[Leo2003]

Eu imi amintesc ca am atras atentia pe forum cu privire la aiureala montarii, foarte neclara, a portsarturilor si am exemplificat, cu poze, cum e corect, dupa adanci cercetari. Daca nu se citeste... asta e.

[Confucius]

Domnu de la protectia muncii a cerut balustrada sa nu cada capitenu prada pestilor. M-am executat.
La cusca marinerilor de la prova tot ce am reusit sa fac e o reducere cu 15-20cm reali. Macar sa ajunga pe varfuri la cavile...



pozele sunt facute cu telefonul mobil....

[NNegoita]

Confucius
În limbaj popular actual: LuvU.
Recunosc că la SIB-ul în care ne-a implicat DeA şi eu, datorită mai ales ţie, trăiesc senzaţii disproporţionate în ceea ce priveşte zona dunetei.
Sunt multe aspecte pe care le voi avea în vedere. Dezavantajul întârzierii mele pare că are şi ceva avantaje.
Sigur voi căuta să scot ceva centrimetri în minus faţă de tine, cu condiţia să nu pun proiectul DeA pe o cale ratată.
În ceea ce priveşte pozele, ideea pe care am tot susţinut-o şi nu-mi fac din asta un titlu, cred că fiecare în parte dorim ceva anume de la cei care ne postează
poze. Deci acurateţea tehnică nu cred că este un lux, ci un deziderat. Cred că şi nokia[sic - am numai Philips-uri vechi de peste 5 ani] poate fi imobilizat de "ceva foarte staţionar"
şi are probabil inestimabilul avantaj al lipsei blitz-ului clasic.
Deeeeci, mai pune-l, te rog, încă o dată la treabă, de data asta perpendicular pe cuplu maestru să vedem ce impact vizual a dat plecarea celor centrimetri reali(oricum pă bărcile noastre
la final nu va striga mimerica "om la apă", poate "oameni la bere!").

[Confucius]

NNegoita: asta e ce am cel mai apropiat de unghiul cerut. Pana oi mai ajunge prin preajma barcii, cam asta e.

[NNegoita]

Scuze! Probabil io's din categoria "pricep greu şi uită repede". În mintea mea teuga este inculpata în preamărire, deci eu am folosit "dunetă" în mod greşit.

[Confucius]

La teuga doar am infipt balustrii. Rama o voi monta mai incolo un pic.

[pe_dos]

@titishor: Sarturile vin ca în schiță cu verde. Tijele care țin capetele de berbec este logic să fie în prelungirea parâmelor, altfel solicită inutil portsarturile. Ca să ai o idee despre direcția sarturilor, pune câte o tijă în poziția catargelor, iar legarea sarturilor s face aproximativ la cotele cu albastru. Ca urmare a acestei scheme părerea mea este că alinierea portsarturilor trebuie să se facă cu un locaș exact pe marginea unui sabord (nu simetric), cum este indicat de liniile roșii subțiri. Locașurile suplimentare, în care va veni altceva sunt în pozițiile marcate cu violet, cum a zis Leo. Poza 62g jos din DeA este greșită.

Las' că nici la mine nu este perfect. Portsartul prova babord trebuie să-l deplasez 3 mm, că am lucrat „ochiometric”, uitându-mă la celălalt bord, în loc să pun metrul sau să mă gândesc la poziția sarturilor. L-am scos deja, peste noapte va sta la lipit în noua poziție.

@ceilalți: Eu am impresia că trebuie 19 obloane la saborduri pentru varianta deschisă: 4+7 la babord, 4+2 la tribord, 2 la pupa, total 19. Așa că un număr 62 suplimentar ar rezolva.

Thumbnail atasat

• 

[NNegoita]

pe_dos
Interesantă schiţa cu sarturi verzi. Are şi ceva surori? (planuri de forme ... - nu pare un produs AutoDesk)

[pe_dos]

Partea cu negru provine din materialele difuzate la ruși. Eu am desenat ce este colorat. Mai sunt ceva schițe cu arborada publicate de ei odată cu numerele 82-83. Nu știu dacă schițele și tabelul cu manevre de acolo sunt de la DeA. Nu am alte materiale decât cele rusești. Nu cred că există plan de forme oficial, dar este posibil ca modeliștii ruși să-și fi făcut ei desene.

[NNegoita]

Din păcate, eu nu le am cu ruşii deloc. Doar respectul senior faţă de cultura lor.
Din schiţă se vede că cineva, bine pus la punct, a lucrat cu un program vectorial. A muncit frumos.

[traian]

Atentie, portsarturile nu sunt numai pentru sarturi, tot de ele se agata si pataratinele care coboara toooooocmai din varful catargului. Si fiindca era mai devreme vorba ca nu ,,bate'' stanga cu dreapta la locase, stanga cu dreapta trebuie sa fie simetrice, sarturile sunt egal distantate, locasele defalcate sunt pentru pataratine si sunt spre pupa.

[pe_dos]

Mulțumesc, Traian! Acum am înțeles logica acelor locașuri. Ele trebuie poziționate ca în prima schiță (de la ruși) din această postare. Ce m-a derutat pe mine (și poate și pe Leo) este a doua schiță, și mai ales pozele (3 și 4), în care pataraținele trinchetului nu se văd. Este posibil ca ele să nici nu fie prevăzute de DeA Întebarea mea este dacă este posibil ca ele să fie fixate în alte puncte decât pe portsarturile de la prova?

Thumbnail atasat

• 
• 
• 
• 

[jack]

A venit si raspunsul de la Dea referitor la numarul de saborduri si rame:

"Buna ziua,
Va informam ca vom inainta sesizarea dumneavoastra catre departamentul abilitat.

Aceasta postare a fost editata de jack: 05 April 2012 - 09:20 AM

[traian]

pe_dos, la 05 April 2012 - 07:39 AM, a spus:

Întebarea mea este dacă este posibil ca ele să fie fixate în alte puncte decât pe portsarturile de la prova?

Din ce vad in atasament la prova sunt doar sarturile prise de suporti. Ma uit mai tarziu pe ce am eu, eventual pe CD si revin. Ca idee, nu la toate velierele pataratinele sunt prinse pe aceeasi suporti cu sarturile. Sarturile sustin arborii lateral, spre borduri, pozitia putin spre inapoi e data de numarul lor, dar sunt considerate ca lateral. Pataratinele sustin arborii lateral si spre inapoi iar unghiul lor e functie de inaltimea arborilor si a punctului unde sunt capelate, astfel, la un arbore inalt punctul unde va fi intinzatorul fixat in bordaj va fi mult mai spre inapoi decat la un arbore mai scurt si implicit vor fi suporti separati sau chiar respectivii suporti pot lipsi.

[traian]

pe_dos, la 05 April 2012 - 07:39 AM, a spus:

........... Întebarea mea este dacă este posibil ca ele să fie fixate în alte puncte decât pe portsarturile de la prova?.........

Am promis ca studiez si revin pe subiect, regret ca unele probleme intervenite mi-au limitat timpul disponibil insa pana la necesitatea stringenta mai e. Din cele vazute in majoritatea materialelor trinchetul nu are pataratine, lucru oarecum nenormal. In orice caz acestea nu sunt prinse cu ajutorul portsarturilor de la prova. in unele abordari apar pataratine insa prinse direct de bordaj fara suportii de intinzator. Eu inclin spre aceasta varianta. Indiferent ca sunt sau nu, structura de la prova nu se modifica, la toate variantele gasite pana acum pe suportii de intinzatori de la prova sunt montate doar sarturile iar pana la montare mai avem timp de cercetare si discutie.

[NNegoita]

Din explicaţiile de definiţii şi sarturile şi pataraţinele au comună funcţia de ancorare a catargului corespunzător. Sartul mai are şi funcţia de scară.
În ceea ce priveşte ancorarea, pataraţinele se ocupă aproape exclusiv pentru preluarea eforturilor datorate portanţei date de vânt, din această cauză
constructiv se poziţionează spre pupa, întotdeauna.
Din ceea ce observ eu în poza DeA cu SIB-ul finalizat, sarturile nu sunt truinghiuri isoscele ci chiar aproape toate dreptunghice cu ipotenuza chiar pe post de pataraţină.
Poate din această cauză nu au mai echipat proiectul cu pataraţine.

Aceasta postare a fost editata de NNegoita: 05 April 2012 - 10:01 PM

[traian]

NNegoita, la 05 April 2012 - 09:49 PM, a spus:

Din ceea ce observ eu în poza DeA cu SIB-ul finalizat, sarturile nu sunt truinghiuri isoscele ci chiar aproape toate dreptunghice

Situatia e comuna la toate velierele epocii si provine de la numarul mare de sarturi dintr-un bord. Totusi pozitia imediata in traversul arborelui le confera statutul de lateral. Pataratinele sunt cu mult mai inapoi, doar in cazurile cu multe sarturi pozitia e undeva in zona ultimelor spre pupa.

[pe_dos]

De acord cu ce sunt pataraținele și că funcția lor este de a prelua o parte din forța de propulsie a vântului, de unde rezultă și poziția lor, spre pupa față de arbore. De acord că la SIB sarturile, așa cum sunt, joacă și rolul de pataraține pentru arbori.

La SIB, la arborele mare și la artimon sunt pataraține pentru gabier și arboret, dar la trinchet nu (așa reiese din toate imaginile). Întrebarea concretă este atunci la ce folosesc găurile suplimentare din portsarturile de la prova? Să fie doar „spațiu de manevră” pentru noi, ca să putem plasa capetele de berbec cum vine mai bine? Dacă da, are vreo importanță că aceste găuri suplimentare sunt spre prova sau spre pupa? Că dacă tot nu sunt destinate pataraținelor...

[traian]

Eu nu am revista si nu stiu cate si cum sunt gaurile, ce spun e din ce am vazut prin ce a mai aparut in materie si am cules. Daca sunt gauri in plus atunci sunt spre pupa si sigur servesc la ceva, altceva decat testari.

[pe_dos]

Păi nici noi „n-avem revista”, de aia suntem în ceață!
Adică „revista” n-a binevoit să furnizeze până acum vreo explicație privind rolul acestor găuri.

Piesele, apărute în nr. 50, sunt cele din prima figură atașată. Eu am marcat cu albastru găurile în discuție. Tot în nr. 50 apare indicația de montaj din a doua figură atașată (tot eu am marcat cu albastru găurile în discuție). Această figură este greșită, deoarece dacă am respecta-o al doilea sart dinspre prova ar veni fixat în sabord.

În numărul 62 a apărut indicația de montaj din a treia figură atașată (marcajele cu albastru sunt făcute de DeA). Această figură (jos) o contrazice pe a doua și este greșită, lipsește sabordul. În indicație se spune că găurile marcate cu albastru rămân „deocamdată” nefolosite, nu se spune funcția lor. Căutând la ce ar putea folosi, din a patra figură atașată (cea mai bună imagine pe care o am) rezultă că rămân nefolosite definitiv.

Zic să „rup mâța”: desfac portsarturile prova și le poziționez cu găurile marcate cu albastru spre pupa, cu găurile pentru sarturi poziționate după sabord (bineînțeles, sabordurile trebuie să fie simetrice, însă poziția lor este indicată de DeA, dar nu impusă prin plăci, așa că cine n-a măsurat bine va trebui să corecteze ).

Thumbnail atasat

• 
• 
• 
•