Salut
Neavand prea mult timp pentru machete,am decis sa continui sa cu prezentarea operatiunii Caltapult, prima misiune de amploare la care a participat Hood, sperand ca poate mai sunteti interesati de ea.
Gruparea britanica (Force H) ajunge in apropierea portului algerian in data de 3 iulie, Somerville luand decizia de a trimite un ofiter vorbitor de limba franceza pentru a comunica termenii unanim acceptati (din partea engleza) ca fiind ultimatum, amiralului francez Gensoul, comandantul flotei franceze stationata la Oran.Trebuie insa facute cateva precizari inaintea descrierii luptei.
Operatiunii Catapult i s-au opus de la inceput atat Somerville cat si Vice Amiralul Sir Andrew Cunningham (mai tarziu ajuns comandant al Mediterranean Fleet) ambii considerand ca o distrugere a flotei franceze prin folosirea unui asemenea plan, ar fi putut duce la schimbarea atitudinii Frantei , din aliati invinsi in inamici declarati .Mai mult, Somerville a incercat implementarea unui plan menit sa permita flotei franceze sa iasa in largul coastelor algeriene, dupa care sa se predea Fortei H. Din pacate pentru Somerville, expunerea acestui plan in fata lui Churchill , aproape la costat stoparea carierei sale in cadrul Royal Navy.
Alternativele pe care au considerat englezii ca ar fi fost cele mai potrivite pentru partea franceza au fost urmatoarele :
1.
a.-Navigarea spre porturi britanice, urmate de continuarea luptei impotriva Germaniei, sub comanda britanica.
b.-Navigarea spre porturi britanice, cu ajutorul echipajelor franceze, urmate de o repatrirere (daca se dorea) a matelotilor francezi.
In cazul in care francezii ar fi optat pentru una din cele 2 subpuncte (a sau b) urma ca dupa razboi, Anglia sa returneze Frantei navele, inclusiv compensarea pierderilor (implicite) survenite in urma razboiului.
c.-Navigarea cu echipaj francez ,catre unul din porturile franceze din colonii,spre exemplu Indiile de Vest sau Martinica,urmand ca acolo navele sa fie ori demilitarizate ori trecute (daca se dorea de catre partea franceza) sub jurisdictia SUA pe toata perioada razboiului. Din nou- echipajul era liber sa aleaga fie repatrierea, fie sa ramana internat in porturile de dispersare a navelor.
d.-Sabordarea navelor franceze de catre insesi echipajele acestora si incadrarea (daca mai era cu putinta) pe navele Majestatii Sale.
2.Daca partea franceza nu accepta nici una din variantele punctului 1, se considera acceptabila si demilitarizarea navelor direct in porturile baza, cu conditia ca efectuarea operatiei sa nu fie mai mare de 6 ore de la inmanarea termenilor catre partea franceza- si binenteles sub directa supraveghere a ofiterilor britanici ,pentru a se asigura neputinta repunerii in serviciu a navelor in mai putin de un an, chiar si in cazul utilizarii docurilor.
3.Daca nici una din variantele punctului 1, respectiv punctului 2, nu erau acceptate de catre partea franceza, Amiralul Somerville avea ordin sa procedeze la distrugerea flotei franceze stationata in rada portului, cu precadere -cuirasatele Dunquerque si Strasbourg.
Dupa sosirea gruparii britanice la intrarea in rada portului Mers el Kebir, Somerville ia decizia de al trimite pentru parlamentari pe capitanul Cedric Holland, vorbitor de limba franceza si recunoscut ca francofon.
Acesta intra in port la bordul distrugatorului Foxhound, in vederea remiterii catre Gensoul a termenilor prevazuti de partea engleza.
Decizia amiralului britanic de a trimite un ofiter inferior, pentru a parlamenta cu Amiralul Gensoul in vederea predarii fara lupta a flotei , a dus la un raspuns pe masura din partea francezilor.
Simtindu-se jignit si asteptand ca amiralul Somerville sa fie cel care sa ia legatura direct cu el, Gensoul il trimite pe locotenentul Bernard Dufay ,cu mentiunea ca amiralul francez este « ocupat » si nu il poate primi pe delegatul britanic, cu mentiunea expresa din partea amiralului de a parasi imediat rada portului.
Constient insa ca de el depinde soarta multor oameni, avand in vedere faptul ca Forta H avea ordin sa deschida focul inaintea lasarii intunericului-in cazul in care francezii refuzau dialogul, Holland insista sa remita ordinele sale direct amiralului, insa se loveste de refuzul respectuos al locotenentului francez. Presupunand ca Gensoul il va asculta totusi ,daca ar avea ocazia sa fie fata in fata cu acesta, Holland ia o decizie indrazneata :
-la bordul unei baleniere coborate rapid de pe Foxhound, acesta traverseaza portul in viteza, indreptandu-se direct catre nava amiral franceza, respectiv cuirasatul Dunquerque, reusind intr-un final sa urce la bordul navei si luand legatura direct cu amiralul Gensoul.
Dupa doua ore de negocieri si expuneri ale variantelor propuse, Holland devine brusc constient ca navele din port au primit deja ordin sa-si aprinda caldarile, in vederea pregatirii de lupta.
Trebuie mentionat aici ca majoritatea navelor franceze se aflau la ancora cu pupa spre larg, pozitie extrem de vulnerabila in cazul unui atac venit din acea directie.
Iata o poza cu dispunerea navelor franceze:
Gensoul ii prezinta capitanului Holland o copie dupa ordinul primit de la Amiralul Darlan, prin care se dispunea plecarea imediata spre porturi americane sau sabordarea navelor in rada portului baza, in cazul in care se incerca o capturare a acestora. Privind retrospectiv insa, decizia lui Gensoul nu avea nici o legatura cu ordinul primit, el a decizand sa raspunda fortei prin forta, de aici si tragerea de timp pentru a da sansa navelor sale sa se pregateasca de lupta .
Nereusind sa trimita amiralului Darlan termenii propusi de catre englezi ,Gensoul a luat decizia de a riposta ,probabil si pe pe fondul aparitiei a patru Swordfish de pe Ark Royal, care au lansat mine magnetice la intrarea in rada portului, pentru a impiedica navele sa iasa.
In Londra, Churchill , tinut la curent in permanenta, devine nelinistit de tacerea francezilor si supectand-ul pe Darlan ca ar putea da ordin flotei franceze din estul Mediteranei sa vina
in ajutorul celei stationate la Mers el Kebir, transmite ordin amiralului Somerville sa solutioneze de urgenta (intr-un mod sau altul) problema.
Somerville transmite amiralului francez un ultimatum prin care ii cere sa decida in termen de 15 minute ,daca va accepta sau nu termenii ,in cazul unui raspuns negativ gruparea britanica fiind fortata sa deschida focul, astfel, ambele tabere reusind sa-si ingradeasca intr-o asemenea masura optiunile, incat singura solutie « onorabila » ramanea lupta.
Fiind informat de mesajul lui Somerville, capitanul Holland, paraseste de urgenta Dunquerque, in trecere salutand tricolorul francez ,avand lacrimi in ochi.
Imediat dupa ce acesta urca pe baleniera ,aude semnalele acustice prin care echipajele franceze intrau in stare de alarma cu pregatirea pentru lupta.
Ulterior, Holland a marturisit ca in acele momente nu i-a venit sa creada ca ceea ce auzea ,era cu putinta.
Dupa circa 15 minute, inca inaintea ajungerii sale pe Hood, acesta deschide focul, urmat apoi de celelalte nave britanice,prima salva a acestuia lovind Dunquerque in turela 2 prova,salva 2 si 3 scotand din functie generatorul principal si sistemul hidraulic de guvernare a turelelor navei.
Desi fusesera unele din cele mai bine protejate nave din lume, in circa 4 minute, marea majoritate a navelor franceze au fost lovite si fortate sa esueze.
Vechiul chirasat Bretagne se scufunda, Provence este grav avariat, impreuna cu contratorpilorul Mogador si altele.
Riposta a fost considerata una mediocra, tunurile franceze fiind rapid reduse la tacere .
Obiectivul « secundar » al englezilor ,crucisatorul de batalie Strasbourg, de 26 000 tone ,protejat fiind de patura de fum lansata , reuseste sa paraseasca rada portului, chiar daca loveste o mina cu pupa tribord. Impreuna cu el ies la mare larga si 4 distrugatoare, care vor forma ecranul de protectie al navei, pana la intrarea in rada portului Toulon. Gestul a fost apreciat de catre marinari englezi si chiar de catre Amiralitate, care da ordinul de a se renunta la urmarirea acestora, aproximativ in jurul orelor 22.00.
Rezultatul luptei s-a soldat cu 1297 de morti de partea franceza,354 fiind raniti,englezii neavand decat 2 morti, insa pierzand si increderea francezilor fata de Imperiul Britanic .
Cea mai concludenta evocare a acesteia, vine tocmai din partea Amiralului Gensoul care, adresandu-se marinarilor supravietuitori ,la momentul indeplinirii serviciului funerar al celor cazuti, remarca cu amaraciune :
-Daca azi, apare o pata pe drapelul natiunii noastre, aceasta nu ni se datoreaza noua !
Somerville, apreciaza ulterior actiunea ca fiind « Cel mai mare bluf politic al lumii moderne si care ar fi putut ridica pe toata lumea impotriva noastra .Sunt in continuare dominat de un sentiment de mustrare si rusine . ».
Iar intr-o scrisoare adresata sotiei sale, va face remarca « Stiam ca voi fi criticat pentru ca am lasat pe Strasbourg sa scape si ca s-ar putea sa-mi risc cariera ulterioara pentru asta(nu ca m-ar mira),oricum nu-mi pasa ,fiindca stiu ca inima mea a fost alaturi de francezi in acele momente. »
Liderul Frantei Libere, gen. DeGaulle, din cartierul sau general de la Londra, este dezgustat de masura luata de catre partea engleza,mai ales avand in vedere ca presa britanica publica stirea ca pe o mare reusita militara. Insa s-a confruntat cu mari eforturi in a continua sa inroleze voluntari francezi in armata condusa de catre el si pusa la dispozitia englezilor.
In Germania,Hitler si Goebels jubileaza, si continua sa accentueze ura francezilor din Franta ocupata, impotriva britanicilor si a Angliei in general.
Gustul pastilei amare a fost prea putin indulcit in urma discursului tinut de catre Churchill in Camera Comunelor (o luna mai tarziu) in care acesta perora legat de eroismul marinarilor francezi si britanici, invederand cu glas sugrumat si lacrimi in ochi ,ca actiunea britanicilor a fost una « melancolica » ,vorbind de tragedia sufleteasca a echipajelor britanice puse sa lupte impotriva aliatilor francezi.
Prea putini insa au fost aceia care si-au amintit ca la momentul respectiv, printr-o comunicare mai buna si putin mai multa incredere, s-ar fi putut evita situatia penibila (dar intr-un fel necesara) de a lovi si a distruge flota franceza, prinsa ca pestele in butoi la Mers El Kebir.
Cateva imagini :
Amiralul Gensoul
In timpul atacului ,aici apare Bretagne imediat dupa deschiderea focului impotriva sa:
No comment :


PG]


PG]


PG]


Si Strasbourg in timpul fortarii iesirii din port :