[Leo2003]

traian, la 18 August 2012 - 07:53 PM, a spus:

Chiar ma intrebam cand o sa vina cineva cu propunerea. As opta insa pentru un alt model.

Alt model n-am. Si de asta am facut rost cu mari sacrificii.

@Sfatos Danke!

Aceasta postare a fost editata de Leo2003: 19 August 2012 - 06:09 AM

[traian]

Leo2003, la 19 August 2012 - 06:07 AM, a spus:

Alt model n-am.

Bun si asta.

[Leo2003]

Cam asa le-am pus:

Aceasta postare a fost editata de Leo2003: 19 August 2012 - 09:45 AM

[bubba_000]

Salut. Scuzati ca va intreb ceva din urma (din nou).

Am luat o sticluta de bron auriu si am incercat sa vopsesc geamurile pe care le-am primit cu revista, dar nu imi prea iese pt. ca bronzul auriu e pur si simplu prea subtire. Am dat de proba 3 straturi cu pensula si abia acum incepe sa-si schimba cat de cat culoarea, dar tot se vede metalul de dedesubt.

Nu stiti ce as putea face? Oare sa incerc cu aerograful? Sau pur si simplu bronzul auriu e exclusiv pt. lemn?

Multumesc si spor la treaba !

[pe_dos]

Nu prea merge direct bronz pe metal. Dacă stratul e subțire, se vede ce este dedesubt, iar dacă este gros, arată prea poleit.

Mie mi-au spus cei care se pricep bine să vopsească să dau cu două straturi de grund gri, la spray. Ăla de mașină e bun. Apoi să dau un strat, tot la spray, cu vopseaua care va forma baza, care se va vedea prin transparența stratului de bronz, adică practic negru. Apoi un strat dry brush de bronz. Se insistă cu pensula pe uscat până apare aspectul dorit, nu prea uniform și strălucitor, a poleială.

[traian]

Eu am ce am cu sprayurile, un tub de bronz auriu e 10 lei si merge super de la prima mana. Se gaseste la magazinele cu piese auto ( si nu numai bronz, e o gama larga de culori si tin bine pe orice suport chiar si fara grund )

[SorinR]

Ar putea cineva sa-mi puna la PM cateva instructiuni cum se pune ancora? Am pierdut respectivele instructiuni, Am vazut la Leo un sistem de agatare a ancorei sa nu mai atarne, e proriu? sau solutie DE'A??

[pe_dos]

Și eu voiam să pun aceeași întrebare, cum se pune ancora.

DeA zice să punem ancora ca în pozele următoare:


Am câteva nelămuriri:
1. Un braț al ancorei ajunge în cambuză (!!). Absurd, iar la babord merge doar dacă facem o gaură în bordaj.

2. Fusul ancorei este poziționat între sarturi și bordaj. După punerea sarturilor nu înțeleg cum se mai poate scoate ancora când se va vrea fundarisită. Bănuiasc că nu se va vrea asta niciodată.

3. DeA zice să legăm o macara de inelul ancorei și explică cum vine manevra la gruia de capon. Bun... când vrem să fundarisim ancora cum facem, dezlegăm manevra, sau? Și după ce virăm ancora, lăsăm un marinar pe un ochi de scaun care să refacă curentul spre gruia de capon? Nu cumva e vorba de un cârlig spre inelul ancorei?

Și, în afară de ce zice (de fapt nu zice) DeA, pentru punerea în post a ancorei mai este o manevră, legată de diamant. Aceeași întrebare ca la manevra de la gruia de capon, aia se dezleagă și apoi se leagă, sau are un ochi pentru un cârlig? Și ancora e mare și grea, are și acolo grui? Sau se ridică cu hei-rup-ul?

Și, dacă ancora vine în exteriorul sarturilor, ordinea montării este întâi sarturile și pe urmă ancora, sau îmi scapă mie ceva?
Pe scurt, avem nevoie de instrucțiuni mai logice decât a dat DeA.

Aceasta postare a fost editata de pe_dos: 20 August 2012 - 02:40 PM

[Leo2003]

In legatura cu ancorele poate ajuta imaginile de mai jos trimise de amicul rus.



Daca e corect ori ba nu stiu. Cert e ca fusul ancorei se lega cumva si de portsarturi. Cum manevrau mrinelii ancora... treaba lor ca d'aia erau marineli.
Pentru mai multe variante si inspiratie...




Acu', cam asa au iesit suportii mei pentru model la prima iteratie.



L-am mai modificat pe ici pe colo...



... si maine ii tai din placa de nuc de 6mm grosime.

Aceasta postare a fost editata de Leo2003: 20 August 2012 - 05:26 PM

[gobi71]

...sper sa va fie de ajutor .

...

Thumbnail atasat

• 
• 

[pe_dos]

În primul rând, țin să vă mulțumesc, Leo2003 și gobi71 (în ordinea postărilor), pentru poze.

Din a doua poză pusă de gobi71 se vede clar că ancora e prinsă în grui cu un cârlig. Deci asta s-a lămurit.

Leo, am văzut prima poză pusă de tine când ai pus-o la pagina 273 din acest topic, și am văzut și comentariile lui traian. Și nu m-am lămurit. Îmi amintesc un examen la care am asistat, la care profesorul a întrebat „cum funcționează?”. Asta m-a marcat pe viață. Când nu sunt sigur de ceva îmi pun întrebarea respectivă.

Deci, din ce a zis în pagina 273 traian și din pozele tale și a lui gobi rezultă că ancora se pune la post agățată de portsarturi. Prima întrebare: cum se agață? Dacă o lopată poate se ține agățată de portsart, în celălalt capăt al fusului cum se agață? Care element al ancorei se agață? Din poziția ancorei din poze rezultă că ancora ar trebui legată acolo, dar în pozele lui gobi nu se vede nicio legătură, iar în cele ale rusului legăturile sunt ciudate, ca să nu zic mai mult (cum se desfac?). Și cum făceau legăturile, coborau pe o scară de frâghie ca să le facă?

A doua întrebare: cum ajunge ancora la post? În a doua poză pusă de gobi se vede cum ancora este ridicată de grui. Și apoi? Se apucă de legătura gripiei și se trage? Cu ce se trage? Cu mâna? Că nu văd niciun grui acolo. Abia în desenul pentru secolul al XIX-lea apar două gruie. Iar fusul ancorei SIB-ului are 2,5 m lungime, mă îndoiesc că ancora ar putea fi ridicată cu mâna.

Și iar: la fundarisire, să zicem că au tras de legături, care erau cu un nod care se desface la tragere. Dar ancora rămâne agățată cu lopata de suportul de portsart. Cum se extrage de acolo? Adică manevra inversă de punere în post. Mi se pare că iar trebuie ridicată de diamant și manevrată. Deci, ori ceva lipsește, ori nu înțeleg eu operațiile. Dacă aș ști cum se făcea, mi-ar fi mult mai clar cum ar trebui să arate dispozitivele.

Nu intenționez să reproșez nimănui (vouă, rusului sau altcuiva) nimic, vreau doar să înțeleg. Deci, vă rog să nu vă supărați de insistența mea.

Aceasta postare a fost editata de pe_dos: 20 August 2012 - 08:49 PM

[Leo2003]

Io cred ca rusul nu este departe de adevar bazindu-ma si pe poza cu tipuri de legaturi pentru ancora. Asa cum zicea Traian, ca sa nu se balangane pe o mare montata, fusul ancorei trebuie fixat de suportul portsarturilor.
O astfel de ancora se manevra greu la vremea respectiva iar "hei-rup-ismul" era o practica curenta la bordul unri astfel de nave.

Incerc o explicatie, pentru cum cred eu ca era folosita ancora si instalatiile auxiliare, fara sa am pretentia de a fi corecta sau unica. Plecam de la varianta colegului rus.



Un marinar coboara pe suportul portsartului si desface legatura (1). Ancora ramane in carligul gruii de capon (3) si in latul macaralei (2). Se slabeste manevra macaralei (2) pana cand ancora ajunge in pozitie verticala si toata greutatea ei este preluata de gruia de capon (3). Latul ramas pe bratul ancorei se poate scoate fie prin coborarea unui marinar pe ancora, fie prin folosirea unei cange, fie prin cine stie ce alta metoda specifica. Acum ancora a ramas agatata numai in gruia de capon (3). Se incepe coborarea macaralei gruii pana cand greutate ancorei ajunge sa fie preluata de parama ancorei (4) .Macaraua e acum libera iar carligul poate fi scos de pe inel tot cu o cange. In acest moment ancora sta spanzurata numai de parama ei si poate fi fundarisita.

Virarea ancorei si punerea ei la post se face similar inversand ordinea operatiilor.

[SorinR]

Multam de fotografii leo, carligul ala e cheia!! Apoi modul de a lega ancora de porsarturi, e interesant, DE'A, ne da solutia sa o lasam de izbeliste sa balangane, sau poate mai stii? pana la final ne spune sa o mai legam de undeva!

[pe_dos]

Leo, prima chestiune: desenul pentru „anchor stowage” în secolul al XVII-lea nu susține acțiunile descrise de tine. Cum ele sunt rezonabile, concluzia este că nu putem pune bază pe acel desen.

Bun, să examinăm ce zice rusul, să vedem cum se fac acțiunile respective. Să începem cu nava la ancoră. Vine comanda de virare a ancorei. Parâma este răsucită pe după cabestan, ancora se ridică până la nară. Nara aia este al plasată sub galbion, tu cum vezi că ajungi acolo cu o cange ca să agăți cârligul de inelul ancorei? Atârni un om, sau pui nara mai la îndemână?

Începi să slăbești din cabestan și tragi cu gruiul de capon, ridici ancora până sus. Lopețile ancorei sunt la 2 m sub nivelul copastiei galbionului (la tine, care ai supraînălțat această copastie cu o mini balustradă, și mai mult). La distanța aia trebuie să faci cu o cange un laț în jurul unei lopeți. Ca să poți manevra lopata aia printre portsarturi, rusul zice corect că manevra vine oblic spre pupa, astfel că trâgănd de ea deplasezi ancora spre pupa, iar trăgând cu gruiul de capon o deplasezi spre prova până o aduci într-o poziție în care lopata intră (și iese) printre portsarturi. Deci, manevra aia legată de lopată nu poate fi poziționată oricum și ea trebuie poziționată înainte de a trage lațul peste lopată. Bun, să ne imaginăm: lăsăm manevra aia lungă și liberă. Apoi o pescuim cu o cange stând pe galbion (distanța este de vreo 4 m). Apoi facem lațul și îl prindem cumva, cu o cange specială, ca ochiul său să râmână lărgit și în poziția bună pentru a fi așezat pe lopată. Îl așezăm, tragem de curentul macaralei, aducem ancora în post, trimitem marinarul să facă o legătură la fus (aș fi pereferat-o mai aproape de traversă, era mai stabilă ancora, dar dacă rusul zice...), legăm parâma gripiei, slăbim macaralele, uscăm și adunăm parâma ancorei etc.

Acum vrem să ancorăm. Încordăm gruiul de capon și palanul care trage de lopată. Trimitem marinarul să desfacă legătura la fus. Stai puțin, de ce să-l trimitem? De ce a făcut o legătură cum zice rusul și nu una care trăgând de saulă, nodul să se desfacă? Manevrând cu grijă, să nu se agațe lopata de portsarturi, lăsăm ancora în jos și o desprindem din post. O aducem la verticala gruiului de capon și apoi... apoi ne chinuim să scoatem lațul ăla de pe lopată cu cangea?

Eu îi știu pe marinari oameni practici și m-aș mira să fie cum am descris. De aia mâ îndoiesc că acela era sistemul. Sigur, ceva asemănător, dar cu problemele rezolvate mai practic.

Eh, cred că v-am distrat cu acest eseu al unuia care nu se pricepe la marinărie.

[traian]

Incep cu doua capete
- nu stiu in ce masura mai am drept de a posta dat fiind ca nu ma mai consider cetatean roman iar numele meu e Kunta-Kinte, nima'n-drum, gozur intr-o mocirla pe care nu stiu cum sa o numesc.
- am mai spus, nu e cazul sa fim mai catolici decat papa, modelul desi e in limitele unei machete are mari tendinte spre artizanat ( pentru despicatorii firului in patru, artizanat in cazul de fata fiind acele barcute frumos vopsite pe care scrie mare ,,Mircea'' si expuse cu sutele, ca amintire pe litoral in sezon )

S-a discutat de multe ori, pe cum, daca, de ce. Unii au ales sa mearga pe oferta producatorului, altii au ales sa perfecteze modelul cu ceea ce au gasit de cuviinta in prisma celor acumulate in tema. Pentru ceea ce se vrea a fi nici o varianta nu e gresita. Posibil ca unii sa mearga mai departe in lumea modelismului si in baza celor invatate sa realizeze modele mult mai aproape de realitate, cei care se opresc vor avea un model care e totusi aproape de ceea ce ar trebui sa fie, oricum net diferit de ceea ce ofera ,,taraba''. Pe subiect, pozitionarea ancorei e in limite in varianta producatorului. Functional e mai lesne de explicat incepand de la situatia de ancora fundarisita. Ancora e agatata, linia e voltata si stopata si undeva in zona se vede capatana. Se incepe virarea, linia se intinde iar nava se apropie de capatana. Capatana e recuperata la bord, se continua virarea, linia ajunge aproape de verticala. Posibil ca ancora sa nu se smulga si atunci se recurge la ajutorul gripiei de care se trage, tot cu cabestanul, pana la smulgere. Se continua virarea cu linia pana cand ancora iese din apa. E momentul in care se agata macaraua caponului de inelul ancorei. din acest moment se manevreaza ancora atat cu gripia cat si cu macaraua caponului pana cand una din ghearele ancorei ajunge pe suportul intinzatorilor de sart iar fusul e in lungul suportului. La nave mai noi, era un grui suplimentar celui de capon care servea manevrei, la cele mai vechi se foloseau ansamble de macarale ( scripeti ) care atasati gripiei usurau operatiunea. Odata pozitionata ancora, se facea o legatura la diamant, voltata la un tachet interior bordului, gripia fiind facuta colac si atasata in apropiere de sarturi iar macaraua de la inel era detasata si se facea o alta legatura la inel, deasemeni voltata la un tachet. Acum ancora era la post. La fundarisire era suficient de desfacerea celor doua legaturi principale, de la diamant si inel si lasarea libera a liniei de ancorare si ancora cadea de pe pozitie si se ducea paaaaaaana la fund. Aici intervenea manevra de sonda a adancimii care stabilea atat lungimea gripiei cat si a liniei ce trebuia eliberata. Mai detaliat nu stiu decat practic.

[ACHRISTIAN]

Buna seara! Urmarind forumul din "umbra" de ceva timp,nu pot , decat sa fiu de acord cu colegii care si-au exprimat dezacordul cu anumite disonante ,in ceea ce priveste discutiile pe acest forum .legat de de acest proiect.sau in general.Se doreste ca acest forum, sa elucideze si sa invete pe cei mai putin initiati in ale modelismului,cu ajutorul celor mai avizati si cu experienta in acest hobby .Sunt convins ca imi voi atrage multe antipati,in urma declaratilor de mai sus ,dar mi-le asum.Nu-mi doresc ,si nici nu mi-am propus sa jignesc pe cineva cu acest lucru,dar sa citez "sa nu fim mai catolici decat PAPA" ,este perfect indreptatit.Aroganta unor colegi ,care prin pregatirea sau profesia care o au ,nu fac decat sa dauneze fara ,sau in mod voit,aceste discutii, care se doresc constructive .nu distructive .Ce este regretabil din acest lucru ,va fi abandonarea celor mai initiati ,in a mai participa la discutii ,sfaturi, etc.Stima ,si traiesc cu speranta ,ca cei care sau simtit cu ceva nu-mi vor purta pica,ACHRISTIAN!

[jeli]

traian, la 21 August 2012 - 01:37 PM, a spus:

. Mai detaliat nu stiu decat practic.

Traian,am impresia ca vei fi solicitat sa faci si o demonstratie practica,ca poate mai sint colegi de forum care au insomnii din cauza vreunui nod facut pe stinga ,in loc sa fie facut pe dreapta.

[traian]

jeli - nici o problema, folositor sa fie si interes, le dovedim noi cumva,

Ady - respect opiniile oricui deci inclusiv ale tale doar ca nu pot fi in totalitate de acord. Nu e vorba de poluare nici de discutii aiurea, unii vor sa stie si sa faca mai mult si mai bine, asta nu e rau doar ca nu e locul si nici momentul la ,,Sfant''. Majoritatea discutiilor sunt in tema doar ca uneori depasesc nivelul abordarii. Cu artizanatul ma simt vizat direct, eu am ,,aruncat-o'' si daca vrei sa ma crezi pe cuvant, ,,pasul dintre'' e foarte mic.
Zic eu ca totusi la zi sunt alte probleme mult mai importante si acolo sunt discutiile sterile.

[Ady]

@traian
Ce sa zic... dupa parerea mea fata de artizanat, SIB-ul e cu 5 clase din 10, artizanatul fiind la 1. Am vazut kituri de la Artesania Latina, Amatti, Mamoli, fata de SIB-ul nostru, la aceasi scara, produsele lor dupa parerea mea de o calitate execrabila. Si aici nu ma refer la modelele destinate clasei incepatorilor sau junior la cei de la Mamoli care e considerata firma de 4 stele in domeniu. Stiu ce spun ca am vazut.

[pe_dos]

Sper că supărările lui Leo și a lui traian nu sunt datorită politicii, că nu merită.
Știu că traian mai are un motiv de supărare (nu din cauza noastră, ăștia micii), așa că răspunde numai când este solicitat, însă nu tocmai cu plăcere. Păcat că a fost pus în situația asta, că noi avem nevoie de el. Iar eu îi mulțumesc și de această dată pentru că a descris manevra de ancorare. Am înțeles că-mi trebuie gruiul de capon, gripie cu căpățână și două legături simple și ușor de desfăcut. Nimic altceva.

@Leo2003: Leo, dacă ce am zis eu este cauza supărării tale, îmi pare rău și îmi cer scuze.
În opinia mea nu era deloc vorba că tu ai spus ceva. Am înțeles că tu ai avut (și probabil ai încă) încredere în acel rus, care nu mă îndoiesc că este un Maestru al Sportului, însă toată lumea zice pe aici că modelitul este un amestec de cunoștințe, artă, meserie, nostalgie, artizanat și chiar kitch. Mă întreb dacă nu cumva rusul a făcut macheta „ca să dea bine”, nu „cum era, istoric, realitatea”. Pentru vânzare către publicul larg, că altfel la nivelul lui nu se încurcă el cu un SIB. Îți sunt recunoscător că ai pus pozele, tocmai pentru că astfel mi-ai dat ocazia să înțeleg o manevră. Dacă nu comentam și făceam ca în poză, mulți erau dați pe spate de aspect, dar cei ca traian se uitau chiorâș și comentau în barbă. În barbă, ca să nu se supere cumva cineva.

Eu personal am pregătire în cu totul alt domeniu decât marinăria (asta dacă remarca lui ACHRISTIAN se referă la mine). De aia tot întreb. Eu pun poze nu ca să mă laud cu ce chestie estetică am făcut, nu ca să aștept laude admirative și măgulitoare din partea celorlalți, ci ca să întreb dacă am făcut bine (corect) sau am greșit. Iar dacă am greșit aș fi recunoscător cui îmi explică în ce constă greșeala mea. Sau a lui DeA. De aia mie nu-mi convin deloc afirmații de genul „merge oricum”. Pentru mine nu merge, nu-mi folosește. Traian zice că nu e locul la SIB. Nu cred că o să mai am timpul necesar să mai fac altă machetă, așa că vreau să storc cât pot din asta, să învăț cât pot acum. Chiar dacă macheta nu e grozavă, măcar mă prind de cum ar trebui să fie unele lucruri.

Nu cred că dacă fiecare va face cum crede și nimeni nu va comenta rezultatul va fi mai bun. Sper să fiți de acord cu asta. Și sper să continuăm schimbul de experiență, nu doar să ne „flatulăm” - vorba lui Vlad Mușatescu.
--

Bun, ca să nu ziceți că doar vorbesc și nu fac nimic, ridic iar o problemă.
Nu mi-au plăcut deloc parâmele furnizate de DeA, au un aspect lânos. Am „vârtelnițat” ce am și vă prezint ce am obținut (din nou, nu vreau laude, ci critici).



Nr. 1 este ață de cusut, 3 fire. Grosimea este la scară reală (50:1) echivalentă cu o circumferință de 70 mm (20-25 mm în diametru).
Nr. 2 este ață de goblen, 3 x 2 fire. Grosimea ca la 1. Este mult mai puțin scămoșată.
Nr. 3 este ață de macrame, originală. Grosimea este la scară relaă echivalentă cu o circumferință de 80 mm. Ața de macrame este împletită, nu răsucită, așa că nu prea corespunde.
Nr. 4 este ață de macrame, 3 fire. Grosimea corespunde la o circumferință de 150 mm (50 mm în diametru). Nu este scămoșată deloc.
Nr. 5 este ață de cojocărie albă, originală. Grosimea este ca la 1.
Nr. 6 este ață de cojocărie albă, 3 fire. Grosimea este ca la 4. Este puțin mai scămoșată ca 4, dar foarte puțin.
Nr. 7 este ață de cojocărie neagră, originală. Grosimea este ca la 1.
Nr. 6 este ață de cojocărie neagră, 3 fire. Grosimea este ca la 4. Este ceva mai scămoșată ca 6.

Am văzut modele în care „ațele” strălucesc. Este aspectuos, dar întreb dacă este și natural. Nicio frânghie pe care am văzut-o în viața mea (și am văzut cige și diverse altele) nu strălucea. De asemenea, frânghiile de manilla (albe) arătau destul de scămoșate. Care tip de frânghie de mai sus vi se pare potrivită? Deci, nu vă întreb care vă place, că gusturile nu se discută, ci care nu este potrivită, și de ce.

În topicul despre Santa Leocadia am văzut că manevrele sunt albe și negre. Cu mici excepții sunt negre cele fixe și albe cele curente. Aceste culori ar sugera că sunt parâme din manilla (cele albe) respectiv cătrănite (cele negre). Pe de altă parte am citit (adică nu îndrăznesc să afirm „știu că”) cătrănirea reduce rezistența parâmelor cu 20%. Deci, e bine să facem ca la Santa Leocadia, acolo a primat realitatea, sau estetica? Și dacă nu e bine negru și alb, atunci ce culori ar fi corecte? Cânepiu natural toate? Sau?

Bine, dacă vă supără insistența mea și nu veți vrea să răspundeți nu răspundeți. O să mor prost, nu e mare pagubă.

LE: Inițial n-am calculat corect grosimile. Am corectat.

Aceasta postare a fost editata de pe_dos: 21 August 2012 - 09:20 PM