Ajutor
Oricum,cei interesati vor citi,vor vedea si poate vor aprecia lucrarile pe care le expun,incepind cu acest prim model-tunul a/t M3,calibru 37 mm,produs de USA si intalnit,in diverse variante,in mai toate teatrele de operatiuni.
In perioada de debut a anilor '30,tot mai multe state deveneau constiente ca tancurile vor fi"cheia de bolta"pe campul de lupta,in viitoarele actiuni militare;tot asa de constiente erau si de faptul ca aceste tancuri,devenite din ce in ce mai protejate,nu aveau un "antidot"-aproape nici un model de tun existent la acea vreme,nu era capabil sa le opreasca.Se desprindea tot mai clar concluzia ca trebuie produs un tun specializat.
Fiecare stat in parte a incercat rezolvarea problemei,in stil propriu,punindu-si inginerii la treaba.
US.Army nu-si putea permite sa ramana in urma,mai ales ca potentiali dusmani(care vor deveni cat se poate de reali,in termen relativ scurt),respectiv Japonia si Germania,isi dotau fortele cu tunuri antitanc, specializate,in general cu un calibru mic,usor de transportat/manuit si o viteza de reactie pe masura.
Germania avea deja in proiect si mai apoi in productie de serie Panzerabwehr Kanone 35/36,capabil sa distruga orice tanc aflat in arsenale,la acea vreme.US War Department a luat act despre lipsa unui sistem similar in armata americana.
Prin urmare s-a decis dezvoltarea unui asemenea tun si pentru dotarea US Army:s-au luat de model diverse piese deja existente in lume,incepind cu tunul francez Hotchkiss 25 mm,cel suedez Bofors de 37mm si cel german Rheinmetall 35/36 tot calibrul 37(considerat la randul sau,o copie imbunatatita a celui suedez).
Cum devenea tot mai clar ca o noua conflagratie este iminenta,in cursul anului 1937 s-a lansat cerinta pentru proiect,dar cu specificatia ca tunul sa nu depaseasca 500 de kg in greutate si sa poata fi transportat de un Jeep.Rezultatul a fost o copie a piesei germane Rheinmetall,insa cu mici modificari,in special prin reducerea greutatii.
Testarile au durat aproape doi ani,proiectul fiind acceptat pentru dotare standard in octombrie 1938.
Productia a inceput in cursul anului 1939,iar primele piese erau livrate din ianuarie 1940,de catre Watervliet Arsenal,intr-o cadenta de 150 de bucati pe luna,sub indicativul M3.A fost fabricat in masa,pana in vara lui 1943,cand productia a incetat,in favoarea lui M1,cal.57 mm,practic un M3 cu calibru marit si mai greu,evident.
Au existat doua versiuni,respectiv M 3 si M3A1.Variantele tarzii au fost prevazute cu un manson filetat,la gura tevii,in eventualitatea ca tunul sa poata fi dotat ulterior,cu o frana de gura.Acest accesoriu nu a fost prea utilizat pe campul de lupta,fiind considerat inutil atat timp cat M3A1 facea fata cu bine si fara el,tevile de M3A1 si cele de M3 fiind interschimbabile.Aceasta piesa s-a aflat si in dotarea blindatelor,in special a tancului usor Stuart si a masinii blindate M8 Greyhound,cu versiuni derivate in cazul lui M3Grant/Lee sau T 17 E Staghound,sau in configuratii mai inedite:
In cadrul Marine Infantry Regiment,tunul a devenit arma standard,fiecare companie a/t fiind compusa din trei plutoane cu cate patru piese.Mai tarziu,in razboi,s-a renuntat la dotarea unui pluton,insa M3 a ramas tunul de baza,in special in teatrul de operatiuni din Pacific.Era relativ usor,si putea fi tractat manual.Se cunosc exemplele date de tunarii 2nd si 8th Marines la Tarawa,in noiembrie 1943,care si-au tractat manual piesele,impreuna cu munitia aferenta,peste reciful de corali,expusi focului inamic.
La fel s-a intamplat la Bougainville,US Marines tractind cu mana tunurile,prin jungla,pana la pozitiile defensive stabilite anterior.
Desi pe teatrul de razboi din Europa,M3 s-a dovedit ineficient impotriva blindatelor germane,rolul sau de arma antitanc a fost indeplinit cu brio in Pacific,unde si-a demonstrat capacitatile,decimind blindatele japoneze.Un bun exemplu este cel din noaptea de 22 octombrie,la Guadalcanal,cand 18 tancuri ce atacau pozitiile 3/1 Marines de la gurile raului Matanikau,au fost distruse bucata cu bucata.
Tunul a fost folosit cu succes ,in egala masura si impotriva atacurilor gen Banzai,intreprinse de infanterie.La Tarawa,Saipan si Guam s-au folosit proiectile cu fragmentare,cu detonare scurta ,in randul fanaticilor atacatori niponi,piesele de 37 tragind la rasul solului in salve rapide si improscind masele de infanteristi cu o ploaie de otel.
Piesa si-a dovedit insa limitele,impotriva fortificatiilor,caz in care erau folosite cu succes piesele de 75 mm sau obuzierele mai mari.
Sus
.
.I'm glad you enjoy this little a/t,37 mm canon.It is an 1/35 all resin kit(no PE)from czech producer Profi Kit,who is specialized in this kind of models:small artillery pieces.
