[axxel_d]

avea mecanism , ca era proiectata de pletosul ala de michelangelo

[staric]

nup ... proiectantul nu e Leonardo da Vinci ... e cineva de pe vreamea lu Iulius Cezar ... pai ce fac imi dau berea mie ... iar beu singur?

[pe_dos]

staric, la 25 August 2011 - 09:23 PM, a spus:

e cineva de pe vreamea lu Iulius Cezar

Flamura cu cruce...

[staric]

Bine ... e un aparat de masurat distanta descris de Vitruvius in Tratatul de arhitectura ... roata se invartea si din cand in cand mai arunca cate o pietricica care si era unitatea de distanta ... acelasi sistem mai era folosit si de taxiurile din Roma in acea vreme

Asta pare real , dar m-a mirat un lucru ... de ce asa mare ... putea fi o rotita mai mica pentru asa ceva ...

iar aci ... nu mai am nici o explicatie ... sigur nu e un mecanism de masurare a distantei




poate nici in prima poza nu e? ....si atunci ce e? ... ascunde si un motor pe abur ... iar noi tot credem ca suntem mai destepti ca ei ...

Aceasta postare a fost editata de staric: 25 August 2011 - 09:53 PM

[bobby]

e o hidrobicicleta

[johnreno36]

Staric, parerea mea ca ,corabia era adevarata, in a doua poza asa cum a spus Bobby, e sistemul care-l folosesc hidrobicicletele din Herastrau hai cu

[pe_dos]

Revenind la SIB:

Am încercat să pun un clin, ca filele să se așeze la prova mai natural, dar apoi am constat cu stupoare că în tribord (partea cere la mine va fi deschisă) nu se mai potrivesc filele (numărul lor) dacă vreau să arate cum zice DeA (eu vreau să arate așa, nu altfel). Singura soluție a fost să scot porțiunea cu clinul de la tribord. Greu a fost, că era lipită bine și n-am vrut s-o stric. Se potrivește într-o zonă din babord, unde vine închisă și oricum trebuie patru clini.

Deci, dacă vreți să vă iasă tribordul deschis ca în pozele din revistă trebuie neapărat fără clini în partea aia și să trageți puțin de file. Asta e...

Thumbnail atasat

• 

[SorinR]

Am revenit dupa o indeluuuunga pauza la corabie, am scos toate filele de bord de pe ea, refac coastele cu aracet, si o iau de la capat!! Mai am ceva de pilit de la ea, acum doresc sa indoi dinainte filele, sa le lipesc cu aracet si cuiele vor fi intruduse doar partial, pentru fixare (cred ca o voi face folosind un ciocanel, cu scula lor controlez prea putin procesul)!! E destul de descurajant pentru un novice sa "strice ce a "facut", dar nu puteam continua asa si corabia doresc sa o termin!!!

[traian]

staric, la 25 August 2011 - 09:53 PM, a spus:

Bine ... e un aparat de masurat distanta descris de Vitruvius in Tratatul de arhitectura ... roata se invartea si din cand in cand mai arunca cate o pietricica care si era unitatea de distanta ... acelasi sistem mai era folosit si de taxiurile din Roma in acea vreme

Asta pare real , dar m-a mirat un lucru ... de ce asa mare ... putea fi o rotita mai mica pentru asa ceva ...

iar aci ... nu mai am nici o explicatie ... sigur nu e un mecanism de masurare a distantei

Anonymous_of_the_Hussite_Wars__Clm_197%252C_Part_1%252C_Folio_17v_Supra.jpg

poate nici in prima poza nu e? ....si atunci ce e? ... ascunde si un motor pe abur ... iar noi tot credem ca suntem mai destepti ca ei ...

Nu am nimic impotriva netului dar consider ca mult mai multa informatie e adunata in carti, din pacate nu toate se gasesc pe net. Ceea ce aduci ca tema e dezbatut oarecat in ,,Corabii Strabune'' unde autorul spune ca -,, ideea propulsiei cu zbaturi e cu mult mai veche decat aplicarea ei............Se pare ca primii care au incercat sa foloseasca zbaturi la propulsie au fost romanii.....''. Intr-un basorelief era prezentata o liburna cu 4 perechi de zbaturi actionate de 4 perechi de bovine.
Imaginea prezentata e a unei ambarcatiuni desacrisa intr-un manuscris german din 1430. Si Leonardo da Vinci a imaginat folosirea zbaturiloe pentru propulsie. La noi au functionat astfel de ambarcatiuni cu zbat, unul din exemple fiind bacurile cu zbat care au functionat pe Mures dar si pe Dunare pana pe la sfarsitul sec. XIX.
In privinta folosirii rotii mari pentru masurarea vitezei, desi nu e cea mai fericita alegere, rezultatul e mai bun de la o roata mare decat de la una mica dat fiind viteza destul de mica a navei si fortele ce sunt implicate in transmisiile pana la ,,instrumentul indicator''. Cu mult mai eficient e lochul. atat cel ,,de mana'' cat si cel cu elica.
Capat berea???

Aceasta postare a fost editata de traian: 27 August 2011 - 01:14 PM

[staric]

Incep cu un banc ...

" Pionerii ( aia cu cravata rosie de pe timpuri) gasesc intr-o padure un jurnal al partizanilor din cel de al II razboi mondial si citesc cu mare atentie doar cele 3 insemnari facute ...
- Ziua I ... partizanii prin lupte sangeroase au scos fascistii din padure.
- Ziua II ... fascistii sau regrupat si prin lupte au scos partizanii din padure
- Ziua III ... a venit padurarul si ne-a alungat pe toti ... "

Z-Mare o bere si pentru tine ... sper ca tii la glume

@Traian
Eu vroiam doar sa arat ca omenirea de la Roata nu a fost nici mai proasta, nici mai desteapta decat noi ... au construit corabii ( asta ca sa fim cat de cat in tema ) dupa anumite tehnologii, pe baza unor studii, a unor experiente ... iar daca pana la noi nu au ajuns informatiile sau au ajuns doar franturi ... nu trebuie sa dam vina cei trei piloni a necunoasteri ... Voia Domnului , Dracu stie si extraterestri ...

Referitor la informatii ... suportul pe care e scrisa-transmisa pentru mine nu are importanta ...

Aceasta postare a fost editata de staric: 27 August 2011 - 03:15 PM

[traian]

De acord dar da-mi voie sa carcotesc. Omenirea nu a fost mai proasta sau mai desteapta decat noi dar noi avem o tendinta constanta sa ne prostim. Adevarat, e putin important suportul pe care se gaseste informatia, important e sa fie, sa fie cat mai complecta si sa nu fie eronata.

[pe_dos]

Am făcut partea deschisă de la tribord sub brâu, cu deschiderea cum zice în revistă. Filele mi s-au așezat ca în imagini. Babordul, venind închis, îl filez altfel, cu clini. Imaginile sunt după o primă „degroșare” cu rindeaua și șmirghel în zonele concave, unde rindeaua nu ajunge. Unii zic că după șlefuire arată „ca hârtia”, „ca un fund de copil”... pfff... zona netezită cu rindeaua este „ca lemnul dat la rindea”. Avea dreptate traian.

Observații:
1. La prova, trei file le-am îngustat spre prova de la 5 la 4 mm. Din punct de vedere al DeA asta n-a fost bine, abia am ajuns la brâu cu numărul de file preconizat și a trebuit să fac o mică completare cu o bucățică de filă lângă brâu ca să nu rămână deschiderea urâtă de tot la prova. Orice abatere produce alt tip de deschizătură.

2. Lemnul are joc mult. Ca să-l îndoi a trebuit neapărat să-l ud, iar la uscare s-a contractat foarte mult.

@SorinR: Fii convins că acum o să-ți iasă mai bine.

Thumbnail atasat

• 
• 
• 

[Leo2003]

Ia uite ce fundulet frumos si lucios....



Nu zic ca e si corect... ca io n-am rindea.

Aceasta postare a fost editata de Leo2003: 28 August 2011 - 11:31 AM

[pe_dos]

Leo, dacă am înțeles bine, tu ai filat cu file de la Bismarck. Alea sunt de tei, de 6x1,5. Sunt muuult mai flexibile decât cele de 5x2 de la DeA, care mai sunt și din esențe diferite. Ca urmare, cei ce se încăpățânează să lucreze cu materialele DeA (eu, bunăoară, ca să-mi demonstrez mie însumi că pot), au o schemă diferită de filare decât a ta.

Nu zic că nu se poate obține o suprafață lucioasă și prin alte metode decât cu rindeaua, mie pur și simplu mi s-a confirmat că rindeaua scoate o suprafață bună, mai luciosă ca termenul „hârtie” (poate trebuia spus „hârtie lucioasă” ).

Pe de altă parte, raducindrea s-a hotârât să facă SIB-ul lui închis, o să am tot mai puține surse de inspirație „how to”

E tare cald... dau o

[raducindrea]

@pe_dos - imi pare rau...dar chiar nu vedeam sensul sa o las deschisa - pentru 3 butoaie, 5 baloti si o structura incorecta dpdv al proiectarii, care ar fi ramas sa fie vazute de musafirii-mi...
Sper numai sa reusesc sa fac din SIB-ul de Bistrita ceva frumos, cu care sa ma pot mindri

@Leo -

[pe_dos]

@raducindrea: Nu te critic. Constat doar că fiecare are calea lui.

Voi vreți să obțineți o machetă frumoasă și o faceți cum știți că se face ca să iasă cât mai bine.
Eu vreau să învăț să lucrez în lemn și vreau să mă lovesc de toate problemele. De obținerea neapărată a produsului din specificații, nu altceva, de lucrul cu materialele care ți le-a dat aprovizionarea, nu cu cele care le-ai vrea etc. Probabil după ce voi termina o voi pune undeva prin praful de pe vreun dulap, nu într-o vitrină de cristal.

Așa cum spui, structura internă este foarte departe de realitate. Coastele ar trebui să fie muuult mai dese și nu din placaj, Piesele de care sunt prinse coastele sunt altfel decât în realitate, cala n-are punte, mărfurile nu se pot introduce în cală etc. Poate după ce mă mai prind de tehnicile de lucru și mă mai documentez fac o navă realistică, cu coaste cu genunchi etc. Încep să visez... Mă gândesc la tehnologie. Ca să bagi un cui în machetă trebuie o forță foarte mare, care ar face praf o structură la scară. Cuiele au trebui bătute de „pitici” cu ciocănele, DAR... la scăderea dimensiunilor cu scara, masele scad cu scara la cub, deci una la mână, ciocănelele piticilor n-au masa necesară să bată un cui, iar a doua la mână piesele n-au masă ca inerția lor să „țină contra” când bați cuiul în ele, cum se întâmplă când bați un cui într-o bârnă la scară reală. Un cui îl bați la scară reală în câteva secunde, la scara 1:50 îți ia o veșnicie. Construcția navei la scară reală lucrând mulți oameni a durat ani, a machetei, lucrând singur ar dura... Nu, deschisă sau închisă, macheta e machetă, n-are cum fi reala redusă la scară.

[catalins]

Leo, o fi el frumos si lucios, dar e cam rosu Oare .......

Spatiile mici sau denivelarile le pot acoperi cu chit de cutit am inteles, care se finiseaza. Dar aracetul adera la acesta?

Am incercat sa lucrez cat mai atent si mai ingrijit dar am aplicat aracet si pe cantul filelor de bordaj, sa fiu mai sigur, dar nu prea imi place cum se vede pe partea deschisa (desi aracetul pe care il folosesc e cat de cat transparent dupa uscare). La voi cum a iesit?

[pe_dos]

@catalins: raducindrea în topicul lui a arătat cum completează el cu praf de rumeguș, nu cu chit. Rumeguș obții chiar dintr-o primă șlefuire a denivelărilor. Așa nu se mai pune problema dacă aracetul aderă sau nu pe chit și nici de chit n-ai nevoie.

La ce te referi când zici că nu-ți place cum se vede partea deschisă? La urmele de aracet? Cele din interior sunt puțin vizibile (eu șterg excesul de aracet după ce poziționez câte o filă), iar cele de la exterior oricum vin șlefuite.

Aceasta postare a fost editata de pe_dos: 29 August 2011 - 05:25 PM

[traian]

La interior se poate ,,pensula o mana'' de aracet pe toate suprafetele accesibile sau / si vizibile, obtinandu-se o uniformizare a imbinarilor. Dupa uscare aracetul devine transparent si se comporta ca si lacul. Poate fi baituit. Indicat in special pentru cei care nu au pus aracet pe canturi la file cand le-au prins pe coaste, o sa rigidizeze montajul.
Chitul cu rumegus merge la rosturi mici dar pe suprafata e calamitate la slefuit, nu spun ca nu e bun, doar ca e mai greu de lucrat comparativ cu chitul de cutit. Pe de alta parte nu vad rostul chituirii atat timp cat grosimea filelor permite slefuire uniforma daca au fost lipite corect.

[raducindrea]

@Traian - rostul chituirii apare, in principiu, asa cum scriam si in postul din topicul meu - in zona briielor DeA; poate c-am facut eu ceva rau (desi ma indoiesc...) insa intre capetele briielor si prima fila e o distanta de la cer la pamint in toate 4 "colturile". Si odata ce m-am apucat de umplut gaurile alea (pe care initial am vrut sa le umplu cu file cioplite la diferenta de grosime; dar arata ca partea dorsala...) am mai "indreptat" si alte mici denivelari. Si da, e drept ca te cam ia mama dracu' la slefuit - insa acuma atita de faina ii....... de nu-mi vine nici mie sa cred E asa cum imi ziceai tu ca tre' sa iasa Le Coureur-ul (si n-a iesit niciodata asa cum e SIB-ul acuma....) O sa revin cu poze dupa slefuire poate ceva mai tirziu; daca nu - miine.

L.E.: nu neg ca e mai bun chitul de cutit; dar ala e pe bani

Aceasta postare a fost editata de raducindrea: 29 August 2011 - 09:02 PM