Nave de suprafata in WW 2 " Nave mari, confortabile...."
#21
Postat 06 August 2008 - 10:51 PM
In spate se vede pe stanga usa de la anticamera salii de operatie a navei,iar in dreapta este sala propriuzisa,cu acces atat din anticamera cat si prin infirmerie.Dispunere ei a fost bine aleasa :puntea superiora prova,cu acces la lumina soarelui.
Inca o imagine,de data aceasta din partea opusa si adanc in interiorul ei :Sala masinilor-camera de comanda a vitezei.
"Acceleratia" pentru fiecare arbore portelice era individuala,fiind deschisa sau inchisa in functie de viteza solicitata sau manevra care urma a fi efectuata cu nava.Actionarea era data de catre aburul provenit de la boilere.
-"cornetele de gramofon" erau portavocile care amplificau ordinele transmise salii motoarelor,la mecanicii insarcinati cu deschiderea sau inchiderea supapelor de abur.
De remarcat blazonul navei,dispus chiar si in acest loc !
#22
Postat 06 August 2008 - 11:02 PM
Postul de lupta tribord-torpilori ! Torpila statea agatata in suspensie,pentru manevrare (tot cu abur) pana la tubul ei.Conul venea separat,pe carucior,din motive de siguranta.
Se vede o torpila dezmebrata pentru intretinere-aici fiind vorba despre torpile de exercitiu-inerte !
Cam atat pentru azi ca v-am plictisit destul,cred .
Maine-continuarea legat de croaziera din 1923-24.
Multumesc
#24
Postat 07 August 2008 - 11:06 AM
Multumesc Bogy pentru incurajari !
Revenind la nava,ramasesem la voiajul acesteia din 1923-24 :
Am spus ca ,la comanda Escadrei s-a aflat Vice-Amiral Sir Frederick Laurence Field,binenteles avand ca nava amiral pe Hood.Comanda Escadrei Usoare ia revenit lui Amiral de spate-Sir Hubert George Brand ,flamura acestuia fiind purtata de catre HMS Delhi,(commandant capitan J .M. Pipon).
Din compunerea acestei Escadre mai faceau parte :
H.M.S. Danae,comandata de capitan F.M. Austin
,
H.M.S. Dauntless,comandata de capitan C.W. Round-Turner,
H.M.S. Dragon,comandata de capitan B.W.M. Fairbairn,
H.M.S. Dunedin ,comandata de catre capitan de nava A.R.M. Ramsay
Scopul acestui voiaj a fost unul de mentinere a statutului (reamintire relativ subtila) Imperiului,respectiv cea mai mare flota militara a lumii.
Gruparea a totalizat un numar de 38.152 mile parcurse si a fost vizitata de peste un milion de oameni,doar Hood totalizand aproximativ 750 000 de vizitatori.
Aceasta postare a fost editata de AdiP: 07 August 2008 - 11:07 AM
#25
Postat 07 August 2008 - 07:06 PM
Africa si Oceanul Indian
27 noiembrie 1923-gruparea paraseste Devenport, spre Sierra Leone.
3 decembrie –acosteaza in Tenerife,Insulele Canare,viteza medie 10 noduri.
8 decembrie- ajunge in portul Freetown,Sierra Leone.
13 decembrie-pleaca spre Africa de Sud.
13-22 decembrie in drum spre Cape Town.In aceasta perioada trece ecuatorul ,sarbatorit de catre echipajele navelor prin salve de tun (14 dec.)Viteza medie 14-16 noduri.
22 dec.-02 ian.1924 primeste vizitatori si se efectueaza reimprospatarea proviziilor si a combustibilului.
3 ian. Hood ajunge la Mossel Bay,unde efectueaza execitii de lupta si avarie a navei,respectiv abandonarea acesteia:
Mastodontul vizibil in pupa lui Hood este Repulse
Pleaca spre Durban in noaptea de 5-6 ianuarie
6 ian. se gaseste la Durban,Africa de Sud .Se efectueaza o curatenie drastica atat a navei cat si a efectelor echipajului.
-apa de mare este furnizata de catre o pompa cu debit redus,creata special pentru acest scop.
12-17 ianuarie se afla in Zanzibar,dupa parcurgerea a 2647 mile.in total parcurgandu-se 8 704 mile.
16 ian. nava este vizitata de catre sultanul Khalif Bin Harud
17-26 ian. se afla in drum spre Ceylon.Trageri de manevra cu tunurile de 4 inch calibru (102 mm)
.
Imaginea este doar cu titlu de exemplificare,ea fiind facuta mult mai tarziu,respectiv 1940
Imaginea 1.
Se pot observa in prima imagine incarcatorii,cu proiectilele de 64 lb( 29kg)asteptand semnalul comandantului piesei.Se vede doar mana stanga a acestuia (cu manusa alba !!!)
Imaginea 2.
Imediat dupa tragere,tuburile sunt aruncate automat afara , iar "imblanzitorul " lor sta cu matura pregatita pentru a le opri rostogolirea.
Imaginea 3.
Urmatoarea lovitura este introdusa in culatele tunurilor,imblinzitorul si-a facut treaba, tuburile sunt deja maturate din picioarele oamnilor urmad a fi puse in rastelurile din dreapta imaginilor.Gata de tragere !
Dar sa continui ...
26-31 ian. se afla la Trincomalee,Ceylon,distanta totala parcursa-11 734 mile.
31 ian. pleaca spre Port Swettenham (Kuala Lumpur) Indonezia.
Aceasta postare a fost editata de AdiP: 07 August 2008 - 07:06 PM
#27
Postat 07 August 2008 - 08:02 PM
4-9 feb. se afla in Indonezia.Distanta parcursa 13 045 mile.Este vizitata de catre sultanii provinciilor Perak, Pahang si Negri Sembilan. Pleaca spre Singapore in noaptea de 8-9 februarie.
10-17 feb. se afla stationata in Singapore.primeste vizita amiralului Sir A.L. Lebeson si a guvernatorului Singapore.
17-27 feb. gruparea navigheaza spre Australia. Se face o oprire pe Cristhmass Island ( 20 feb).Pe mare,vreme extrem de rea.
S-a coborat pe mal,in vederea tragerii de salve de salut :
27 feb. la ancora in Perth.distanta parcursa 15719 mile.
10 martie pleaca spre Adelaide,sudul Australiei.Si aici are asigurata partea leului ,legat de vizitatori - 69 000 de oameni !!!
15-17 martie la Melbourne.distanta totala parcursa 17 694 mile.
Se remarca multimea plecand de pe cheu la incheierea zilei de vizita si cativa gura-casca care s-a u cocotat pana pe turela A !
In 24 martie se organizeaza o petrecere la bordul navei,petrecere la care toti ofiterii de rang inalt au purtat uniforma de ceremonie,ca si acasa in Anglia !
In aceasta poza apare comandantul navei HMS Delhi,prezentate mai sus, capitan J .M. Pipon (al doliea din stanga):
Deasupra inscriptiei Hood este unul din hublourile cabinei vice-amiralului Field !
O petrecere mai mica s-a organizat si pe HMS Danae,unde, din lipsa spatiului acoperit,s-a folosit puntea pupa,improvizandu-se o atmosfera "ca acasa"-cu frunze de palmier langa balustrade,prelata din panza ca umbrar,etc, :
27 martie se afla in Tasmania.Pleaca spre Jervis Bay in 3 aprilie.
8 apr. in rada portului New South Wales.Distanta parcursa 18 828 mile.
20 apr.la ancora in Sydney. Va pleca spre Noua Zeelanda in 21 apr. La escadra i se alatura HMAS Adelaide.
Lansata la apa in 27.07.1918 si data la fier vechi in 13.05.1946, era un crucisator usor clasa Town, deplasament 5 560 tone,188 metri lungime,15 metri latime maxima ,pescaj 7.5 metri,2 turbine Parson ce antrenau 2 elice,o viteza de 25 noduri,la 25 000 CP.Echipaj 470 oameni.
Ca o istorie mai interesanta : HMAS Adelaide a fost trecuta in rezerva in 17 mai 1939,echipajul plecand spre Anglia pentru a intra in posesia noii intrate in flota Australiei,respectiv HMAS Perth. La inceperea razboiului in Europa insa,respectiv la doar 4 luni diferenta ,Adelaide a fost rapid reincadrata in flota,primind alt echipaj si trimisa in Noua Caledonie pentru a interveni militar in eventualitatea preluarii controlului de catre guvernul francez-Vichy-ist..
24-8 mai stationeaza la Wellington,Noua Zeelanda.In aceasta perioada se face transferul oficial al lui HMS Dunedin catre marina militara neozeelandeza.
8-10 mai in drum spre Aukland,avand la bord pe guvernatorul general al Noii zeelande,Earl Jellicoe.
10-18 mai se afla in Aukland.Distanta totala parcursa 20 864 mile.Pleaca spre Fiji in 18 mai.
urmeaza traversarea Pacificului....
Aceasta postare a fost editata de AdiP: 07 August 2008 - 08:41 PM
#28
Postat 07 August 2008 - 08:23 PM
Degrelle, la 7 Aug 2008, 20:54, a spus:
Binenteles,doar nu e secret :
1.The Battlecruiser HMS Hood - A Complete Biography 1916-1941,Catham Publishing,Naval institute press,1998
2.The gatefold book of the world's great warships,vol.2 si 3,Garrage books,Liverpool,1994
3.Chronicle of World war 2,J.O.L- International Publishing-Chronicle Comunnications Ltd.UK,1992.
4.Chronicle of Royal Family,aceasi editura,
5.WarShips - The Illustrated History Of The British Navy In WWII, AKG- London(presupun ca asta-i editura)2004
6 si 7. doua carti scrise in rusa,de 52 pagini fiecare,scrie ceva cu .... jurnalai,dupa care "modelist construktor"- pe asta am dibuit-o ,caci eram mare fan reviste modelism -straineze-pe vremea "aialalta".Nu prea imi folosesc ultimele 2 ,din pacate.
Cam atat,legat de Hood !
Pentru celelalte nave,ar mai fi cateceva, -plus net-ul.
Sa inteleg ca este vorba de neincredere ... sau e doar curiozitate ?
Aceasta postare a fost editata de AdiP: 07 August 2008 - 08:33 PM
#29
Postat 07 August 2008 - 09:51 PM
18-21 mai pe drum spre Suva,Fiji.
27-06 iunie navigheaza spre Hawaii.
Nu s-a mai distribuit rom ,din noaptea de 5 iunie,pentru a nu aparea "probleme" in timpul cartului de dimineata,cand s-a efectuat intrarea in port.
pg]
16-12 iun la Honolulu,Oahu.distanta parcursa 25 206 mile.
La ancora:
Ca o paranteza:
Se organizeaza un meci de cricket,avand ca adversari echipa americana de baseball,meci pierdut jenant de catre englezi !!!! Fiind in perioada prohibitiei,se resimte lipsa acloolului pe uscat-NU si pe Hood ! Ma explic :
Cel putin pe Hood era urmatoarea "procedura":
La ora 11.00 se auzea in megafoanele navei "Up Spirits",anuntand unul din putinele momente placute ale zilei de munca a marinarului englez,respectiv,distribuirea romului pe ziua in curs.
Incepand cu anul 1665,dupa capturarea Jamaicai,s-a dat marinarilor englezi pentru prima data rom.Regulat.Adica :
Initial, ratia pe o zi era constituita dintr-o jumatate de tap de bere,umplut cu rom,insa amiralul Sir Edward Vernon ,in 1740,a considerat ca este mai bine ca aceasta cantitate de rom sa fie diluata cu 4 parti de apa si apoi rationalizata la o jumatate de tap.din acest motiv,oamenii l-au poreclit pe amiral "Old Grogman". Masura "indoirii" cu apa a romului a fost prilej de dezbateri lungi in Marina Regala, stabilindu-se pana la urma la 1/8 dintr-un tap -rom amestecat cu 2 parti apa,mai rar cu 3,cantitate data fiecarui om(marinar) care avea,binenteles,peste 18 ani. Romul curat avea 54.5 grade !!!
Pe Hood exista o cambuza numita "Spirit Room",(sub linia de plutire a navei)in care erau stocati 1 000 galoni(4546 litri) de rom,sub paza armata permanenta ! Oare de ce ?
Astfel,in fiecare dimineata,cum am scris mai sus,se anunta ora distribuirii romului(din butoaie de stejar) catre echipaj.
Din butoaiele mari se facea transferul in altele mai mici ,inscriptionate-atentie- :"The King-God Bless Him"cu litere de alama.
Ofiterul de serviciu, ajutat de un subofiter, eventual 2(pentru a mentine disciplina),impartea romul la cei insarcinati sa il transporte catre zonele de pe nava repartizate fiecaruia, ptr. distribuirea la oameni.Doar cei desemnati dinainte (de obicei sefii de bucatarii)puteau transporta romul . Recipientul fiecarui om care transporta romul era de 7 masuri de cupru,dupa care ,ofiterul de serviciu taia sau rupea un fel de bon pentru ziua in curs.
Ceea ce ramanea la finalul distribuirii,se arunca in mare,cel insarcinat cu asta,rostind:See it down the scuppers" (probabil ceva in argou marinaresc ?),aceasta masura fiind data prin ordin de la Amiralitate.
O alta traditie era :Splice the Main-Brace",fiind vorba despre dublarea ratiilor la bordul navei, dupa cate o petrecere somptuoasa.
Iata imaginea cu distribuirea romului in cauza :
Dupa 1930,marea majoritate a marinarilor,preferau in locul ratiei zilnice de rom,plata acestuia,care era adunata si trimisa acasa,familiilor.In 1934 doar 18 % din echipaj isi mai lua ratia de rom,restul preferand banii.In acei 18 % nu se includeau maistrii,subofiterii si ofiterii,carora nu le era rationalizata aceasta retributie,respectiv romul.Din aceste considerente,se efectua un troc foarte profitabil pentru acestia din urma.
Si o ultima paranteza: dupa distribuirea romului,cel mai tarziu la ora 11:40,puntile erau spalate,iar usile compartimentelor inchise,dupa care toata lumea trecea la servirea mesei. Probabil masura usilor inchise era luata impotriva celor care preferau grogul,mancarii.Orice fel de "revolta" putand fi astfel mai usor inabusita.
Dar despre revolta pe Hood, o sa va povestesc poate,maine,daca mai aveti rabdare sa cititi !
Multumesc
#32
Postat 08 August 2008 - 07:22 PM
RamsesII, la 8 Aug 2008, 02:31, a spus:
Ma bucur ca urmaresti acest topic,atat tu cat si ceilalti care sunt (sper) interesati de subiectul topicului.
Sper sa serveasca cuiva,postatul atator date,desi uneori ma gandesc ca ,poate ar fi trebuit sa sintetizez mai mult,sa nu apara monotonia postarilor.
Merci ptr. apreciere
Degrelle, la 8 Aug 2008, 17:07, a spus:
Ok,Degrelle,am inteles.
Iar in legatura cu imaginile intercalate,am ales aceasta forma de prezentare din 2 motive:
1.-o "fotografie face cat o mie de cuvinte" si,
2.-poate in felul asta captez atentia privitorilor,caci (si aici se poate sa gresesc),peste o postare luuunga, lumea trece repede-cautand poza ! Altfel, devine plictisitor.
-Am dreptate ?
O sa incerc sa mai sintetizez din informatie,pentru a nu prelungi(probabil) pana la ridicol ,acest subiect,desi e pacat.Parerea mea.
Aceasta postare a fost editata de AdiP: 08 August 2008 - 07:23 PM
#33
Postat 08 August 2008 - 08:19 PM
Continui :
12-21 iunie gruparea se afla in drum spre Columbia Britanica-Canada
21-25 iunie stationeaza in portul Victoria,Insula Vancouver.
Repulse si Hood la ancora :
Distata parcursa de la Honolulu 2 459 mile,per total 27 665 mile.
De remarcat multimea adunata pe malul apropiat !
21-05 iulie la Vancouver,urmand a pleca spre San Francisco.
07-11 iulie in portul San Francisco,California.
11 iulie navele pleaca spre America de Sud ,respectiv canalul Panama.
12 iulie,gruparea se desparte ,cele 2 nave mari urmand a se indrepta spre Balboa,Panama,iar restul navelor continua vizitele porturilor de pe coasta sud-americana.
23-24 Hood ajunge la Balboa,aceasta fiind cel mai lung tronson parcurs fara oprire - 3 442 mile. Atat Hood cat si Repulse trec prin canalul Panama,la limita maxima a lungimii/latimii fiecarei ecluze.
Trebuie mentionat ca traversarea canalului s-a efectuat in 2 zile,iar costul trecerii prin acesta,s-a ridicat(in cazul lui Hood) la 22 339,50 $.
Aproape de intrarea in canal :
Intrarea navei in ecluza Pedro Miguel,respectiv prima :
Hood in ecluza nr. 3, a doua zi !!! Echipajul poarta uniformele de oras, albe.
Se remarca multimea adunata "ca la minune" pe marginea ecluzelor,privind in jos
Iesirea din ecluze .
De remarcat elementele din tabla curbata, fixate la unele hublouri,pentru o mai buna captare a aerului in vederea ventilarii incaperilor de la nivelul corpului navei,spatiul permitand deja acest lucru.
24 iulie navele parasesc canalul,in apropiere de orasul Colon,indreptandu-se spre Kingston,Jamaica.
24-26 iulie mars spre Jamaica,ajungand acolo in data de 26 iulie.
26-30 iulie se organizeaza parade prin centrul orasului Kingston .
30 iulie ,cele 2 nave pleaca spre Halifax,Noua Scotie.
05-15 august navele stationeaza in portul Halifax,unde isi refac stocurile de combustibil si hrana.
15-19 aug.in drum spre Quebec,unde vor ramana intre 19 august si 02 septembrie.Au parcurs in total 35 258 mile.
02 sept. Gruparea se indreapta spre Topsail Bay,Newfoundland
Aceasta postare a fost editata de AdiP: 08 August 2008 - 08:44 PM
#34
Postat 08 August 2008 - 08:47 PM
Scuze ,insa nu pot pune (sau nu incap)pozele pe acelasi rand,pentru o vizualizare de ansamblu !
Pe data de 19 septembrie,la bordul lui Hood se organizeaza Miss Universe,editia 1924,avand 25 de concurente.Castigatoarea a fost Miss Honolulu,urmata de Miss Vancouver si Miss Melbourne.
Pe data de 21 sept. cele 2 nave pleaca spre Devenport,Anglia.
Intre 21-28 sept. navigheaza spre casa, pe drum facand ralierea cu restul grupului de nave.
Pe 29 septembrie 1924,intra in rada portului Devenport,dupa un voiaj de 38 152 mile. Misiunea « Empire Cruise » ,sau « World Booze »( ,) a fost considerata un real succes mai ales pentru politica externa a Marii Britanii de la acea vreme.
Din pacate insa,a urmat reversul medaliei…
Aceasta postare a fost editata de AdiP: 08 August 2008 - 08:51 PM
#35
Postat 10 August 2008 - 12:08 PM
#36
Postat 10 August 2008 - 12:18 PM
O sa incerc sa exemplific mai in amanunt acest lucru,considerand ca o prezentare mai succinta nu poate decat trunchia descrierea .
Scuzele mele daca se considera ca am scris prea mult,eventual se poate trece peste postarile urmatoare.
In 1931,Marea Britanie este afectata si ea de criza economica,numita de englezi ”Marea Depresie” .In acel an,datorita devalorizarii monedei nationale si ridicarii inflatiei,se efectueaza un calcul preliminar al deficitului bugetar suma rezultata fiind de peste 170 000 000 lire. In incercarea de a incetinii caderea monedei si a cresterii ratei inflatiei,guvernul englez a format « Comisia Nationala de Supraveghere a Cheltuielilor Statului ». Dupa intocmirea unui raport,comisia a stabilit recomandarile considerate a fi necesare pentru a contracara efectele crizei aratate mai sus. Printre masurile sugerate,s-a recomandat si cresterea taxelor si scaderea retributiilor personalului militar. Aceasta masura propusa,a creat un val de neliniste,care a avut ca si punct culminat,razmerita din Flota militara,in septembrie 1931.
Motive :
Reducerile salariilor preconizate de catre aceasta comisie,solicitate a fi aplicate si in Royal Navy,prevedeau reducerea salariilor cu 10% atat pentru ofiteri cat si restul celor incadrati in flota militara.Problema cea mai mare insa,a aparut datorita disproportionalitatii salariilor acordate militarilor.
Daca pentru un ofiter superior in marina regala ,reducerea cu 10% nu insemna prea mare lucru,pentru gradele inferioare si marinarii de rand,acel procent de 10% a avut un efect cu urmari din cele mai neplacute,mai ales pentru cei casatoriti si intretinatorii de familii.
Vestea masurii solicitata spre aplicare, a ajuns pe navele Flotei Atlanticului,pe cand marea majoritate a acestora se aflau adunate la Invergordon,in Scotia,in timpul efectuarii unei aplicatii ale respectivei flote.Din pacate,presa vremii a produs un rau mai mare,dat fiind faptul ca a publicat informatii despre viitoarea masura,inainte ca angajatii din marina incadrati pe navele flotei sa apuce a fi informati pe cale ierarhica standard- prin ordin de la Amiralitate.
Mai mult,unele ziare publica alte cifre decat cele reale,respectiv se vehiculeaza ideea aplicarii unei reduceri cu pana la 25 % a salariilor matelotilor,ceea ce a sporit nemultumirea acestora.
In aceasta stare de fapt,la data de 08 septembrie 1931 orele 15 :00,la comanda flotei revine(de data aceasta in grad de amiral de spate)Wilfried Tomkinson,primul comandant al navei,pentru al inlocui pe amiral Sir Michael Hodges,care a fost trecut in rezerva si spitalizat ,datorita unei boli contractate cu ani in urma.
#37
Postat 10 August 2008 - 12:25 PM
-HMS Hood (comandant J.F.C. Patterson), arborand flamura amiralului Tomkinson comandantul Escadrei de Razboi- Crucisatoare Grele, respectiv comandant al -Atlantic Fleet-.
-HMS Rodney (comandant R.M.B. Bellairs )
-HMS Warspite (comandant St. A.N. Wake) arborand flamura Escadrei a doua -Crucisatoare de batalie
-HMS Valiant (comandant C.A. Scott)
-HMS Malaya (comandant J.S.C. Salmond)
-HMS Repulse (comandant E.O. Cochrane)
-HMS Dorsetshire (comandant A.J. Power)- arborand flamura Escadrei a doua –Crucisatoare-Grele.
#38
Postat 10 August 2008 - 12:35 PM
-HMS York (comandant W.N. Custance)
-HMS Adventure (comandant A.D.H. Dibben)
In data de 12 septembrie,se receptioneaza din partea Amiralitatii Flotei- Ordinul Nr.2339/31,prin care se transmite ordinul de informare a flotei militare despre masurile care vor fi luate,privind reducerea salariilor .
Pentru o mai buna intelegere a evenimentelor ulterioare primirii acestei note,incerc sa traduc(citand) din scrisoarea amiralului Tomkinson catre Amiralitate cu privire la revolta :
“H.M.S. Hood, Portsmouth
19th September 1931
Aproximativ in jurul orei 19:30 ,in dumineca lui 13 septembrie ,am fost informat ca WARSPITE,nava care asigura intrarea in rada Invergordon,a primit un mesaj din partea unui ofiter aflat in patrula pe uscat,respectiv: “probleme in bar-solicitam suplimentarea patrulelor”.Automat,se debarca de pe WARSPITE inca o grupa de politie militara. Aparent,problema a reprezentat-o un grup izolat de marinari care vociferau impotriva masurilor de reducere a salariilor.
S-a restabilit ordinea,iar barul a fost inchis la orele 22:00,oamenii plecand grupati ,disciplinat, spre barci in vederea revenirii pe nave.
Mi s-a inaintat un raport de catre comandantul lui Warspite,insotit de mentiunile Sefului de Stat Major,care a debarcat la ordinul meu,pentru a observa deaproape situatia.
Am raportat Amiralitatii acest fapt,prin telegrama Nr.799.
…………………………………………………………………..
In jurul orei 20:00 intra in rada H.M.S. Nelson (comandant F.B. Watson)
Mi s-a predat de catre comandantul acestei nave ,scrisoarea Amiralitatii,seria C.W.8234 din 10 sept., adresata catre Flota,prin care se aratau masurile luate (legat de reducerea salariilor)si explicarea acestei masuri din punctul de vedere al Amiralitatii (“Their Lordships” in original).
Presupunand ca aceasta scrisoare a fost inaintata catre toate navele ,. am semnalizat acestora ,ca in data de14 sept. sa se procedeze la citirea de catre comandantii acestora, a paragrafelor 1 la 4 ai respectivului inscris ,catre toti ofiterii si marinarii ambarcati. Fara intarziere !
Fiins informat in cursul aceleiasi seri ca scrisoarea nu a fost primita decat de ofiterii comandanti ai lui RODNEY si ADVENTURE am dispus efectuarea de copii si distribuirea acestui inscris si restului navelor,insa posibil ca el sa nu fi ajuns decat in ziua urmatoare TARZIU ,respectiv luni 14 sept,din motive independente de vointa mea.
La orele 0800 ,luni, 14 Septembrie, WARSPITE si MALAYA parasesc portul in vederea efectuarii exercitiilor prevazute lor, pentru saptamana in curs.
In aceasi zi in port intra navele :
-HMS CENTURION (Capitan R.A.A. Plowden)
-HMS SHIKARI (Comandor R.F.B. Swinley)
-HMS SNAPDRAGON (Comandor A.W.J. Finlayson)
-HMS TETRARCH (Locotenent-Comandor M.S. Thomas)
In dimineata zilei de 14 ,ma intretineam la micul dejun (pe Hood) cu loctiitorul meu,comandantul Gruparii de Crucisatore,comandantul navei amiral,si alti cativa comandanti ai navelor aflate in rada.
La scurt timp dupa servirea mesei mi s-a raprotat ca au aparut iar probleme in acelasi bar.Am dispus trimiterea imediata a unei patrule suplimentare , de pe Hood si Valiant. S-au raportat tulburari repetate,inclusiv manifestari spontane in aer liber,insotite de discursuri si cantece.Am fost informat ca s-au remarcat si civili printre militari.
Dupa aproximativ 2 ore mi s-a raprotat ca manifestantii s-au imprastiat,respectiv urcand pe navele proprii ,insa intr-o maniera extrem de dezorganizata si zgomotoasa,cantand si scandand pana la o ora tarzie.
Dupaamiaza,Flota a fost grupata in rada pe doua coloane,astfel:
Coloana sudica: HMS Tetrarch, HMS Snapdragon, HMS York, HMS Adventure,HMS Repulse
Coloana nordica: HMS Centurion, HMS Rodney, HMS Hood, HMS Dorsetshire, HMS Norfolk, HMS Warspite, HMS Valiant, HMS Malaya, HMS Nelson
Comandantii care au servit masa de seara impreuna cu mine,au primit ordin sa se reintoarca pe navele lor si sa-mi raporteze neintarziat starea de fapt existenta la bordul acestora. In aceste circumstante,am raportat catre Amiralitate la orele 23:15 ,prin telegrama nr.800, in care am aratat ca,probabil,unul din principalele motive al nemultumirii oamenilor este tocmai vestea scaderii retributiilor banesti catre acestia.
Prin raportul primit de la comandantii navelor aflate in rada,am constatat ca starea de fapt existenta la bordul crucisatorului REPULSE,era una detensionata, dar mi s-a raportat existenta unor grupuri de mateloti la bordul navelor RODNEY, HOOD, VALIANT si NELSON,care aveau intentia de a impiedica iesirea acestora din port a doua zi si a desfasurarii programului de navigatie si manevre,dispus de catre mine pentru saptamana in curs .
Am discutat aceasta problema la bordul lui Hood,cu Amiral de Spate Astley-Ruston, Admiral de Spate -Colvin (seful statului major), Capitanul Evand (capitanul Flotei), comandantii lui HOOD si NELSON si ofiterii care au condus patrulele pe uscat ,ajungand la concluzia ca nu ar fi o solutie viabila ,renuntarea la programul stabilit pentru a doua zi , luandu-se decizia efectuarii unei investigatii complete privind nemultumirea oamenilor pe fiecare nava, in cursul zilei urmatoare. Am considerat ca o parte din nave vor indeplinii ordinele conform programului, iar restul le vor urma.
Am informat apoi Flota (prin semnalizare),la ora 00 :59 de faptul ca sunt constient de masurile luate impotriva angajatilor flotei si am solicitat comandantilor navelor din port, raportarea de urgenta si nominala a cazurilor existente la bordul fiecarei nave,pentru a putea raporta situatia exacta ,catre Amiralitate .
Am raportat apoi Amiralitatii (telegrama 801) ca din considerentele aratate mai sus,eu consider iesirea navelor pentru manevre a doua zi, ca fiind dificila.
#39
Postat 10 August 2008 - 03:53 PM
La ora 06 :30,REPULSE incepe manevra conform programului.
La ora 07 :31 VALIANT raporteaza ca o mare parte din echipaj refuza sa lucreze ,dar ca unele din parame au fost molate,propunand plecarea in momentul cand va fi gata de manevre.
La ora 08 :47 VALIANT raporteaza ca datorita refuzului oamenilor de a muncii,masinile au abur doar pentru efectuarea de manevre,nu si navigatie,fiind in imposibilitatea de a se deplasa.
In acest timp, un numar mare de oameni se aflau comasati pe castelul prova al lui HOOD si teuga lui RODNEY si DORSETSHIRE,manifestandu-se extrem de zgomotos.
Am fost informat ca oamenii aflati pe teuga lui HOOD refuza efectuarea oricarei munci si astfel, mi-a devenit evident ca nici HOOD si nici RODNEY nu vor iesi pe mare.
In acest sens,la orele 09 :31 am semnalizat navelor intreruperea oricaror manevre de iesire in larg pana la noi ordine si revenirea de urgenta a celor aflate in larg .
Am dispus suspendarea oricaror invoiri pe uscat,moment in care mi s-a raportat ca si pe NELSON oamenii refuza ridicarea ancorei.
Am luat decizia de al trimite pe amiralul Colvin la Amiralitate in vederea raportarii directe despre aceasta stare de fapt ,emitand si o telegrama in acest sens (nr 802)
Mi s-a raportat ca pe nave oamenii efectueaza operatiile de rutina,insa manifesta o accentuata lipsa de interes pentru efectuarea indatoririlor ce le revin.
La orele 08 :00 s-a procedat la ridicarea drapelului,moment in care oamenii si-au aratat respectul fata de acesta,insa imediat dupa servirea mesei si efectuarea curateniei,si-au parasit posturile destinate,revenind pe punti si continuand scandarile.
Pe tot parcursul zilei,pe toate navele cu exceptia lui CENTURION ,WARSPITE, MALAYA REPULSE si EXETER ,oamenii au ramas in acele zone scandand lozinci,cantand si tinand discursuri.
La ora 14 :00 Amiralul Calvin a parasit Invergordon plecand spre Londra.
La ora 17 :25 am fost informat ca submarinele din baza au procedat la efectuarea exercitiilor dispuse pentru acestea.
La ora 18 :00 am informat Amiralitatea despre situatie (nr.804)
La orele 20 :00 s-a receptionat telegrama nr 913 de la Amiralitate,prin care mi s-a pus in vedere sa anunt echipajele navelor de reluarea operatiilor imediat dupa ce investigatia solicitata de mine se va fi sfarsit. Urmatoarele telegrame primite (nr.914 la 916) i-mi cereau sa arat echipajelor ca reducerea salariilor nu va fi de 20-25 % ci doar de 10%,ceea ce ma facut sa cred ca telegramele trimise de mine pana in acel moment nu au putut arata tabloul corect al situatiei prezente,Amiralitatea nefiind pe deplin informata asupra starii de fapt .
In acest sens am emis o notificare catre Amiralitate,la orele 00 :53,pe 16 sept. ,amplificand elementele descrise incepand cu telegrama 805,aratand la final ca o continuare a exercitiior pentru zilele urmatoare-iese din discutie.Raspunsul acestora fost de a arata oamenilor ca modificarile salariale vor ramane in aceasta forma pana la data de 01 oct. si ca se asteapta din partea oamenilor sa-si continue activitatile conform graficelor stabilite.
In cursul zilei de 16 am primit rapoartele de investigatii efectuate de ofiterii navelor implicate in revolta,rapoarte trimise de mine catre Amiralitate .Am dispus ca masura preventiva, interdictia trecerii de pe o nava pe alta a echipajelor.
In jurul orei 15 :00 am primit de la Amiralitate mesajul prin care eram informat ca toate navele implicate in revolta, sa navigheze prin mijloace proprii spre porturile baza ale acestora.
Am dat ordin ca toti cei care au familii in baza, sa fie invoiti, pentru a le putea aduce acestora la cunostiinta noile ordine.
Navele au inceput manevrele de plecare din rada Invergordon in jurul orei 20 :00 ,HMS RODNEY fiind ultimul care a parasit baza, la miezul noptii.
Consider ca Amiralitatea a fost corect informata despre aceasta stare de fapt si a fost constienta de faptul ca Flota Atlanticului a fost pentru 2 zile sub stare de revolta deschisa.
Consider interogarea ofiterilor comandanti ai navelor in cauza, ca fiind o masura mult mai concludenta pentru a se stabilii exact starea de fapt existenta la momentul respectiv.
Deplang episodul dezagreabil aparut pe timpul cat am fost temporar numit comandantul Flotei ,insa consider ca am fost norocos sa ii am alaturi pe Amiral de Spate E.A. Astley-Rushton,comandantul Escadrei a doua Crucisatoare Grele (nava amiral HMS Dorsetshire),cat si pe Amiral de Spate W.F French,comandantul Escadrei a doua Crucisatoare de Batalie( nava amiral HMS Warspite), intelegand sa ma folosesc de aceasta ocazie pentru a solicita mentionarea aprecierii mele in dosarele personale ale acestora.
Prea umilul Dvs, servitor (-Your obediant servant- in orig.)
W.Tomkinson "
Dupa efectuarea investigatiilor obligatorii,Amiralitatea a considerat necesara incarcerarea unora din participantii la revolta ,iar aproximativ 200 din cei implicati au fost trecuti in rezerva sau exclusi din marina militara,un numar aproape egal de oameni fiind mutati disciplinar pe alte nave.
S-a considerat ca cea mai mare parte din vina a purtat-o insa Amiralul Tomkinson,dat fiind lipsa masurilor severe care ar fi trebuit aplicate de la inceputul aparitiei incidentului,Amiralitatea considerand ca in acest fel s-ar fi putut preveni amplificarea acestui episod.
Nu s-a luat in considerare de catre Amiralitate, atitudinea respectuoasa a marinarilor si subofiterilor fata de superiori si fata de drapel, cu atat mai putin cererile legitime ale acestora sau faptul ca,pe toata durata incidentului,s-a asigurat navelor functionarea elementelor vitale -ca pentru timp de pace.
Tomkinson nu a considerat necesara folosirea fortei impotriva celor rasculati, intrucat nu au existat elemente care sa duca la o asemenea masura.
Aceasta revolta a marinarilor din Invergordon,a dus la cresterea problemelor economice a Marii Britanii si la o scadere mai accentuata a valorii monedei nationale.
-Ca o paranteza :
In anul 1932 ,pentru a se diminua efectele incidentului ,s-a luat inclusiv masura schimbarii numelui generic de “Atlantic Fleet” in “Home Fleet”.
Cu scuzele de rigoare pentru expunerea lunga a acestui episod,voi continua sa va prezint mai sintetizat (sper) cariera lui Hood, in mai nou numita HOME FLEET.
Multumesc
#40
Postat 11 August 2008 - 08:54 AM
Este utila cate o astfel de incursiune in unele aspecte istorice, pentru ca poate se reuseste a se completa din lacunele care exista la ora actuala in domeniu, mai ales ca invatamantul romanesc incepe sa aiba probleme pe care nu le-as fi banuit cu ceva vreme in urma.
Am achizitionat enciclopedii in domeniul navo si aero, in lb engleza, si de fiecare data m-am entuziasmat vazand bogatia de informatii care exista, practic sute de titluri si de fiecare data ma intreb de ce editurile romanesti nu pot publica macar o mica parte din ceea ce reprezinta istoria acestei lumi. Intotdeauna m-am gandit ca banii destul de multi care se cheltuie pentru imaginea Romaniei, ar putea fi investiti cu cap in astfel de lucrari full color, care sa prezinte macar ceea ce tine de istoria navala si aeronautica de pe la noi.
Inca odata, felicitari pentru prezentare.