Bun.
Am spus de multe ori ca sunt admiratorul tehnologiei germane (neconditionat). Am mai spus ca accept existenta unor realizari tehnice,notabile, venite din partea altor natiuni.
Dar trebuie sa spun ca in materie de design,italienilor nu le sta nimic in fata. Au ei un talent al lor,un anume har,ceva care creeaza parca de la sine. Nu stiu; or fi maslinele,o fi soarele,sau poate Chianti ?
Ei bine, cand harul creator imbina designul cu performanta tehnica...atunci apar minunile.
Perfect valabil (si) in cazul "motoarelor".
Si asa mai apare un NUME :
MOTO GUZZI
Dupa incheierea Primului Razboi Mondial, doi prieteni devin si asociati.Ei decid sa infiinteze un biznis in domeniul productiei de motociclete.
Unul era un fost pilot pe nume Giorgio Parodi,celalalt un mecanic pasionat de inovatie, botezat de parinti Carlo Guzzi.
Cum era firesc, unul se ocupa de problemele logistice,celalalt de mecanica.
Genovezul Giorgio Parodi, baiat cu bani(tatal sau detinea o companie de transport maritim in Genova) isi convinge parintele sa puna ceva banuti la bataie, in timp ce Carlo Guzzi isi pune mintea la munca.Asa apare primul lor "motor" in 1920, botezat...cum altfel decat Guzzi Parodi GP1.
In anul urmator,insa, este inregistrata cu acte in regula noua firma Societa Anonima Moto Guzzi cu cartierul general la Mandello del Lario,un sat(ma rog, o comuna). Aici are loc si in prezent Giornata Mondiale Guzzi. Este de inteles de ce.
Lasam istoria la locul ei si,in contextul subiectului acestui topic, pomenim primul nume
MotoGuzzi 500 Alce (elan) produsa intre 1939 si 1943 pentru Regio Esercito Italiano, PAI ((Polizia dell’Africa Italiana) a fost folosita mai apoi pe toate fronturile unde a luptat armata italiana.
Acest lucru a fost posibil datorita calitatilor mecanice ale "elanului", care a dovedit ca rezista nisipurilor din desertul libian sau rigorilor stepelor rusesti, unde a fost utilizată în dotarea fiecarui regiment,ca un mijloc de comunicare rapida sau cercetare.A devenit repede,motocicleta favorita a trupelor de bersaglieri.
A existat in peste 6000 de exemplare,produse in versiunea monopost,bipost,atas sau varianta triciclu(TriAlce).
O motocicleta "mare" care s-a dovedit a fi foarte robusta în toate conditiile de exploatare si a"supraviețuit" câmpului de luptă, astfel că în '46, după război, productia ei a fost reluată,aparind pe piața sub numele de Superalce.
sau in serviciul postal
si un superb exemplar pastrat in "straie civile" (rosii,bineinteles)
Alce Militare 1939 biposto
Deocamdata atat,dar revin asupra subiectului.Merita.
Aceasta postare a fost editata de Longinus: 05 March 2014 - 10:48 PM