In iarna lu' 72,
pe cand batalia era in toi.
Trece un convoi,
Cu mers greoi.
Din praful gros
cineva tuseste vartos.
Pantera vireaza ofuscata:
"- Pai bine ma, balega uscata,
EU vin tocmai din Regat
sa te scot din
impas
si tu mai Urechila, strambi din nas!?"
Magarul cu botul iritat,
raspunde (intai cu-n stranutat) :
"- Sa fi venit matale, iarta-mi ignoranta, de peste ape si cu asa putere
sa-mi schimbi tainul in friptura la cuptor, tort de mere si galeti de bere?"
Pantera nu-si pierde prestanta,
insufletita de patos patriotic, da din nou cu clanta:
"- Pe unde trec, conflictele dispar,
cu gloante se instaureaza armonia,
prin jerfa mea slujesc democratia"
"- Marete crezuri te anima
tot nu te-ai prins ca esti doar o masina?
spuse dobitocul pe cand trase o ...rima la masina.
Ca-i sultanat, democratie
cu presedinte jucator sau tiranie,
nu sunt proroc dar viitoru-l stiu
tain obisnuit: apa, paie si bataie cat sunt viu.
Iar tu, ruginitura abandonata-n camp
sau, cu indulgenta, expusa in vitrina
boita ca o curvistina."
"- Acum totul imi este clar
Iti meriti numele ... MAGAR!"
Pe drumul fara plomba,
Vehiculul demara in tromba.
Disparand in fata,
ca magarul in ceata.
Eu, cu creier odihnit,
trei talcuri am descoperit
Talcul unu, vezi bine
Timpul trece, nici piatra nu ramane.
Doi, nu-i ca-n filme aici,
Ariciul ramane tot arici.
Si talcul trei, de buna seama
nu-i musai sa mai iei in seama:
Viata-i grea, sa nu ma minti
Pana si roz-ul umbla inarmat pana-n dinti!
Foto, rime si date tehnice
[center][/center]