Ca tot am fost la portile Apulum-ului: Veni, Vidi, Vici!
Veni(ram) la Apulum ceata (Z si Tatuca) condusa de bravul viking Olaf si vegheata indeaproape de marinelul Alexie (care era cit pe ce sa dea cu subsemnatul la politie: razie pe sosea si intrebarea "da ce ai in cutiilpe alea, ai factura????
). Pe drum, frumos! Ritual devenit traditional, normal, am facut popas la micul (era sa zic si cirnatul, dar de data asta oltencele ne-au tras clapa, cica nu aveau
), cartofii prajiti si muraturi, la masa, de-acum "a machetistilor", din restaurantul plasat in defileul Oltului, cu poza de rigoare.
Apoi...pe cai, ma rog masini, si cap compas pe Alba Iulia! Dupa un scurt ghidaj..electronic din partea lui Hind, taiem contactul in fata muzeului.
Vidi cunostinte vechi si noi (Wurger, am vazut o frumoasa expozitie de icoane pe lemn si prapuri, de prin nustiucaresecolvechi), stringeri de miini, carat cutii si cutiute, cu un continut misterios si bizar, avind maraaare grija si atentie!
Ne-am cazat, primenit si ...hai la o pizza, unde atmosfera a trecut repede de la "vorbeste unul si asculta toti", la "vorbesc toti si asculta ...nime!" Vinovati principali: Hind, care a scos, nu se stie de pe unde, niste "diluant" de calitate si paharnicul Olaf
(nu ca sa ma laud, dar eu am fost mina lui ...stinga!). S-au combatut RLM-uri, plastice, senile, asociatii si regulamente, cum tragi de mansa cu stinga sau cu dreapta, de, ca la o intrunire tovaraseasca.
A doua zi, cind cutiile au inceput sa fie deschise, usurel, cu precautie, precum seifurile marilor banci, m-am convins ca realitatea in carne si oase, scuzati, plastic si
fotoeciuri, e cu totul alta decit in pozele puse pe net de Laure, Marhaba, Ronin si Ahmed bre!
Alexie, şugubăţ ca intotdeauna, a tinut sa ne demonstreze ca diferenta dintre
şnel si
şanel depinde de urechea care asculta si, mai ales, ca nu e bine sa deranjezi o
madam serioasa, cu noaptea-n cap, tocmai cind e pregatita sa deserte oarece recipient umplut nocturn!!!!!!!
In toata invalmasala aia, cit se poate de bine organizata, produsa de aranjamentul machetelor, caratul si spalatul sticlelor (usurel, nu alea de cu seara!!!!
)pentru vitrine, identificarea cutiilor celor neprezenti(
), am remarcat prezenta (defapt mi-a fost prezentata de Hind) unui incepator foarte talentat: machete foarte bine si frumos lucrate, cu toate cele pe ele, facute discret. Mai are de invatat multe, nu-i bai, promite. Si daca tot suntem la capitolul asta, dati-mi voie sa-l pomenesc, inca o data, pe Laure, mai ieri un incepator, azi un veteran cu lucrari execptionale si care imi confirma dictonul:
nu-i bai ca esti incepator, toti am fost, problema e sa nu ramii asa!
Ce sa mai zic: organizare foarte buna [as mentiona doar pe capul "rautailor", Ovidiu (Hind) secondat de Virus], veselie cit cuprinde, lucrari frumoase vazute, ce mai, o treaba reusita cap coada!!!!
Vici...si am invins iarna, pe care am lasat-o, nervoasa tare, in defileul Oltului!
Asta e relatarea pe scurt, ca pe lung o sa ne povesteasca Olaf ajutat, vizual, de Tatuca, ce a ramas si reprezentatntul nostru la vernisaj.
Aceasta postare a fost editata de Z-mare: 24 November 2008 - 10:08 AM