[johnreno36]

Si la mine dispare luftul daca fortez pupa, dar puntea mica se arcuieste in sus si pupa nu mai e pe linie cu chila

johnreno36, la 26 May 2011, 21:38, a spus:

Si la mine dispare luftul daca fortez pupa, dar puntea mica se arcuieste in sus si pupa nu mai e pe linie cu chila

Intrebare, dupa lipire pupa trebuie sa fie pe linie cu chila?? eu cam asa am vazut prin poze, dar nu sunt sigur. Multam

Thumbnail atasat

• 

[Leo2003]

Postase cineva o plansa la scara cu toate numerele osaturii. Mai stie cineva pe unde e ca nu o mai gasesc. Sau de unde le pot lua in format .dxf, etc.

Aceasta postare a fost editata de Leo2003: 27 May 2011 - 06:55 AM

[Leo2003]

raducindrea, la 26 May 2011, 22:30, a spus:

La mine-s 13

Radule, la tine e cel mai corect. Cota aia trebuie sa fie cam 14mm. Sper sa fi masurat io gresit aseara cu 5mm mai mult. N-am acu' macheta la indemana.

Aceasta postare a fost editata de Leo2003: 27 May 2011 - 08:35 AM

[johnreno36]

Nu am reusit sa gasesc o poza mai buna, dar dupa parerea mea asa ar trebui sa fie, pupa pe linie cu etambou-l.
Leo am mai pus o poza, poate te ajuta cu ceva

Nu am reusit sa gasesc o poza mai buna, dar dupa parerea mea asa ar trebui sa fie, pupa pe linie cu etambou-l.
Leo am mai pus o poza, poate te ajuta cu ceva

Thumbnail atasat

• 
• 

[Leo2003]

Pai eu am zis altceva ?
Normal ca asa trebuie sa fie. In poza mea de la postul 1428 nu este tot asa?
Am dat jos niste scanuri (1:1) de la rusi cu piesele de la numarul 18. Pe masurate cu rigla cota aia trebuie sa fie 14mm.

[johnreno36]

Am masurat cu sublerul si acolo am 13,5mm

asa e Leo, ai dreptate

[raducindrea]

Deci is OK si eu; m-am linistit (nu ca eram foarte stresat )

[johnreno36]

Am rezolvat si eu, am fix 14mm.

Thumbnail atasat

• 
• 

[Leo2003]

Baietiii !!!

ATENTIE MARE

COTA DE ASEARA ESTE BUNA. CEA DE 19mm. AZI AM MASURAT GRESIT COTA AIA PE SCAN.
AM OBSERVAT ACASA CU CORABIA IN FATA. SI PE SCAN ESTE TOT 19MM.
TAI NISTE PIESE DE CARTON SI PUN O POZA.

SCUZE PENTRU REPETATELE CONFUZII !!!

POZA





Acum cred ca e clar pentru toata lumea. Asa trebuie sa iasa.

Aceasta postare a fost editata de Leo2003: 27 May 2011 - 12:11 PM

[johnreno36]

Leo la astia 19 mm pupa si etamboul au ramas pe linie, da?
Eu am 14 mm si pupa si etamboul sunt pe linie, cred ca le las asa, oricum nu voi lipi pupa pina la nr viitor.

[Leo2003]

Bineinteles. Asa cum se vede in poza a 2-a.
Si piesa taiata de pe scan se potriveste la fix.
Cum a iesit la unii cota aia cu 5-6 mm mai mica chiar nu pricep si nici nu prea vad cum se poate remedia asa, mai usor. Nasol e ca are implicatii destul de mari pentru numarul urmator si nr.20.

Pentru cei interesati, puteti decarca scan-uri pentru toata osatura, de AICI.

Aceasta postare a fost editata de Leo2003: 27 May 2011 - 01:10 PM

[Saci]

Leo2003, la 27 May 2011, 13:30, a spus:

...
Pentru cei interesati, puteti decarca scan-uri pentru toata osatura, de AICI.

Cum?
Daca de expl. dau click pe "Великие парусники - Журнал №17", imi apare doar imaginea copertii nr.ului 17.

[pe_dos]

staric, la 24 May 2011, 19:34, a spus:

aia de jos ...da...e dreapta...si o sa stie asta numai eu si tu..si cei ce citesc acest forum... ca, dupa ce fac puntea de sus ...prin gaurita de la gratar (parca rooster ii zice) care va avea 1x1mm nu prea o sa se vada daca are sau nu curbura ...

O întrebare de marinar de uscat:
E clar că scopul curburii transversale a covertei este permiterea scurgerii apei. Dar la punțile inferioare? Sunt și ele curbate transversal? Și pe acolo se scurge repede ceva apă? La galioane, la care puntea de rezistență nu era coverta, curbarea ei reducea rezistența, flamba la solicitări laterale. Mă îndoiesc că era curbată transversal.

[Leo2003]

@Saci Pe pagina cu pricina, cea pe care ai deschis-o, mai jos, deasupra tabelului cu numerele revistelor gasesti:

Скачать с DepositFiles:
Журнал №16 и №17 - Сканы деталей СКАЧАТЬ

Randul doi e un link care te duce pe pagina de unde poti sa descarci scan-ul.

@pe_dos Toate puntile aveau curbura in plan transversal. Daca nu ma crezi pe mine, vezi USS Constitution - sectiune, macheta la care lucreaza crios.

Aceasta postare a fost editata de Leo2003: 27 May 2011 - 06:27 PM

[Saci]

Spasiva.

[pe_dos]

Leo2003, la 27 May 2011, 19:23, a spus:

@pe_dos Toate puntile aveau curbura in plan transversal. Daca nu ma crezi pe mine, vezi USS Constitution - sectiune, macheta la care lucreaza crios.

Mulțumesc pentru legătură.
Nu zic că nu te cred, doar că vreau explicația „de ce?”.

[mihai8888]

Salutare!

Urmaresc de la inceput acest topice despre SIB (cum l-ati botezat voi ) si vreau sa va felicit pentru lucrari pe toti .
Personal , am cumparat si eu primul numar insa fiindca aveam deja un proiect in lucru nu am continuat

Cat despre curbura puntilor acesta are un motiv pe cat de intemeiat pe atat de simplu; panta pentru scurgerea apei de pe punte ca de pe un acoperis (care este )


cu stima...

[pe_dos]

mihai8888, la 27 May 2011, 20:18, a spus:

Cat despre curbura puntilor acesta are un motiv pe cat de intemeiat pe atat de simplu; panta pentru scurgerea apei de pe punte ca de pe un acoperis (care este )
cu stima...

pe_dos, la 27 May 2011, 19:10, a spus:

Dar la punțile inferioare? (...) Și pe acolo se scurge repede ceva apă?

Mă gândeam că o punte curbată ar susține mai bine o încărcătură, ca un arc curbat de la construcții, însă alea descarcă forțele în lateral, ceea ce la nave ar fi în coaste, însă așa puntea ar lucra ca un genunchi de presă, nu e o idee prea bună. Pe o punte inferioară doar scurgerea apei să fi fost motivul?

[SorinR]

si pe puntea inferioara patrunde apa, prin bocaporti spre exemplu!! cel mai bine e sa ne informam, nu?

wikipedia: Selatură a punţii se numeşte curbura longitudinală a punţii, datorită căreia prova şi pupa sunt mai înalte decât mijlocul navei. Forma curbă a punţii apără nava contra inundării de către valurile ce se sparg în prova şi-i măreşte flotabilitatea în cazul inundării unui compartiment din pupa sau din prova. Selatura prova are amplitudini mai mari decât selatura pupa.

sursa2:http://www.scritube.com/diverse/Lucrari-de-intretinere-la-bord2211011119.php

În planul longitudinal este reprezentata în proiectie si linia puntii. Ea se ridica spre capete formând selatura sau curba longitudinala.

În general, selatura este variabila, de la 0,02L pâna la 0,04L:

- Navele de razboi, sau cele fluviale au selatura si mai mica, putând fi redusa pâna la zero, iar în unele cazuri, poate deveni chiar negativa, asa cum erau puntile blindate ale fostelor monitoare cuirasate din Flotila de Dunare.

- Nu este obligatoriu ca punctul cel mai jos al curbei selaturii sa fie chiar la mijlocul navei, el este plasat adesea mai spre pupa.

- Scopul selaturii este de a favoriza scurgerea apei cât mai rapid, atât a apei îmbarcate pe la prova, la tangajul navei pe mare rea, cât si a apei îmbarcate peste copastie în bordul din vânt, în aliura cu vântul si valul din sectorul pupa, fie la ruliul lent, fie la o viteza a navei mai mica decât perioada valurilor.


Selatura longitudinala este completata cu sageata puntii sau curba puntii în sectiune transversala. Aceasta are în dreptul cuplului maestru valoarea de:

- 1/50…1/48 din latimea puntii, la navele mari;

- 1/25 din latimea puntii, la navele mici;

- 1/20 din latimea puntii, la iahturi;

- 1/100…1/50 din latimea puntii la navele de razboi si la cele de pasageri.

Aceasta postare a fost editata de SorinR: 27 May 2011 - 09:01 PM

[Leo2003]

Io zic ca baietii aia din evul mediu gandeau corect atunci cand puneau o punte curbata transversal si sub linia de plutire, lasand la o parte drenarea apelor de tot felul.
Nu vad de ce trebuie sa privim puntea ca pe o entitate separata si s-o incarcam cu sarcini laterale care ar duce la distrugerea ei. (In nici un caz flambaj ca flambajul este cu totul altceva.)
Puntea este fixata de grinzile transversale, de stringherii longitudinali, care, la randul lor formeaza un corp comun cu toata structura navei, inclusiv bordajul.
Si de unde sa apara sarcini laterale asa de mari? Orice capitan cu scaun la cap, pe timp de mare agitata, hula puternica, furtuna, isi guverneaza nava cu prova in val. Chiar si in cazul in care nava e lovita fortuit de un val puternic exact in unul din borduri, cu siguranta nava se va rasturna, nu se vor rupe puntile.
Cum ziceam, in timpul unei furtuni nava se deplaseaza cu prova in val si este puternic solicitata datorita tangajului. Ori, in acest caz, nava este solicitata zdravan la incovoieri si forfecari in plan vertical, iar puntea curbata transversal chiar este o solutie buna, conferindu-i o rezistenta mai mare decat o punte plana.
Daca esti carcotasi poti sa spui - bun, atunci selatura nu mai e ok. Asa e, numai ca in astfel de structuri totul este un compromis.

Aceasta postare a fost editata de Leo2003: 27 May 2011 - 09:28 PM