[traian]

Un intelept zicea candva ,,mandra corabia,mester carmaciul''. O fi platit el pentru asta. Fara a avea pretentii, zic acum - mandra corabia,mester mesterul, si imi asum riscul de a plati pentru asta.
Straiurile sustin arborii in plan longitudinal spre prova, e drept.Totusi sunt nave la care arborii sunt sustinuti si spre pupa tot in plan longitudinal (nu intra in discutie pataratinele).Despre aceste manevre in manuale nu se face referire iar denumirea pe care am gasit-o in materiale mai vechi e de strai pupa, denumire contestata de unii cunoscatori care se incapataneaza pe pataratine.La vremea cand am incercat sa obtin o deslusire in sens de la persoane avizate mi s-a replicat ca asa ceva nu se mai foloseste dar tocmai cum se cheama acel asa ceva nu am fost lamurit.Personal am utilizat termenul de strai chiar daca uneori a fost contestat.De la cunoscatori e o parere asupra subiectului?
Spor!

[ClaudiuN]

Am continuat cu sarturile de la arboret, pentru parame am folosit o sfoara ceva mai subtire in comparatie cu sfoara folosita pentru sarturile de la coloana si cele de la gabier
[center]
Img. 281
[/center]Atentie: grosimea paramelor folosite este trecuta in scheme in niste cerculete mici notate in inch si sunt date cateva exemple de conversie inch-centimetri.
[center]
Img. 282
[/center]Straiurile –sustin catargele in plan longitudinal spre prova. Cum eu nu sunt un cunoscator in domeniu nu pot raspunde la intrebrea lui traian privind denumirea paramelor care leaga catargele in plan longitudinal spre pupa. Prin manuale am gasit patratine, voi folosi acest termen cand voi ajunge la ele. Strairule se leaga la punte prin niste macarale ele sunt notate in revista cu Bo1-Bo8 si in cazul in care mergeti pe varianta realizarii din carton atunci ele se lipesc pe carton de 0,5mm si se lipesc apoi straturile intre ele 3 sau 5 in functie de cate gauri are macaraua. Eu le-am facut din lemn de esenta tare (fag) acelasi material folosit la catarge.
[center]
Img. 283
[/center]In imagine este o bagheta şlefuita pe două parti si ajustata sa fie la cote. Acesta bagheta am vopsit-o in naturul folosit si la fregata apoi am decupat din ea o multime de piese mici, aprox. 50.
[center]
Img. 284
[/center] Pe aceste macarale sunt niste şanţuri pe are se asează cele 2 parame –ele in realitate au in interior o rola pe care se trece parâma de legatura. Gaura in fiecare piesă este facuta cu un burghiu de 1mm iar santurile le-am facut cu un vârf diamantat prins intr-o freză de mână (minidrill).


Las la o parte aceste piese si va prezint in continuare o GREŞALĂ – pentru a nu ajunge la panou pe acest forum la rubrica "Nu faceti ca ei" am remediat problema. La postarea #200 la prezentarea bompresului am pus săgeata pe centrul coloanei, practic ma facut o improvizatie deoarece nu am inteles desenul din revista. Santa Leocadia are săgeata laterala iar imaginea urmatoare prezinta acest lucru
[center]
Img 285
[/center]Pun si o imagine din revista cu explicatiile necesare
[center]
Img. 286
[/center] Cred ca m-am uitat la aceste imagini cel putin o jumate de ora dar la final nu le-am inteles si am pus sageata pe axul bompresului. Am elucidat "misterul" abia dupa ce am mai vazut o multime de imagini de corabii iar unele aveau sageata laterala ca Santa Leocadia. Inca 2 imagini ca sa fiu sigur ca nu veti face ca mine....


[center]
Img 287[/center][center]

Img.288
[/center]Acesta imagine am realizat-o cu aparatul foto bagat printre parâme, e faina??

Ma opresc aici deocamdata deoarece am vrut sa postez azi, prietenii stiu de ce.
Revin cu continuarea maine... adica imediat.

[ClaudiuN]

Continuare
Dupa repararea bompresului şi montarea pe pozite l-am legat la etrava in cele 2 găuri practicate în ea – cele de care intrebam eu la un moment dat in acest topic.
[center]
Img. 289
[/center] Am legat subarbele – întăresc bompresul în partea de jos si se leagă tot de etravă, am continuat cu mustăţile bompresului, acestea sunt legate de bompres în cele 2 borduri. Am dat cate o gaură în fiecare bord cu un vârf apoi am pus un câte un bold tăiat la 4mm şi am legat mustăţile. Deoarece am avut unele neclarităţi privind legarea macaralelor vă prezint o imagine

[center]
Img. 290
[/center]Am desenat 2 piese (A şi B), cu negru sunt găurile de trecere a parâmei de legătura. Practic se incepe de la piesa A din centrul acesteia cu o paramă mai subţire apoi se trece prin gaura de la piesa B apoi prin gaura de la piesa A dupa care parâma se matisează la piesa B in partea dreapta. Cu 1, 2 şi 3 sunt trecuti paşii pe care i-am urmat.


[center]
Img. 291
[/center][center]
Img. 292[/center]
[center]
Img. 293[/center]
[center]
Img. 294[/center]
In acestă imagine se vede legarea straiurilor de la artimon. De parâma din partea de jos, cea care este trecută direct prin macara se leagă vela 272. In scheme acestă parâmă se termina cu nr.1. si cu o săgeată în jos ceea ce semnifică ca trebuie vazut pe altă schema unde ajunge această parâmă. Pe punte undeva lateral de călcâiul coloanei se lipesc 2 tacheti notati Kn1 in revista. Cu parăma lăsată liberă voi face o voltă la tachetul nr. 1.

[center]
Img. 295
[/center]

[traian]

Intr-adevar prietenii stiu de ce si a fost singura si cea mai frumoasa surpriza.
Aveam unele incertitudini legate de originea ta asiatica dar le-am lamurit. Sigur nu.
Dar sigur chinezii au de invatat de la tine. Sau macar cei care tind sa devina populatie majoritara in Romania.

[ClaudiuN]

Daca vorbim de chinezării sa sti ca mie imi face impresia ca tunul antitanc realizat de IceAge bate de departe ce am facut eu pana acum la Santa Leocadia...

SPOR tuturor.

[traian]

Depinde din ce unghi privesti. E ca la caleidoscop,obiectul ala optic pe care il rotesti cand te uiti prin el si vezi tot felul de arabescuri. Daca ne referim la faptul ca la 2000 m strapunge blimdaj de 50 mm atunci, da, o ,,bate'' de departe pe Leo. Altfel, sunt abordari diferite, e drept amandoua realizate de mana buna si cu rabdare si migala dar de aici caile se despart. Iar la Leo, macar bucatarul si stewarzii sunt chinezi.

[stageexp]

Ce sa mai zicem, chiar daca ma repet in laude, acestea sunt bine meritate.
Cu partea care tine de parame arata nemaipomenit.
Faptul ca se poate realiza asa ceva din carton, va deschide multora ochii, deoarece criticii care considera acest material mai prejos decat altele utilizate in modelism, vor ramane fara obiectul muncii. De altfel, la cum arata macheta, deja nu mai are importanta ce material sta la baza realizarii ei (pentru ca fiecare se simte bine cu materialul cu care ii place sa lucreze). Rezultatul eclipseaza totul.

[traian]

Stageexp ceea ce spui se incadreaza in ideea de pornire a acestui topic. Scopul in sine nu e laudele si sunt convins ca Papy, Tu, alti impatimiti, eu cel putin, nu pentru laude facem ceea ce facem. Daca Papy (asa il alint eu pe PaperModel) a deschis acest subiect, a fost pentru a arata celor ce ar vrea sa faca ceva si inca nu au rutina necesara cum se face, pentru a arata ca nu e greu daca vrei, pentru a tenta eventual pe cei ce inca nu sunt hotarati. Pentru munca lui cred ca ar fi fost o rasplata mult mai meritata (nu spun ca parerile indiferent de natura ale celor vechi in meserie nu sunt apreciate si nu au importanta) daca ar fi aparut si noi interesati de ,,cum se face, as vrea si eu sa fac'', ceea ce deocamdata nu se vede. Am vazut ca multi se plang de fonduri precare atat ca dotari cat si financiar. Traditionalismul in domeniu fiind ,,spart'' de ce nu s-ar opta si pe cartoane cu rezultat final la acelasi nivel dar folosind un minim de scule, materiale, spatiu, fonduri? In privinta criticilor, eu dintotdeauna i-am privit ca pe cateva babe care stau la o samanta pe banca din fata blocului si barfesc despre pantofii vecinelor fara a se uita la slapii lor, iar asta nu numai la cazul de fata. Mi-am permis comentariul, nu stiu daca Papy e de acord 100% cu ce am spus pana acum, dar nu pot decat sa fiu de acord cu modul in care vezi si tu aspectul si sa mai pun ,,cate o floricica'' pe ici pe colo. Spuneam intr-un comentariu mai vechi ca am impresia ca Papy a navigat mult cu capul in jos (dat fiind profilul lui aero) de s-a apucat de o asa munca. Trebuie sa vin cu o rectificare la o vorba spusa la suparare chiar daca a fost spusa admirativ. ,,Navigatia'' facuta de PaperModel e dreapta, cu fruntea IN VANT.
SPOR !

[stageexp]

Adevarul e ca dupa ce am vazut cam ce se poate face, am inceput si eu niste experimente cu cartonul, tot in domeniul navo, dar al acelora mai recente, insa pana nu ajung la niste rezultate care sa nu sperie privitorul, nu postez nimic , dar perseverez.

[ClaudiuN]

BĂRCILE
La Santa Leocadia avem de realizat 2 bărci, in revista avem detali de asamblare complete numai pentru barca mica, iar pentru cea mare avem o schemă pupa adica exact zona care diferă. Ele se realizeză în paralel si se incepe cu osatura:


[center]
Img. 296
[/center]Piesele din componenţa osaturii se lipesc pe carton de 1mm, 335-335h pentru barca mică şi 323-323l pentru cea mare. După decuparea şi lipirea osaturii am vopsit-o cu naturul folosit la corabie.

[center]
Img. 297
[/center]Urmează lipirea punţilor celor 2 barci (piesele 336 si 342 –carton 0,5mm) aici trebuie acordata o atentie deosebita asamblarii în aşa fel incat puntea să fie cat mai bine asezată cu putinţă. Acest lucru se realizează prin potriviri repetate.

[center]
Img. 298
[/center] In acestă imagine se observă filele de bordaj pentru cele 2 barci. Piesele se lipesc pe carton duplex, un amanunt deloc de neglijat – după lipirea pe carton pe partea albă a cartonului duplex am vopsit tot cartonul cu galbenul natur (NAPLES YELLOW – este denumirea culorii folosite). În acest fel in momentul in care am decupat o filă de bordaj am avut pe partea interioară piesa gata vopsită.


[center]
Img. 299
[/center]De obicei când am file de bordaj de lipit sau alte piese lungi şi subţiri care trebuie sa preia o anumită curbură las la capătul acestora caţiva milimetri urmand ca la final să rectific piesele şi să le aduc la cote.



[center]
Img.300
[/center]In revistă acest barci sunt colorate cu maro dar eu am hotărât să le vopsesc in culorile fregatei adica alb opera vie şi roşu opera moartă (partea deasupra liniei de plutire).


[center]
Img. 301
[/center]Suportii (piesele PS1 şi PS2) – se lipesc pe carton 1mm iar planurile ne spun că bărcile s-ar monta exact desupra bocaportilor dintre puntea pupa si puntea prova cumva una peste alta. Nu mi-a placut ideea şi am hotarât ca intre punţile de legătură să mai montez patru traverse şi să pun acolo bărcile. Traversele sunt realizate din carton 3,5x4 mm şi respectă curbura babord-tribord a covertei.


[center]
Img.302
[/center]Pe cele 2 traverese din mijloc am montat suporţii respectivi şi la final am aşezat (nu lipit) bărcuţele.

[center]
Img.303
[/center]

[traian]

Credeam ca a venit sfarsitul, asa cum e tendinta generala ca tot ce e bun sa se termine dar sunt multumit ca m-am inselat si ca ne putem intalni in continuare. Nu ca ar lipsi alte variante dar AICI si printre cei de aici ma simt cel mai bine. Sper din tot sufletul sa nu mai apara probleme in viitor.
Sunt cu mult in urma la Victory dar am facut si eu o barca dintre cele 7 pe care le are la bord. La kitul meu, bordajul barcilor nu e din file longitudinale ci din file de forma aproximativ dreptunghiulara egale cu distanta intre coaste si cea de la chila pana la copastie. E mai comod de lucrat dar nu prea imi place cum iese corpul la final. Cred ca o sa recurg cand voi ajunge la faza la a produce eu filele si sa fac barcutele tot asa cum le-ai facut tu.
Spor!

[ClaudiuN]

Mai departe am legat straiurile - susţin arborii în panul longitudinal al navei spre prova şi patraţinele - susţin arborii în borduri şi spre pupa:
[center]
Img. 304
[/center]La săgeata bompresului mai am de tras incă 3 straiuri – 2 de la cruceta trinchetului si unul de la arboret. Încă nu am tras aceste straiuri deoarece in planurile Leocadiei nu este trecuta nici o martingală - un şcondru orientat pe verticală în jos. Bompresul are numai 2 elemente adica coloana si săgeata, acesta din urma este destul de lunga, dacă aş fi legat si cele 3 straiuri sigur săgeata s-ar fi curbat in sus.

[center]
Img. 305
[/center]Am hotărat ca la bompres să montez şi o maringală ca sa pot aplica o contraforţă în jos săgeţii. Voi explica in detaliu soluţia adoptată la urmatoarea postare. Am făcut din lemn toate piesele la care se vor inverga velele.
[center]
Img. 306
[/center]Acestea sunt realizate intr-o maşina de găurit. Am incercat să aflu cum se numesc toate aceste piese şi mi-a fost dat sa aflu nişte termeni de care nu am auzit in viaţa mea aşa ca l-am rugat pe traian să ne prezinte acesti termenii de specialitate. Pentru a-i fi mai usor am notat piesele care vin montate la arborele mare.
[center]
Img. 307
[/center]

[crios]

PaperModel, la 26 May 2009, 22:27, a spus:

Am hotărat ca la bompres să montez şi o maringală ...

Salut,
Ai sarit t-ul din cuvant. Denumirea corecta este martingala, asa cum bine scrie pe siteul tau.
Din planuri nu reiese ca bompresul la aceata nava ar fi avut martingala. Poate ca nu-i cazul sa-i pui.

Bafta!

[ClaudiuN]

Salut, ai dreptate am sarit un t - piesa pe care vreu sa o pun deși nu este in planuri se numeste martingală. O sa incerc sa întind straiurile rămase fară a mai adăuga ceva, dacă totuși săgeata se va curba va trebui să pun piesa respectivă că nu vreu sa las straiurile lăbărțate.

Bafta!

[crios]

Fireste ca vei face cum va fi mai bine pentru tine si lucrarea ta care ma incanta.
Felicitari, spor la treaba si ...

Bafta!

[traian]

O sa fie o barbologie pe care incerc sa o scurtez cat mai mult. Pentru ca totusi cunostintele mele in domeniu au o limita, rog pe cei ce sunt mai bine documentati sa vina cu eventuale corectii sau complectari. Intai fac un mic comentariu legat de bompres. Functie de tipul velierului sunt diferite structuri ale acestuia care sa ii asigure atat rezistenta cat si lungimea necesara, iar functie de aceasta structura se folosesc diferite accesorii de consolidare. In general acestea constau in sarturi, straiuri, subarbe si mustati cu accesoriile aferente respectiv antene si martingala, ele asigurand rigidizarea bompresului in plan orizontal si vertical in jos. La Leocadia singurele elemente care asigura aceasta sunt cele 2 straiuri ale coloanei capelate la etrava. Bompresul alcatuit doar din 2 elemente, coloana si sageata, ambele destul de lungi si suple, are o lungime destul de mare. Velatura pe care o suporta are o suprafata destul de mare si genereaza o forta apreciabila. Imi e foarte greu sa cred ca aceasta forta aplicata pe un bompres lung, suplu, neancorat solid, nu l-ar rupe sau smulge de la locul lui. Se poate spune ca nu toata velatura e folosita in acelasi timp dar un velier are velatura tocmai pentru a fi folosita nemaipunand in discutie situatiile care impun acest lucru. Dar chiar si numai cu focul sagetii, care are o suprafata destul de mare, forta aplicata pe sageata ar fi suficienta in cazul unei rafale ca sa o rupa. Eficienta focurilor la tipul acesta de velatura e maxima cu vantul la travers cand velele trinchetului nu mascheza ori tocmai pentru acest caz rezistenta bompresului e greu solicitata. Nu pot sa sustin ca e asa, dar nu ar putea fi luata in considerare si o omisiune a realizatorului kitului? E bine venit orice comentariu de la cei ce au detalii despre subiect. Pe alta parte chiar daca Leocadia nu a avut asa ceva, eu zic ca nu ar fi nici o greseala daca i se adauga cateva elemente care de fapt sunt parte componenta a unui velier, decat sa aiba un bompres carn, chiar daca in unele cazuri nasul in vant e considerat mai sexi.
La problema de baza:
La nave, ansamblul format de un arbore cu velele si manevrele sale se numeste far. Functie de pozitionarea lui sunt farul prova pentru arborele trinchet, farul pupa pentru arborele artimon si farul mare pentru arborele central. Sunt incluse farului prova si farului pupa si celelalte vele din sectiunea respectiva si manevrele lor chiar daca nu sunt direct invergate. Elemente componente ale unui far sunt si vergile care tocmai ne-au fost prezentate de Don Papy. Vergile servesc pentru fixarea si sustinerea velelor (invergare) si pentru orientarea (bratarea) acestora functie de directia vantului. Sunt denumite functie de pozitia lor in far si a velei pe care o deservesc. Difera ca numar pe un arbore dupa tipul de velatura pe care o foloseste nava. In imagine, dupa pozitie si numar:
322- bastonul pupa amplasat la pupa navei, serveste pentru arborarea pavilionului (steagului) national. Nu stiu daca in toate marinele, dar in cea romana si cele despre care mai am cunostinte, pavilionul se arboreaza la baston din momentul in care se fundariseste ancora sau se acosteaza la cheu pana in momentul in care ancora este ridicata la post sau nava se desprinde de cheu. Pana la/din acel moment, pavilionul e arborat la pic.
281- picul randei. Randa e vela trapezoidala din farul pupa. La piesa prezentata mai trebuiesc atasate elementele 281a din plan care formeaza furca cu care picul se articuleaza mobil la arbore.
La artimon, avem verga mare, verga gabierului si verga arboretului (zburatorului artimon)
La arborele mare,
288- verga mare
290- verga gabierului mare
292- verga zburatorului mare
Toate celelalte vergi mai mici, perechi, se numesc verfafori. Despre ei ceva mai tarziu.
La trinchet, avem verga mare - trinca, verga gabier - trinket si verga zburatorului trinchet. Celelalte vergi perechi sunt tot verfafori.
Verfaforii sunt tot vergi care se ataseaza la vergile obisnuite pentru a le prelungi. La capetele vergilor sunt montate piese numite bratari prin care verfaforii pot culisa. Daca e necesara o marire a suprfetei velice, atunci cand vantul este slab sau se doreste o marire a vitezei navei, acesti verfafori se scot in prelungirea vergilor si la ei se invergheaza niste vele mai inguste numite aripi sau bonete.
Ultimele doua vergi sunt vergile civadierei si a contracivadierei , vele patrate montate pe bompres dar care treptat au disparut in favoarea focurilor triunghiulare.
Sper sa nu ma fi departat de adevar, scoala de vele pe care am facut-o limitandu-se doar la notiuni gemerale,restul fiind acumulat din ce s-a mai gasit prin literaturi.
Spor!

[ClaudiuN]

[center]
Img.308[/center]
Multumim traian, imaginea este o completare la ce ai posat anterior.
Am rezolvat problema săgeţii, totul a pornit de la eroarea mea de a monta săgeata pe axul bompresului. Pentru a pune săgeata pe centru am găurit acestă săgeată şi am trecut prin ea bastonul si colţarul acestuia. Dupa ce m-am lamurit ca Leocadia are săgeata laterală am făcut modificarile necesare dar nu am schimbat săgeata, gaura respectivă am astupat-o si vopsit-o . În momentul in care am vrut să intind toate straiurile, normal, săgeata a cedat si a inceput să se curbeze. Acum am dat jos săgeata defectă si am făcut una nouă.
[center]
Img. 309

Img.310[/center]

[ClaudiuN]

Salutare !!
Mai departe am continuat cu cele trei balustrade de la gabii
[center]
Img. 311
[/center]De jos in sus aceste balustrade vin montate la trinchet, arborele mare şi artimon. Am tăiat fâşi de carton de 2-3mm şi gros de 0,5mm, prin aceste piese am trecut nişte bolduri la distanţe aproximativ egale apoi am mai lipit o fîşie de carton identică peste prima dupa care ansamblul astfel realizat l-am vospsit cu negru. Cu roşu am notat pasii urmati.
[center]
Img. 312
[/center]Tot la gabi am tras şi parâmele care leagă gabia de strai. Este vorba de o parâmă subţire care trebuie trecută prin multe găuri practicate in gabii spre prova şi prin piesele Bo5- la artimon, Bo6- la arborele mare şi Bo7 la trinchet.
[center]
Img. 313
[/center]În imagine de observă gabia de la arborele mare la care am tras acestă parâma. Piesele Bo5, Bo6 şi Bo7 sunt lipite pe carton preşpan si gaurite cu un vârf FOARTE ascuţit. Legarea parâmei – am pornit de la piesa Bo6 cu o parâma lungă legată pe cant apoi am intrat pe mijlocul gabiei la prima gaura din partea dreapta, in partea de sus – am trecut la urmatoarea gaura din dreapta in partea de jos am ieşit cu parama sus la a 2 gaură din dreapta apoi m-am intors la piesa Bo6 – am trecut in prima gaură de la acesta apoi am mers in partea stangă, aceiaşi pasi – inapoi la piesa Bo6 – si aşa mai departe pană la final cand am legat parâma in partea de jos a gabiei. Dupa legarea acestor parâme am vopsit piesele Bo5-Bo7 cu negru.

Instalaţia de ancorare
Reprezintă totalitatea mijloacelor tehnice destinate pentru ancorarea navei şi ridicarea (virarea) ancorei, se compune din ancore, parâme sau lanţuri, cabestane şi alte mecaninsme pentru fundarisirea şi virarea ancorelor.


[center]
Img. 314
[/center]In imagine sunt cele 5 ancore ale fregagei. Sunt ancore de tip amiralitate şi sunt compuse din fusul 1 – o bară de oţel prismatică care se termină în partea superioară cu un ochi de care se prinde un inel de care se leagă parâma ancorei. Cu 2 am notat braţele ancorei, 3- diamantul, este locul unde braţele se încrucişează pe fus, 4- palmele, extremităţile triunghiulare ale braţelor, se termină cu vârfuri ascuţite care se numesc gheare, 5 – traversele. Ancorele principale sunt din metal si le am de la o publicaţie care a aparut acum cativa ani. Respectiva publicatie trimitea cateva piese la fiecare numar pe parcustul a 2 ani dar se pare ca nu a avut succes aşa ca nu a mai aparut. Aceste ancore metalice se potrivesc perfect pentru Santa Leocadia. Ancorele secundare si traversele le-am facut din carton, conform planurilor.


[center]
Img.315
[/center][center]
Img.316
[/center]Inelele sunt realizate din sărmă pe care am rulat o sfoară neagră si apoi am dat cu putin aracet pe acesta, am indoit respectiva sârma pe un dorn potirivit si abia la final am taiat inelele in arcul astfel realizat.



[center]
Img. 317
[/center]Pentru realizarea parâmei cu care sunt legate ancorele am folosit un dispozitiv (originalul este folosit la taiat legumele ). Am folosit 3 sfori grose de 1mm din macrame bej am rotit roata dinţată din mijloc până cand am obţinut rezultul dorit.


[center]
Img. 318
[/center]Macaralele sunt realizate din lemn de fag, am dat 3 gauri de 1mm una langă alta apoi cu varful diamantat am realizat canalele pe care se asează parâmele, in partea de jos am dat o gaură de 1mm în care am prins cârligele.


[center]

Img.319
[/center]Cele 3 ancore secundare se numesc ancoroate şi se folosesc la nevoie. Am legat 2 ancoroate la tribord si una la babord. Paramele se leagă la copastie si se fac bucle, pentru realizarea acestor bucle mi-am facut o unealtă:


[center]
Img. 320
[/center]Practic este un maner de pila in care am băgat o agrafă de birou ceva mai groasă, am blocat-o cu o bucată de lemn şi o pot profila după necesităţi.


[center]

Img. 321
[/center]Pentru legarea parâmei macarelei cu care se ridică ancorele din apă (virarea ancorei) am înfipt in piesele 194c două inele mici realizate din sârmă, nu prea se vad, am trasat 2 săgeţi verzi pentru a fi mai clar. Parâmele ancorelor sunt trecute prin cele 2 nări dispuse la babord si la tribord prova. Aceste parâme în mod normal ar ajunge la cabestan, ele intră in corpul machetei aproximativ 1cm.


[center]
Img. 322
[/center]

[KIT]

este o incatare pentru mine sa vad ce iese din mana ta.

[traian]

In privinta evolutiei constructiei nu mai fac deocamdata nici o apreciere pentru a nu fi considerat tendentionist.Revin in faza initiala a sfacaielii mele in topicul tau si intreb: masinaria de rasucit, care pentru tine e cert o scula noua si necesara, pentru utilizatorul(ea) de drept, in ce categorie e apreciata? E in ideia de ,,bine mama ca ti-ai facut-o ca sa nu te mai chinui sau cea &&$##**%!! las' ca jumulesti tu leguminoasele?
Spor!