa vezi ca de sus pleaca doua sfor 111 si doua 114 stanga dreapta si de aia pe schema apar de doua ori in diferite locuri

[gobi71]

nu ai gresit ca ai tras straiurile alea, nyck , numai ca ar fi bine sa le ajuti si cu sarturile, concomitent. macar unul dintre sarturi (o pereche, adica, tribord -babord...) pentru fiecare catarg, astfel incat catargele sa se alinieze frumos. ele trebuie sa arate paralele intre ele, daca nu sunt alte specificatii in plan , si inclinate usor catre pupa. in momentul asta,cred ca le-ai tensiont cam tare. un truc ar fi sa aliniezi catargul cu ajutorul unuor manevre false, legate de unde vrea muschii tai , pe care sa le indepartezi dupa ce vei fi montat manevrele adevarate, tensionate la randul lor corespunzator . succesuri

[nyck]

Multumesc frumos ,,gobi71",
Am prins ideea. Eu am vrut sa fac si sarturile dar sincer sa fiu nu stiu (si nici din planuri nu inteleg prea bine) unde se prind sarturile la partea de sus. Daca m-ati putea ajuta cu un sfat asi putea sa ma apuc de lucru. Inca o data multumesc. Sfaturile si criticile voastre ma ajuta sa inteleg cum functioneaza lucrurile. O seara placuta tuturor celor ce viziteaza acest topic.

Aceasta postare a fost editata de Z-mare: 03 November 2012 - 09:15 PM

[traian]

A mai fost in discutie subiectul dar consider ca e bine de reluat, fiind in actualitate. La bordul unei nave, toate paramele care au o functie se numesc manevre. Se impart in manevre fixe, cele care sunt permanent legate si se lucreaza cu ele foarte rar, de obicei cand se inlocuiesc si manevre curente, cele folosite permanent pe timpul deplasarii navei, necesitand permanenta ajustare a lungimii libere, tensionarii, pozitiei elementului deservit.
La navele cu vele, manevrele fixe sunt totalitatea manevrelor care sustin (ancoreaza) arborii atat in plan longitudinal ( pe axa navei) cat si in plan transversal ( spre borduri).
Manevrele care sustin arborii in plan longitudinal spre prova ( sunt cazuri si spre pupa ) se numesc straiuri.
Manevrele care sustin arborii in plan transversal spre borduri ( chiar daca din cauza numarului mare sunt unele usor deplasate spre inapoi dar fac parte dintr-un ansamblu comun in genere aproape de transversala arborelui ) se numesac sarturi. Pe ele sunt legate o serie de parame care alcatuiesc o scara pentru accesul la etajele superioare ale arborilor numite grijele. La unele nave grijelele sunt din lemn- nu e cazul.
Manevrele care sustin arborii spre borduri dar spre pupa se numesc pataratine. Sunt fixate in borduri inapoia sarturilor si deservesc doar coloanele superioare. La unele nave cu vele pataratinele sunt mobile si se slabesc functie de directia vantului pentru a crea spatiu de manevra velelor, intins ramanand doar pataratina dinspre pozitia din care sufla vantul.
Legat de faza de crosetat, am spus un post inainte ca e de preferat de intins pe nivele atat sarturile cat si straiurile pentru o corecta si usoara aliniere a coloanelor cat si tensionare a manevrelor. Pentru tensionarea straiurilor sunt intinzatoarele cu inima iar pentru sarturi sunt capetele de berbec ( ochii de mort ). Se strang intai satrai - 2 sarturi pentru pozitionare si apoi se strang si celelalte sarturi. Dupa ce s-a fixat primul etaj, se trece la cel superior incercand alinierea fara tensionari a coloanelor.
nyck- ce as fi spus eu a spus deja gobi, ai ,,tras'' doar spre prova de la radacina si pana la mar, rezultatul e incovoierea arborilor spre inainte. Pana la imaginea 5 mai ai treaba, termina ce e pana la imaginea 3 altfel chiar nu o sa reusesti sa mai intelegi ceva.

Aceasta postare a fost editata de traian: 02 November 2012 - 06:38 PM

[nyck]

Am inteles. S-ar putea sa mai fi scris treaba asta dar nu vad postat. Nu inteleg exact de unde se leaga sarturile. Daca ma poate ajuta cuneva ...mukltumesc

Aceasta postare a fost editata de Z-mare: 03 November 2012 - 09:15 PM

[nyck]

andreei-31, la 02 November 2012 - 01:24 PM, a spus:

nick daca te uiti atent pe schite ai sa vezi ca de sus pleaca doua sfor 111 si doua 114 stanga dreapta si de aia pe schema apar de doua ori in diferite locuri

OK,
am mai studiat planurile si luand in fata si urmarind plansa cu atele si plansa in care apare lista pieselor pentru construirea catargelor am aflat urmatoarele:
111 -balansine ale vergei arborelui trinchet si...
114 - balansine ale vergei arborelui principal....

CONCLUZIE -imaginea numarul 5 este comuna pentru arborele trinchet si arborele principal.
Daca gresesc cu ceva sa ma corecteze cei care au mai multa experienta in domeniu.
Oricum multumesc de sfat.

[pe_dos]

Am fost ocupat rău în ultima perioadă. În plus, n-am avut idei.

După ce m-am tot sucit și m-am tot învârtit cum să fixez capetele de berbec pe gabii, m-am hotărât să trec piese metalice prin traverse. În acest scop am completat traversele centrale ale gabiilor mare și trinchet. DeA zice să legăm capetele de berbec de axul macaralelor de sub gabii cu zbiri, dar zbirii ăia se freacă de orificiul prin care trec. De aia am preferat trecerea metalică, și nu doar prin podeaua gabiei.

Thumbnail atasat

• 
• 

[Leo2003]

Baieti, nu mai am timp de nimic. Naspa rau. Da' si cand ma voi apuca... masina de cusut scrie pe mine.
Doua poze sa nu credeti ca am abandonat lucrarea.

[gobi71]

ar fi stupid sa abandonezi acum, distractia abia incepe , si mai e mult pana in zori... have fun!

[gogudiver]

Intrebare pentru cunoscatori: In indicatiile de asamblare din ghidul primit cu nr 93, sarturile de la catargul principal (5/fiecare parte) se termina la gabia de la sfarsitul coloanei arborelui catargului principal. Din cate am vazut in schema de asamplare (foaia A1) doar 3 sarturi se imbina la gabia de la capatul coloanei iar 2 se termina la gabia din capatul gabierului. Cum se monteaza corect ?
Multumesc

[MARISI]

salut si bine v-am gasit.va urmaresc de mult timp cu toate ca sant nou in acest domeniu si nici nu m-am apucat de construit SIB-ul.astept sa strang toate numerele apoi om vedea ce iasa.vreau sa cumpar si eu niste scule necesare constructiei,ma puteti ajuta cu niste link-uri?
multumesc

[gobi71]

in principiu, sarturile scurte spre prova , daca am inteles bine intrebarea...

[Kykone]

Salutare!

Tot mai în urmă. Acum la metale pe corpul navei cum ar fi ferestre, uşi, tunuri.
Am mai bricolat la spargeval, am mai vopsit, am dat cu mătura.
Aseară am terminat de pictat ţevile de tun şi cam aşa au ieşit.


Pilite şi şlefuite


Vopsite


Şi finalul