[Longinus]

O poveste fascinanta,ce are ca subiect o nava pe masura:crucisatorul usor EMDEN.Locatia:marile calde,insule cu nume exotice si porturi indepartate,in care inca nu sosise vestea ca ar fi inceput vreun razboi.Anul 1914,o epoca in care,cel putin pe mare,razboiul se purta dupa reguli,coduri si onoare.
Pe scurt,istoria fascinanta,aproape incredibila(daca nu ar fi fost povestita chiar de inamici)a navei si echipajului sau.
A scufundat 18 nave comerciale,a transformat una in corsar inarmat,a capturat si folosit trei veliere,a bombardat doua porturi tulburind grav traficul maritim,chiar intrerupt la un moment dat si a scufundat mai multe nave de razboi inamice;
-si totusi,in raidurile sale si-a castigat si pastrat reputatia de "gentleman al marii"nici un singur marinar civil de pe navele comerciale pe care le-a scufundat,nu a fost ucis,prizonierii au fost tratati corect si eliberati la tarm imediat ce s-a putut,ranitii au fost ingrijiti in cel mai bun mod posibil,iar navelor neutre le-a fost respectat pavilionul in conformitate cu legile marii si ale razboiului.Mai pe scurt: S.M.S EMDEN.Una dintre cele doua nave decorate cu crucea de fier(cealalta fiind submarinul U-9);pana in 1933,membrilor supravietuitori ai echipajului,le-a fost permis sa-si adauge la nume si pe cel al navei,o onoare ce nu a mai fost acordata nimanui,pana atunci sau de-atunci incolo.

Thumbnail atasat

• 

[Longinus]

In primii ani ai secolului XX,Imparatul Wilhelm II a decis sa-si stabileasca baza principala a flotei sale din Extremul Orient,in portul Tsingtao,in nordul Chinei,cu iesire facila spre Pacific.Asezat in provincia Shandong,portul arata mai degraba a oras european decat asiatic.Inginerii germani construisera principalul bulevard al orasului,incadrat de tei,frumos aliniati,principalele facilitati si cladiri portuare,iar pe dealul ce strajuia golful au ridicat o biserica luterana.
In anii dinaintea izbucnirii primului razboi mondial,steagul imperial german flutura peste o insemnata intindere de teritorii si insule:arhipelagul Marianelor,Insulele Marshall si Samoa,in Pacificul central;inspre sud erau incluse Arhipelagul Bismark si Insulele Solomon.
Apararea intereselor germane,in tot acest sector,a fost lasata in grija Escadrei Asiei Orientale condusa de un om,cei drept unul dintre cei mai capabili si respectati inalti ofiteri germani:amiralul Maximilian Graf von Spee,un adevarat profesionist al marii,interesat in mod deosebit de artilerie.
Intinderea mare a zonei geografice pe care trebuia sa o apere,a defavorizat navele acestei escadre a Asiei Orientale,intr-un mod pe care-l vom vedea mai incolo.
La inceperea marelui razboi,flota germana se afla la 6000 de mile departare de tara mama,cu nave plecate in patrulari de luni de zile si cu posibilitati limitate de intretinere si aprovizionare.

Aceasta postare a fost editata de Longinus: 14 November 2008 - 09:27 AM

[Longinus]

Asa cum spuneam,atunci cand a izbucnit razboiul,la 1 august 1914,navele lui von Spee erau "imprastiate" pe arii intinse:crucisatoarele grele Scharnhorst si Gneisenau(a nu se confunda cu cele din ww2) au parasit imediat portul Tsingtao,intr-o lunga croaziera spre posesiunile germane din Pacific,croaziera din care erau programate sa se intoarca abia la sfarsitul lui septembrie;crucisatorul usor Leipzig se afla intr-o disputa diplomatico-militara pe coasta pacifica a Mexicului,in timp ce Nurnberg se indrepta intr-acolo cu scopul de a-l "elibera"pe Leipzig.Asa se face ca,singura nava moderna dintre crucisatoarele usoare din mica flota a lui von Spee,ce se mai afla in portul Tsingtao,era Emden.
Crucisatorul fusese dat in exploatare completa,in 1909,pe 10 iulie,intreaga lui activitate s-a desfasurat in Asia orientala.Nava,lunga de 118 metri si cu un deplasament de aproape 3400 tone,avea armamentul principal compus din 10 tunuri calibru 105 mm:doua in prova,doua in pupa si cate trei in fiecare bord,la care se mai adaugau doua tuburi lanstorpile.Spre deosebire de crucisatoarele usoare germane,construite in aceasi perioada si puse in miscare de turbine,Emden avea motoare cu aburi,cu tripla expansiune si 22 de cazane,dezvoltaind 16.000 CP la doi arbori portelice,ceea ce-i permitea o viteza maxima de 24 de noduri.Crucisatorul nu reprezenta "ultimul racnet"in materie de tehnologie navala a epocii sale,cazanele consumind mai mult(si mai bine)carbune decat pacura,cele trei cosuri inalte reusind destul de greu sa-i scuteasca de probleme pe tunari,in timp ce prova avea o forma ce amintea mai degraba,de epoca in care tacticile esentiale,de lupta navala,se bazau pe abordaj si pintenare.Nu avea instalatie/condensator pentru producerea apei potabile la bord.
Crucisatoarele britanice din acea vreme,erau mai mari,mai rapide si in general mai bine inarmate.
Englezii optasera la crucisatoarele lor similare,pentru tunuri de 150 mm,in timp ce nemtii "se tineau scai" de ideea lor de a continua dotarea cu tunuri de 105 pe toate crucisatoarele usoare.
Cu toate acestea Emden,cu formele lui suple,a fost(mai este inca)considerata o nava frumoasa,ce fusese
denumita"Lebada Orientului".

Aceasta postare a fost editata de Longinus: 14 November 2008 - 03:58 PM

[Longinus]

Capitanul lui Emden,cel care si-a legat numele definitiv,de cel al navei, Karl Friedrich Max von Muller, a ajuns capitan print-un concurs de imprejurari mai curios.Nascut in 1873,parea dedicat carierei in armata de uscat.Tatal sau fusese colonel in armata prusaca,in timpul razboiului cu Franta,din 1870.Karl Friedrich s-a inscris la randul lui la academia militara Schleswig-Holstein si dupa absolvire,a intrat in cadrul armatei,ca ofiter.Totusi,in 1891,la varsta de 18 ani,s-a transferat la marina.La inceputul lui 1894,era promovat la gradul de locotenet de marina si indeplinea functia de ofiter cu semnalizarea,pe o nava de linie,dupa care,timp de doi ani,si-a indeplinit serviciul pe o canoniera intr-o colonie din Africa Germana de Est(teritoriu apartinind in prezent,Tanzaniei).Aici s-a imbolnavit de malarie,boala ce la chinuit pentru restl vietii.Intre 1909 si 1912 indeplineste functia de ofiter in cadrul Ministerului Marinei Imperiale,la Berlin.Aici il impresioneaza pe amiralul Alfred von Tirpitz,intr-atat incat in primavara lui 1913 primeste un post de ofiter superior pe o nava noua:crucisatorul usor Emden;avea varsta de 39 de ani.Dupa doua luni,petrecute pe raul Yangtze,Emden se intoarce in portul Tsingtao,unde von Muller primeste vestea ca a fost numit comandant al navei.

capitanul de corveta Karl von Restorff-la comanda lui Emden,intre noiembrie 1911,pana in mai 1913


von Muller l-a impresionat pe amiralul Tirpitz,pe buna dreptate.

"Soarele nu apune niciodata in imperiul nostru"
Reichs Colonial Uhr-ceas colonial,ce indica ora exacta in toate posesiunile germane de peste mari;un exemplar similar se gasea si la bordul lui Emden:



Macheta 1/100S.M.S. Emden

Aceasta postare a fost editata de Longinus: 16 November 2008 - 12:11 AM

[Longinus]

Emden(botezat dupa numele orasului care a "sponsorizat"construirea navei)a cunoscut prima actiune de lupta in ianuarie 1911,cand a participat la suprimarea unei rebeliuni anti/coloniale in insula Ponape,in arhipelagul Caroline;atunci,impreuna cu Nurnberg,au bombardat cu lovituri de 105 mm fortul rebelilor,dupa care au debarcat un contigent de marinari inarmati pentru capturarea fortului si a rasculatilor ramasi in viata.
Dupa numirea la comanda a lui von Muller,un tip tacut din fire,al carui cavalerism si simt al onoarei l-au facut iubit de germani si respectat de inamici,crucisatorul a fost trimis sa reprime o alta revolta,pe fluviul Yangtze,unde pe 13 august 1913,impreuna cu alte nave de razboi britanice si franceze,a bombardat fortul rasculatilor.
Un an mai tarziu,pe 31 iulie 1914,Emden paraseste portul Tsingtao,vestea inceperii razboiului fiind primita la bord,pe 2 august.Doua zile mai tarziu,crucisatorul captureaza in larg vasul rusesc,cu aburi,Ryazan pe care-l conduce,cu echipaj german,la Tsingtao.Aici vasul capturat a fost transformat in crucisator auxiliar inarmat cu opt piese,tot de 105 mm,luate de pe vechea canoniera Kormoran.
La acea vreme,baza germana de la Tsingtao era inconjurata de inamici: rusi, japonezi, englezi, francezi;toti aveau baze si nave de razboi,nu departe de colonia germana. Capitanul lui Emden,pasionat in egala masura si de istoria razboiului pe mare,era perfect constient de riscurile la care era supus,avind exemplul dezastrului de la Port Arthur,unde flota rusa a fost zdrobita de navele japoneze,in 1904.
Baza germana,cu apele ei adinci si cu facilitatile portuare pe care le oferea,era o buna prada pentru aliati;in conditiile in care era aproape inconjurat,Tsingtao nu ar fi rezistat multa vreme in fata unui eventual atac,iar von Muller nu era dispus sa riste ca istoria de la Port Arthur sa se repete.
Astfel fiind,Emden paraseste portul cu intentia de a se ralia grupului de nave ale amiralului von Spee.Nu avea sa se mai intoarca vreodata la Tsingtao.
Pe 8 august crucisatorul se intalneste cu celelalte nave germane,in insulele Pagan.Amiralul ar fi dorit ca Emden sa ramina impreuna cu escadronul de lupta,dar von Muller il convinge pe von Spee ca ar fi mult mai util sa-i permita lui Emden sa porneasca raiduri in Oceanul Indian,unde avea ocazia sa faca ravagii in randul navelor de transport inamice,in special engleze.Insotit de un cargou plin cu carbuni pentru realimentare(Emden a fost ultima nava germana propulsata de masini cu aburi,alimentate,manual,cu carbuni),crucisatorul paraseste definitiv teritoriile germane pe 14 august 1914.


- portul Tsingtao




Emden,cam in perioada mai-septembrie 1913
si



-si inca doua imagini cu Emden-macheta 1/100,in "alta interpretare"

[Longinus]

Ajunsi cu povestirea in acest moment,iata un citat din memoriile locotenentului Helmuth von Muecke de la bordul lui Emden:
"August,1 cu ceva dupa orele pranzului-in timp ce navigam pe Marea Galbena,capitanul von Muller apare pe duneta tinind in mana o telegrama,una dintre cele pe care le foloseam la transmiterea mesajelor radio; sase sute de ochi priveau buzele capitanului,cand acesta incepe:
-am primit de la Tsingtao un mesaj radio cu urmatorul continut:" Maiestatea sa Imparatul a ordonat,pe intai august,mobilizarea generala a intregii armate si a marinei.In urma invadarii teritoriului tarii de trupe rusesti,Germania se vede nevoita sa accepte starea de razboi cu Rusia si Franta... si continua el"distrugerea rutelor comerciale este principalul nostru rol.Dupa informatiile pe care le avem,dusmanii isi strang trupe si nave in apropiere de Vladivostok.Pentru asta ar fi bine sa le iesim in intampinare,actiune pentru care stiu ca ma pot baza pe intregul echipaj"."De trei ori traiasca Majestatea sa,Imparatul" a rasunat peste intinderea Marii Galbene;si iata-ne,asadar,intrati in razboi.


Navigam cu 15 noduri spre stramtoarea Tsushima.Pinda de razboi a fost organizata la bordul lui Emden, mai ales ca se lasa intunericul...La 4 a.m. cartul pe care-l comandam eu a fost schimbat.Capitanul a preluat comanda.Incepeau sa mijeasca zorile.Numai cat ajunsesem in cabina mea,unde ma pregateam sa mai prind putin somn,cand ma vad trezit la realitate de semnalul strident de alarma,batut in clopotul navei si troncanitul a zeci de bocanci ce urcau in graba scarile."Pregatiti nava pentru lupta-La posturi!" ordinul traversa dintr-un compartiment intr-altul.De acum fiecare era la postul lui de lupta,incercind sa vada ceva.Oare am avut atata noroc,incat sa dam peste vreo nava ruseasca,inca din prima zi ? sau poate vreun francez ratacit? sa fim deja atat de aproape de Vladivostok ?Tunarii,cu echipamentul lor,stateau pregatiti cu mainile pe darea focului si loviturile de 105 erau incarcate;nu le vedeam,dar stiam ca sunt din cele cu varf negru,ce trec prin otel;aproape ca imi era mila de nenorocitul ala,care ne iesise in cale.



In lumina sura a diminetii,apare drept in fata noastra,o nava mare,fara lumini,ce parea ca transporta trupe.Capitanul s-a apropiat de ea,cu toata viteza.Nava de-abia daca a apucat sa ne vada,ca a si virat spre insulele japoneze,ce erau la vreo 15 mile departare incercind sa se indeparteze.Nori de fum,mari si negrii,ieseau pe cosul ei aratind ca motoarele ii mergeau din plin,la puterea maxima.Dupa ce a schimbat de drum,norul ala mare,negru,ne-a inconjurat,asa incat nu mai vedeam mare lucru in fata,tot ce-i puteam zari fiind catargul.Nu reuseam sa ne dam seama ce fel de nava este,insa dupa intentii,nu parea a fi una neutra.

Aceasta postare a fost editata de Longinus: 17 November 2008 - 11:36 PM

[Longinus]

..."intre timp s-a facut ziua.Semnalul "opriti imediat" flutura la catargul nostru.Cum ordinul nu a fost urmat,intr-un interval de timp rezonabil,a fost urmat de o lovitura de tun;era o lovitura oarba,fara vreo urmare.Cum nici aceasta masura nu a avut efect,am tras mai multe proiectile inspre nava de transport.Era clar ca nu mai are rost sa incerce sa intre in apele japoneze(neutre la acea vreme).Cand loviturile noastre au cazut tot mai aproape de bordul ei,nava a oprit motoarele,s-a intors inspre noi si a arborat la catarg steagul Rusiei.Si asa,dupa prima noapte de razboi,iata si prima noastra captura;de fapt era prima pentru Germania,din tot razboiul,cum aveam sa aflu mai tarziu.Era nava cu aburi Ryazan,cu echipaj voluntar.Inainte de razboi facea curse de calatori intre Shanghai si Vladivostok.Mai tarziu a fost transformata de ai nostri,in crucisator auxiliar.Era aproape noua si destul de rapida;fusese construita in Germania,la santierele de la Schichau.


Capitanul rus a inaintat doua proteste virulente;nu era de acord ca noi sa-i preluam nava;ca era o nava civila,ca nu avem dreptul,ba c-o fi,ba c-o pati...El nu pricepea si gata.Cunostiintele lui despre dreptul marii erau cam subrede.L-am intrebat de ce a incercat sa fuga de noi;nu a raspuns la intrebare.Capitanul l-a informat ca va fi condus la Tsingtao si ca acolo i se va decide soarta.

Am ajuns la Tsingtao fara probleme si fara sa fim deranjati de rusi.


Mai tarziu capitanul a primit niste ordine;veneau din partea contelui von Spee,comandatul escadrei noastre si ne cereau sa ne alaturam lor.Escadra asta era constituita din crucisatoarele grele Scharnhorst si Gneisenau,crucisatorul usor Nurnberg si se afla in Marea de Sud,navigind spre nord.Emden a fost directionat sa le vina in intampinare celorlalti,intr-un punct de intalnire,undeva in Marea de Sud.


Era o vreme calma si senina,atunci cand Emden a parasit portul;fanfara noastra canta " Veghea de pe Rin".

Aceasta postare a fost editata de Longinus: 18 November 2008 - 12:08 AM

[Longinus]

...

Thumbnail atasat

• 

[Longinus]

Intr-adevar,ajunsi la baza,in timp ce tehnicienii germani incepeau transformarea lui Ryazan in crucisator auxiliar(avea sa fie rebotezat Kormoran II),Emden incarca cat mai multe provizii,pregatindu-se pentru o croaziera lunga.Capitanul von Muller a ordonat ca tot ce se considera surplus in efectele personale ale echipajului sa fie debarcat;in schimb a incarcat echipaj suplimentar,Emden ajungind sa numere 400 de oameni la bord; -printre ei se numarau chiar si 3 chinezi.In timp ce statia radio a navei era pornita in alarma,ca sa capteze indicii ale unui eventual atac de pe mare,echipajul incarca proviziile,ticsind fiecare spatiu liber de pe nava,cu carbuni.Pe 6 august,la orele 06,00 PM Emden ridica ancora si paraseste incet portul.Nici nava,nici vreun membru al echipajului nu aveau sa mai vada Tsingtao vreodata.Fanfara navei canta pe punte:"era un entuziasm general,atat pe nava cat si pe cheu;intr-un fel,aici era reprodus la o scara mai mica entuziasmul general din Germania.Eram foarte increzatori"avea sa scrie mai tarziu un ofiter de la bord in memoriile sale.

[Longinus]

In drumul sau ce tocmai era pe punctul sa inceapa,Emden nu era singur;insotitorii-Prinz Eitel Friedrich si Marcomania,un cargou modern,pe post de nave de aprovizionare plecau odata cu el,in aceeasi atmosfera frenetica.Convoiul celor trei nave inainta spre insulele Pagan la punctul unde urmau sa se intalneasca cu escadra lui von Spee.Navigind spre sud,cei trei corsari isi travestisera prezenta,imprumutind simboluri ale tarilor neutre-cazul lui Emden care si-a pictat pe barcile de salvare ideogramele lui Nagato Maru(Japonia era inca neutra).Cargourile au mers chiar mai departe:au"imprumutat" insemnele companiilor britanice P&O respectiv Blue Funnel Line.



Amiralul von Spee era un comandant ce prefera sa-si auda ofiterii din subordine vorbind deschis,fara linguseli.Prin urmare l-a invitat pe von Muller sa vorbeasca deschis si i-a promis sa se mai gandeasca la planul propus de capitanul lui Emden.
Imediat dupa pranz o barca de pe nava amiralului s-a apropiat de bordul crucisatorului cu un ordin scris:"...aveti sarcina de-a intra in Oceanul Indian si de a patrula rutele comerciale,in modul cel mai eficient pe care il veti considera Dvs.In aceasta noapte veti ramane impreuna cu escadra;acest ordin intra in vigoare,maine dimineata odata cu rasaritul soarelui".Asta dorea sa auda von Muller.
Zarurile erau aruncate.
A doua zi,pe 13 august la orele 08,00 P.M. escadra lui von Spee parasea insulele Pagan,navigind pe doua coloane.Erau in total 12 nave,4 de razboi si restul pentru aprovizionare.Au navigat toate spre rasarit pe timpul noptii;inainte de ivirea zorilor,pe 14 august,un semnal luminos a fost transmis de pe Scharnhorst:"Despartiti-va;dorim noroc si sansa"-ii era adresat lui Emden.Capitanul von Muller raspunde si el cu semnale luminoase,multumind amiralului pentru increderea acordata si urandu-i noroc.
Amindoi aveau nevoie de el.

Aceasta postare a fost editata de Longinus: 18 November 2008 - 05:25 PM

[claudiu_ne2000]

foarte frumoasa prezentarea, dupa cum eu pot sa zic ca m-am obisnuit, si chiar placuta lectura scrisa de tine aici, pozele sunt excelente, si daca tot am scris una alta, ma gandesc sa fac si eu o completare mica, sa umplu spatiul gol lasat de tine in ultimul post.

Dupa cum spuneai si tu von Spee, a ordonat ca si crucisatorul Emden sa se alature escadrei navelor germane in vederea efectuarii drumului spre Germania, via America de Sud, insula Tara de Foc, Atlanticul de Sud, Str. Danemarcai, tarmul Norvegiei, Germania...in urma discutilor purtate de catre Von Muller si restul capitanilor ale navelor ce faceau parte din escadra cu Von Spee, s-a ajuns la concluzia ca, crucisatorul Emden era mult mai eficient ca si nava corsar in oceanul Indian, parerea si capitanului Von Muller, decat sa faca parte din escadra, din simplul motiv ca, crucisatorul Emden era ce-a mai "inceata" nava de razboi dintre toate care faceau parte din escadra, fiind singurul din clasa lui care nu avea turbine cu aburi, mult mai eficiente ci motoare cu aburi cu tripla expansiune.

Tot din acelasi motiv cuirasatul austriac SMS Kaiserin Elisabeth, a ramas singur la Tsingao sa apere colonia germana, plus si faptul ca fiind mai vechi acesta consuma mult mai mult carbune decat restul navelor.

oricum multumim frumos pentru "serialele" spuse aici si mai asteptam si sigur mai sunt

Aceasta postare a fost editata de claudiu_ne2000: 18 November 2008 - 08:29 PM

[Longinus]

Multumesc Claudiu si este corect ceea ce spui despre deciziile amiralului von Spee si ofiterilor sai.Se spune ca isi alese oamenii din echipaje,personal;nu stiu daca o fi fost chiar asa,dar un lucru este cert:valoarea ofiterilor marinei germane a fost dincolo de orice discutie sau indoiala.
Cer scuze daca apar usoare neconcordante sau goluri in ceea ce postez eu,dar ele sunt oarecum pardonabile pentru ca folosesc in medie 4 surse de informare,in principal de limba engleza si germana,deci...

Thumbnail atasat

• 

[claudiu_ne2000]

nu trebuie sa ceri scuze...pentru ca ceea ce scrii este absolut extraordinar, am citit si eu multe despre acest vas si despre "surorile" lui (konigsberg si Dresden), care au povesti la fel de extraordinare.

Tocmai de aceea mi-am achizitionat si un kit al vasului care l-am si prezentat in acets forum.

Parerea mea de rau vine de la faptul ca nu mai gasesc prin calculatorul meu niste poze mai vechi ale vasului dar de o rezolutie mare ca urmare voi atasa ce mai am sa completez topicul

Thumbnail atasat

• 
• 

Aceasta postare a fost editata de claudiu_ne2000: 19 November 2008 - 10:46 AM

[AdiP]

Salut Claudiu
Te asigur ca vor urma si poze si planuri ale navei si probabil vor aparea si Konigsberg/Dresden, desi eu unul as zice sa prezinte Clasa Makensen.
Adi

[claudiu_ne2000]

Longinus, la 18 Nov 2008, 00:21, a spus:

...

aici as vrea sa fac o corectura, sa nu fie lumea dusa in eroare...in aceasta poza e vorba de crucisatorul usor Dresden si mineralierul Sierra Cordoba, intr-un golf din insulele Robinson Crusoe (Juan Fernandez) chiar inaninte de batalia cu vasele engleze, care l-au si scufundat


@Adi, nu e nici o problema, deabia astept alt episod, iar acest fapt ma face sa scriu si eu un articol despre Goeben si Breslau...si fuga lor prin mediterana

[Longinus]

Da Claudiu,fotografia color(de fapt o litografie de epoca)nu-l reprezinta pe Emden ci pe sora geamana Dresden ce facea parte din escadra lui von Spee,inaintea episodului Falkland(parca).Am postat poza aia pentru ca navele sunt aproape identice;nu intru in detalii.
Fotografii de epoca,ma refer la SMS Emden,se gasesc mai greu,in general cele care apar prin surse publice sunt cam "rasfolosite".Am gasit cateva pe site-uri germane dar nu am primit permisiunea de a posta vreuna, cu exceptia catorva din colectia Universitatii Osnabruck,din care prima a si aparut pe topic(cea cu balada lui Emden,in limba germana)pe restul le voi posta mai tarziu,pe masura ce avansam cu istorisirea.Am mai gasit si pe site-uri italiene,dar fara mare folos(nu intru in detalii).Francezii nu par interesati de subiect,mai incerc.
Din pacate planurile navei Emden(ma refer la planuri mai acatari)nu cred sa reusesc a le posta;le-am gasit dar sunt oferite pe e-bay,la licitatie,iar la arhivele marinei de razboi germane,aia nici nu vor sa auda;au pus un avertisment de copyright si postarea fara autorizare ar atrage sanctiuni si pentru acest forum,ceea ce nu-i de dorit.
Promit insa articole viitoare(poate in revista MODEList,dar si aici)in care voi atasa planuri de detaliu,la scara mare si axonometrii(nu cu Emden !!).

[Longinus]

Continuarea ar fi cam asa:
-Emden si Markomania(cargoul cu provizii,ce-l insotea) au schimbat incet de drum spre sud;distanta dintre cele doua nave si restul escadrei se marea incet dar sigur,pana ce au ramas doar niste fuioare de fum la linia orizontului.Destinatia celor doi hoinari erau apele Oceanului Indian,navigind spre sud-vest prin sud,pret de vreo doua mii de mile.
Emden strabatea apele Pacificului de Sud,la regim de croaziera.Constient ca este nevoit sa economiseasca carbunii,von Muller a ordonat masinile la jumatate turatia,fochistii mentinind sub presiune doar sase din cele douasprezece cazane ale navei.Crucisatorul naviga cu 12 noduri.Cum nava se indrepta spre Indiile Olandeze,fiecare zi o aducea mai aproape de Ecuator,conditiile de la bord deveneau tot mai neplacute.


In noaptea de 18 spre 19 august,statia radio,deschisa permanent,capteaza un mesaj din partea lui "Princess Alice" o nava postala,germana,aflata prin apropiere.Avid de informatii,von Muller"aranjeaza"o intalnire in insulele Palau,pentru a doua zi.Dialogul pe calea undelor era exclus.
Capitanul lui "Princess Alice",Bortfeld,l-a avertizat pe von Muller ca Japonia a dat un ultimatum Germaniei,pe 15,prin care ii cerea sa-si retraga toate navele de lupta din apele Asiei Orientale.Muller a priceput ca pretentia era de fapt pretext de razboi,dar trebuia sa evite navele japoneze,pana la declararea oficiala a ostilitatilor.
Trecind mai departe,intalneste prima nava straina,vechiul cuirasat olandez "Tromp" pe langa care trece fara incidente(Olanda era neutra).Conventia Marii de la Haga,permitea navelor de lupta,la vreme de razboi,sa stea in apele neutre pentru realimentare,maxim 24 de ore,odata la trei luni.Cele doua nave de razboi au trecut una pe langa cealalta,capitanul lui Emden respectind prevederile acelui tratat si parasind apele olandeze fara intarziere.

Aceasta postare a fost editata de Longinus: 19 November 2008 - 04:05 PM

[Longinus]

Totusi ruta lui Emden,il conducea printre insulele Indiilor Olandeze,destinatia lui fiind Stramtoarea Malacca.Era de dorit sa ramina nedetectat pana sa ajunga in apele Oceanului Indian,motiv pentru care vonMuller a ocolit cu grija rutele navelor comerciale.
Cunoscind dorinta de a pastra anonimatul lui Emden,secundul lui Muller,locotenentul Helmuth von Mucke(33 de ani),a venit cu o idee simpla dar geniala:cum crucisatoarele britanice aveau fie doua,fie patru cosuri,a propus ca la cele trei ale lui Emden sa mai fie adaugat unul,fals.Capitanul si-a privit secundul pret de cateva clipe,a ras din tot sufletul si a fost de acord:Emden era singura nava de lupta din zona cu trei cosuri,deci ideea era stralucita.
Zis si facut:von Muller a ordonat tamplarilor navei sa faca un schelet de cos din lemnele ce le gaseau la bord,dupa care cadrul a fost imbracat intr-o panza;Emden avea acum patru cosuri si parea cat se poate de britanic,ba chiar semanind de la distanta cu crucisatorul "Yarmouth".Falsul era perfect.

Aceasta postare a fost editata de Longinus: 19 November 2008 - 04:19 PM

[Longinus]

Poza cu tunul de 10.5 cm md. SK L45.De remarcat cilindrii hidraulici pentru frana de recul,plasati deasupra culatei.
Acest tip de tun a fost in dotarea tuturor crucisatoarelor usoare germane,construite dupa 1900 si a fost folosit pe toata durata primului razboi mondial.Pana sa inceapa conflagratia,erau construite 125 de bucati,in anii razboiului productia fiind suplimentata.Au fost folosite de asemenea ca piese a/a si au aparut in inzestrarea distrugatoarelor.In anii celui de al doilea razboi mondial au fost instalate pe puntea prova a submarinelor tip IX (dar modificate sa foloseasca munitia de SK 10.5/45 C32.)
Varianta fara scut-masa proprie cca.1460 kg-tunul este expus la Londra si provine de pe U 98,dar este aceasi arma ce a dotat si pe Emden.

[Longinus]

...si "inamicul"pieselor germane de 105:tunul naval Vickers de 6"/45(15.2 cm)mk VII.
Cu un calibru mai mare,greutatea loviturilor sporita la 45,5 kg(fata de numai 25,5 kg cele germane de 10.5 cm),avea si bataie maxima de 16.400 m(la elevatie de 20 de grade)ceea ce-i conferea avantajul de a deschide focul de la distanta(piesa germana avea raza de bataie 12,600 metri la 30 de grade elevatie).
Reprezenta versiunea scurtata a piesei de 6"/50,special conceputa pentru manevrarea pe puntea crucisatoarelor mici.Proiectat in 1899,intra in productie in 1901,dezvoltarea ajungind pana la versiunea mk.XXIV.
Piesa propriu-zisa avea greutatea proprie de 7600 kg ceea ce o facea mai greu de manevrat(ca si in cazul tunului german,actionarea se facea numai manual) si cu o cadenta medie de foc de 5 la 7 lovituri pe minut,fata de 15 lovituri pe minut in cazul tunului german.Aceasta rata de foc reprezenta o medie intre rezultatele obtinute la testarea tunarilor(12 lovituri incarcate pe minut) si cadenta practica obtinuta la trageri reale,adica doar 4 lovituri trase/minut.De altfel rezultatele obtinute de japonezi la Tsushima(navele lor fiind inarmate cu aceleasi piese) erau aproape identice.La cadenta redusa mai contribuia-in actiuni reale-si ritmul destul de greu de apovizionare cu munitie de sub punti(in batalia Jutlandei,rata de foc a coborat la numai 3 proiectile pe minut).
Insist asupra acestor detalii pentru ca se vor dovedi hotaratoare in episodul Emden.
Oricum tunul Vickers 6"/45 mk.VII(cu restul versiunilor)a ramas in dotarea britanicilor,la artileria de coasta,pana in 1956,iar Noua Zeelanda l-a pastrat pana in anii '60.





P.S.remarcati in poza de epoca,plasarea proiectilelor in stanga,incarcatura de azvarlire in dreapta tunului,servantii fiind desculti;asta era norma de siguranta impusa in randul servantilor,bocancii fiind prevazuti cu tinte pe talpa,exista pericolul producerii de scantei.