[DragosP]

Foarte interesant comentariul lui bogy

[traian]

De ieri stau in cumpana daca sa intervin sau nu, dar de ce nu daca nu fac altceva decat sa imi expun o simpla parere personala? Am intalnit si eu variantele cu Batri si pe cele cu puntile vopsite in varii materiale dar nu la capitolul ,,asa este,, ci la cel de ,,se spune ca,,. Una din variantele cu Batri spune ca intr-o batalie navala, o ghiulea a rupt nava respectiva in doua pe chila de la pupa spre prova iar din relatarea ulterioara ca din nava nu au mai ramas decat doua bucati, ba si tri ar fi derivat denumirile. E posibil sa fie si asa dar zic eu ca putin probabil. Realitatea se pierde in neguri iar ceea ce a ramas la vedere trebuie selectat intre adevar si poveste. Cam in aceeasi situatie e si treaba cu vopsitul puntilor in rosu dar nu voi mai dezvolta subiectul. Cert e ca sunt multe lucruri legate de istoria navigatiei, e foarte bine sa fie cunoscute si la fel de bine cand cineva impartaseste din ceea ce stie si celor din jur, dar foarte important e ca acest lucru sa se faca cu atentie pentru a nu genera deformari ale realitatii, aceasta perpetuandu-se apoi ca realitate deformata.
Spor!

[bogy]

Chestia cu batri sunt sigur ca este o treaba de traditie, asa se spune. Treaba cu puntile vopsite in rosu, am vazut-o la un documentar pe Discovery. Daca mint aia, mint si eu, Oricum nu am avut intentia de a dezinforma ci de a impartasii si altora ce stiu.

[ClaudiuN]

Este foarte bine, părerea mea, când cineva împartăşeste din experienţa sau câte ceva din cunoştinţele sale. Cât despre vopsirea punţilor în roşu - este păcat să vopsesc puntea deoarece ea este deja tipărită, lipită, etc. şi pe ea se văd toate detaliile. Pentru vopsirea grătarelor bocaporţiilor voi încerca şi varianta cu roşu şi cea cu un maro deschis, o să văd care arată cel mai bine şi voi lua o decizie. Înclin să cred ca voi folosi roşul.

[traian]

bogy, la 15 Jul 2008, 12:29, a spus:

Chestia cu batri sunt sigur ca este o treaba de traditie, asa se spune. Treaba cu puntile vopsite in rosu, am vazut-o la un documentar pe Discovery. Daca mint aia, mint si eu, Oricum nu am avut intentia de a dezinforma ci de a impartasii si altora ce stiu.

Departe de mine gandul sau macar banuiala ca nu ai avut cele mai bune intentii. Te rog sa ma scuzi. promit ca in viitor voi cauta sa formulez mai atent. Problema e ca nu prea e nici loc si nici timp pentru dezvoltari savante iar din dorinta de a concentra ideile se mai nasc si unele nevrute sa le zic rautati. Rau e cand rautatile sunt vizibil voite.
Spor!

[traian]

As incerca sa insist totusi putin asupra subiectului. Cu batri am inteles ca ne-am pus de acord ca tinand de traditie. Hai sa incercam o mica analiza a problemei cu puntile. Nu pentru ca vreau sa contrazic cele aratate de Discoveri pe care de altfel il apreciez. In perioada de aur a navigatiei cu vele, dat fiind si clasele din care proveneau armatorii (proprietarii navelor) cat si comandantii si rigiditatii in respectarea cu strasnicie a traditiilor era un lucru iesit din comun si ca urmare rau vazut sa te abati din ceea ce era considerat ca o regula. Iar una din reguli era si din asta sefii de echipaje faceau o chestiune de onoare, sa tina in permanenta in special puntile intr-o stare de perfecta curatenie. Pentru asta echipajele erau fericite ca in clipele de relaxare sa le frece de la un capat la altul cu apa, caramida, perii si carpe. Ori procedeul nu e tocmai cel mai indicat pentru conservarea vopselei. In acelasi timp sa ne gandim ca la vremile respective vopselurile (piturile) erau destul de scumpe si greu de gasit iar folosirea prea des a lor ar fi dus la o gaura cam mare in casa vasului. Apoi sa gandim ca de obicei bataliile se dadeau in special in zone cu clima calda ca pe acolo erau tentatiile vremii iar la temperaturile aerului si implicit ale corpului navei se mai adaugau si cele generate de arderea pulberii de la tunuri si alte pocnitori ori chiar si in conditii normale sangele scurs din rana se inchide mult la culoare, dar in conditiile expuse. Oricum ar fi contrastat cu rosul. Si zic eu inca o problema: la vremile respective bataliile in special cele navale erau niste adevarate maceluri in care odata declansate orice concept de onoare, patriotism, etc. disparea ramanand doar acea dorinta infricosata de a ramane in viata cu orce pret, chiar muscand cu dintii. Viata marinarilor nu era mai de pret decat cismele comandantului, acestia viermuind prin carciumile porturilor. Deci treaba cu moralul e oarecum neclara. Asta nu inseamna ca o data cu dezvoltarea flotelor militare sa nu fi fost adoptata o astfel de metoda la bordul unora dintre nave urmare studiilor tactice dar cred eu ca sunt cazuri particulare ce nu se pot aplica la toate navele armate. Sa nu uitam ca pentru un comandant nava era casa sa iar mandria sa era ca in momentul primirii la bord a unui confrate sa ii prezinte acestuia nava ,,boboc,, iar acum ajungem iarasi la traditionalism. Nu am vazut materialul de pe Discoveri asa ca nu pot comenta, dar asta e rationamentul meu asociat la ceea ce cunosc pana acum despre constructia navelor. Sper sa nu fi facut iarasi vre-o boacana care sa supere.
Astept sa vad varianta finala a gratarelor.
Spor!

[ClaudiuN]

Grătarele bocaporţilor
Varianta 4.
Cum spuneam la începutul prezentării grătarelor acestea au golurile de 1mm², am măsurat nervurile acestor gratare, de pe piesele originale, şi am constatat că au lăţimea de 1mm. Pentru realizarea grătarelor "din fâşi de carton ţesute" am folosit hârtie milimetrică – se găseşte în orice librărie- pe care am lipit-o iniţial pe carton gros de 0,5mm. După ce am verificat cum ies fâşiile de carton am constatat că acest carton este prea gros şi am lipit apoi hârtie milimetrică pe carton duplex:


[center]
Img.108
[/center]In imagine se observă modalitatea de decupare a făşiilor. Pentru a nu decupa şi lipi separat fiecare fâşie în parte am realizat 2 piese, una decupată babord-tribord şi una decupată pupa-prova. Putem deasemenea să decupez numai o piesă (de exemplu prima) şi cu fâşiile rămase din decupare să ţes grătarele dar tot ar fi trebuit să lipesc câte o fâşie separat.
[center]
Img.109[/center]
Cele 2 piese realizate anterior se lipesc una peste cealaltă şi rezultă grătarele bocaporţilor. În Img.109 este prima piesă pe care am decupat-o în aşa fel încât în momentul lipirii să pot ghida fâşiile pe poziţia lor.
[center]
Img.110
[/center]Pentru lipire aracetul l-am aplicat, într-un strat foarte subţire, pe prima piesă cu o pensulă şi am avut grijă ca acesta să nu se scurgă printre făşii. Acum am o singură piesă din care voi decupa grătarele.
[center]
Img.111
[/center]La sugestiile lui traian şi ale lui bogy am încercat cele 2 culori (maro deschis şi roşu) pentru a vedea care se potriveşte cel mai bine, în Img.111 se observă piesa finală (pe partea fără hârtie milimetrică). După ce am ales culoarea am vopsit toată piesa şi abia apoi am decupat grătarele:
[center]
Img.112[/center]
Ce mai este important de spus:

• în Img.108 se observă cele 2 cuttere cu care am făcut decupările. Cel subţire l-am folosit numai la capete iar cel obişnuit la restul decupărilor. Am avut grijă ca lama cutterului obişnuit să fie ascuţită şi să nu lase în urma sa nici un fel de grad, pentru acest motiv lama am rupt-o de 4 ori la aceste decupări.
  
• înainte de a realiza decupările la cele 2 piese suprapuse am adunat lungimea totală a grătarelor şi am decupat mai mult, pentru a avea şi o rezervă.
  
• când am lipit grătarele realizate la varianta 3 am avut inspiraţia (nu eram total mulţumit de cum arătau) de a le lipi numai în colţuri, cu foarte puţin aracet, de aceea le-am putut desprinde foarte uşor de rame.
  
• dacă alegeţi varianta 4 va trebui să faceţi multe tăieturi (decupări) foarte apropiate de aceea când obosiţi luaţi o pauză să vă odihniţi ochii, este de ajuns o singură tăietură greşită şi aţi compromis ce aţi făcut până atunci.
  
• din cele 4 variante, prezentate (probabil mai sunt şi altele), de realizare a grătarelor voi o alegeţi pe cea care o consideraţi cea mai bună

[center]
Img.113
[/center][center]
Img.114[/center]

[traian]

Salut la toata lumea
Varianta foto.114 dupa parerea mea arata foarte bine. Chiar daca echipajul inca nu e la bord cred ca constructorul merita macar un paharel de rom ,,la umbra de bocaport,,.
Spor!

[crios]

Intradevar, arata bine!
Mai exista o metoda de realizare care merge foarte bine folosind un carton de 0,5- 0,8 grosime.


Cu speranta ca n-am deranjat, spor la lucrare!

[ClaudiuN]

traian - sper ca păhărelul de rom sa-l bem impreună, la Orşova, pe puntea unui vas.
crios - metoda prezentată de tine este chiar mai bună decât varianta 4 de realizare a grătarelor, prezentată de mine. In imagini 15 şi 20 reprezintă cotele in mm ??

[crios]

PaperModel, la 22 Jul 2008, 16:41, a spus:

In imagini 15 şi 20 reprezintă cotele in mm ??

Da!
In principal metoda este una folosita pentru a face elementele bocaportilor din lemn (pentru lemn mai exista o metoda), metoda pe care eu am extinso la stiren si carton.

[ClaudiuN]

crios, la 22 Jul 2008, 19:01, a spus:

metoda pe care eu am extinso la stiren si carton

excelentă metodă, am mai învăţat ceva. Mai am o singură intrebare: in imaginea 6 şi 7 materialul este carton sau stiren?

[crios]

In imagine este stiren pentru ca erau singurele imagini pe care le-am avut la indemana ele aflanduse de mult timp pe forum, dar am folosit cu real succes metoda folosind prespan si chiar carton de 0,5-0,6. N-am incercat cu carton mai gros si sincer sa fiu nici nu cred ca la dimensiunilea alea n-ar exista probleme la taierea pe perpendiculara (imaginea 4). Cartonul ar trebui sa fie foarte dens ca sa se taie bine cu caterul.
Ideea este sa obti niste "piepteni" pe care s-ai inbini unii cu altii pe perpendiculara.

In alta ordine de idei, sa sti ca-ti urmaresc cu deosebit interes evolutia lucrarii si-mi place ce-am vazut pana acum.

[traian]

PaperModel, la 22 Jul 2008, 16:41, a spus:

traian - sper ca păhărelul de rom sa-l bem impreună, la Orşova, pe puntea unui vas.
crios - metoda prezentată de tine este chiar mai bună decât varianta 4 de realizare a grătarelor, prezentată de mine. In imagini 15 şi 20 reprezintă cotele in mm ??

Se gaseste si romul, se gaseste si puntea, oare ce mai ramane...........?

[ClaudiuN]

Pentru a evita introducerea de termeni care nu corespund am decis impreună cu traian ca noile postări sa fie precedate de o comunicare intre noi. Am găsit intr-un anticariat o carte foarte bună, este vorba de "Epopeea navelor" – ediţia a II-a revizuită şi adăugită, publicată de Editura Albartos în anul 1979, autor Alexandru Retinschi, cuprinde:

• navigaţia şi descoperirile geografice
  
• bătălii navale decisive
  
• piraţi şi corsari
  
• temerarii mărilor
  
• navigaţia ieri, azi, mâine
  
• termeni şi expresii marinăreşti

Dacă o găsiti în antiacariate vi-o recomand.

Suportul de castanea
[center]
Img.115[/center]
La suportul de castanea instrucţiunile producătorului sunt destul de reduse, practic există o singură imagine a acestui ansamblu din care nu se poate distinge ce rol are fiecare piesă din imaginea 115. Eu am folosit piesele 90-1buc.,90c-2 buc.şi 90g – 2 buc. restul pieselor se folosesc pentru lipire pe părţile vizibile ale ansamblului în cazul în care nu vopsiţi totul cu culori acrilice. Piesele menţionate le-am lipit pe carton de 2,5mm apoi le-am decupat şi vopsit cu roşu.

Soba
[center]
Img.116
[/center]Este soba pentru gătit si se află sub puntea prova (coverta) iar pentru evacuarea fumului coşul acesteia (burlanul) trece printr-un orificiu care este practicat în coverta. Nu se lipesc in acestă etapă decât piesele notate cu 91 iar după lipirea covertei se lipesc si restul de piese din componenţa buranului notate cu 229 (a, b, c). In acest acest caz instrucţiunile producătorului sunt foarte clare, chiar există o imagine separată a sobei cu rolul fiecărei piese. Piesa 91 se lipeşte pe carton de 1mm şi are tipărite cărămizile pe care stă soba de aceea această piesă nu se vopseşte ci se aplică un strat fin de aracet. Toate celelalte piese se folosesc ca atare, adică cartonul din revistă, se profilează (indoaie) după necesităţi apoi dacă doriţi se pot vopsi. Eu am vopsit soba cu negru.
[center]
Img.117[/center]
Pentru a putea lipi piesele 229 în contiunarea burlanului, după lipirea covertei, am folosit o mică piesă din lemn pe care am introdus-o în interiorul piesei 91h. Această piesă din lemn este tăiată dintr-o scobitoare rotundă, se potriveste perfect.
[center]
Img.118[/center]
Dacă comparaţi Img.118 cu Img.113 veţi observa că am dat jos grătarele bocaporţilor, le-am întors apoi le-am vopsit cu un roşu mai deschis. Este o mică diferenţă deoarece acum nervurile care se vad mai bine sunt cele longitudinale si roşul folosit este acelaşi cu cel folosit şi la alte elemente de pe puntea principală.

Aceasta postare a fost editata de PaperModel: 25 July 2008 - 11:21 PM

[Z-mare]

[ClaudiuN]

Caviliera de pe puntea principala.
[center]
Img.119
[/center]Este pozitionată pe puntea principală sub o traversă care susţine puntea pupa şi se realizează din piesele 92. În stâlpii de susţinere ai cavielierei sunt practicate cate 2 fante. Grosimea stâlpilor este de 2,5 mm exact cât are şi traversa sub care sunt pozitionaţi. În Img. 119 zonele notate cu O (un cerculeţ) nu se folosesc. Prima oară am lipit piesele 92, din revistă, pe carton duplex, am decupat piesele 1 (notate de mine in img.119) apoi am lipit la capetele acestora piesele notate cu 2 fară zona notată cu cerculeţ apoi piesele notate cu 3, 4 la fel ca la 2 şi la final 5. In acest fel am realizat stalpii care susţin caviliera si am şi cele 2 fante despre care vă spuneam. Piesa 92b se lipeşte pe carton de 1,5mm şi in ea sunt fixate 9 cavile.
[center]
Img.120
[/center]Datorită distanţei mici dintre cavile am folosit bolduri. Ca suprafaţă se sprijin (pentru a evita deformarea cartonului la ieşirea boldului) am folosit o bucată de cauciuc dur si cu un patent am presat un bold foarte bine ascuţit în dreptul fiecarei cavile. Apoi am bagat toate cele 9 bolduri in piesa 92b si le-am tăiat cu un ciupit (cleşte de tăiat sârmă) la lungime.
[center]
Img. 121
[/center]Cavilele au forma de fus iar boldurile au gămălie, pentru a da forma de fus am pus pe fiecare gămălie câte o picătură de aracet apoi am vopsit tot ansamblul cu roşu. După uscare (culorile acrilice se usucă foarte repede) am vopsit cavilele cu negru şi abia la final am lipit şi stâlpi de susţinere.
[center]
Img.122
[/center]
Cabsetanul de pe puntea principală.
[center]
Img.123
[/center]Piesele 93 se lipesc pe carton dupa cum urmează: 93- 0,5mm; 93a- cartonul din revistă, 93b- 1mm; 93c-cartonul din revistă (se folosesc numai dacă nu vopsiţi cu culori acrilice); 93d-1mm; 93e-0,5; 93f-1mm; 93g-0,5;93h-0,5 şi 93i- cartonul din revistă.
[center]
Img.124
[/center] Din piesele indicate de cele 2 săgeţi negre se ralizează 2 cilindri în sensul indicat de săgeţile galbene. Ordinea de lipire este următoarea:

• pe suport (piesa 93) se lipeşte cilindrul realizat din piesa 93a
  
• se lipesc in zonele albe piesele 93b poziţionate ca in Img. 124
  
• se lipesc între piesele 93b piesele 93d după trasaj
  
• peste piesa 93e se lipeşte rotiţa dinţată (piesa 93f) se vopseşte cu roşu
  
• peste rotiţa dinţată se lipeşte piesa 93g apoi 93h şi la final se va lipi cilindrul realizat din piesa 93i.

[center]
Img.125
[/center]Am insistat asupra modalităţii de realizare deoarece in revistă este prezentată realizarea unui cabestan, dar este cel notat cu 221 şi se află pe puntea pupa. Toate cabestanele se realizează în acelaşi mod. După lipirea pieselor am vopsit totul cu roşu.
[center]
Img.126
[/center]Un alt fapt care m-a intrigat - la nici unul din cele 3 cabestane aflate pe Santa Leocadia nu sunt montate mânerele cu care aceste cabestane se roteau.
Caviliera şi cabestanul pe poziţia lor:
[center]
Img.127
[/center]

[traian]

O zi buna tuturor
Eu am testat pentru cavile scobitori din cele cu un capat ascutit iar celalalt bont, din care am taiat la lungime capatul bont iar apoi l-am ascutit cu caterul si l-am slefuit. In privinta manerelor pentru cabestan cred ca producatorul a lasat la latitudinea constructorului daca sa le monteze sau nu. In denumirea lor manele e drept ca la o macheta dau bine dar la o nava in mars mai ales pe o mare montata si cu activitatea intensa la bord a nenumaratilor membri de echipaj creeaza probleme din cauza spatiului larg ocupat si se prefera demontarea lor care e destul de simpla constand in scoaterea din locasuri si depozitare.
Tot pe acelasi considerent incearca si o pozitionare a gratarelor spre pupa sau spre prova gurii de magazie, nu in lateral si vezi cum cadreaza. Nu e chiar o regula, dar ca idee.
Am si eu o problema: la un model ca a lui Papy sunt o multime de elemente mici, as spune chiar o mare multime, care trebuiesc lipite pentru ingrosare iar apoi decupate iar asta una cate una. Are cineva vre-o metoda pentru automatizarea procedurii, exceptand pe cea cu bagheta magica?
In continuare Spor!

[ClaudiuN]

traian – poziţionarea grătarelor pupa sau prova devine o necesitate deoarece, de exemplu, la gratarul din Img. 127, cel de langă cabestan, la tribord si babord vine montata pompa de santina (piesa 101) iar in acest caz va trebui sa montez respectivul grătar la prova. Cat despre existenta unei baghete magice, dacă ar exista, sigur pe acea baghetă ar trebui să scrie "RĂBDARE şi PASIUNE".


Afetul tunurilor
Artileria de pe puntea principală este compusă din 14 tunuri tribord si 14 tunuri board. Afetul tunurilor sunt piesele notate cu 94


[center]

[/center]

[center]Img.128
[/center]

Doar piesele notate cu 94g se lipesc pe carton de 0,5mm restul se lipesc pe carton de 1mm grosime. Cum se vede si in imagine pentru a putea lipi toate piesele pe carton de 1mm am decupat iniţial cele care se lipesc pe carton de 0,5 şi le-am lipit separat. Acesta este un exemplu de "automatizare". După lipire şi presare a urmat decuparea:

[center][/center]
[center]Img.129[/center]
Decuparea este realizată cu un cutter obişnuit şi cu unul din acela foarte ascuţit (vezi img. 108). Decuparea la aceste piese mici se realizează prin presare cu lama cutterului nu prin tragere. Pentru a decupa prin presare am poziţionat piesa de decupat la marginea mesei si am presat cu lama cutterului pe liniile drepte ale pieselor. Roţile mari sunt decupate cu o preducea de 4mm iar cele mici cu o preducea de 3mm. Nu am poziţionat intotdeauna perfect preducelele deasupra roţilor în momentul decuparii de aceea la roţi se mai observa unele linii albe. Acestă problemă se rezolvă în momentul vopsirii. Pentru a putea manevra pisele pentru lipire şi vopsire la capătul pieselor 94 (cele 2 laterale ale afetului) am lăsat o fîşie de carton, acele zone albe şi gri.

[center]
Img.130
[/center]


Ordinea de lipire a pieselor este prezentată în img.130 cu specificaţia că restul lipirilor le-am realizat în serie adica prima operatie la toate piesele apoi a doua operaţie dar am inceput cu primele lipite de la prima operaţie pentru a da posibilitatea aracetului să se usuce şi aşa mai departe. Am incercat lipirea cu SuperGlue – a iesit o catastrofă de afet, stramb, deoarece in momentul in care atingeam 2 piese între ele acestea se lipeau instantaneu nemaiavând posibilitatea de retuş al lipiturii. FOLOSITI ARACETUL. Datorită dimensiunilor pieselor cea mai folosită unealtă a fost o pensetă curbată:

[center]
[/center][center]Img.131[/center]
Pentru realizarea următoarei imagini am facut şi un tun pentru a vă da seama cam cum va arăta la final. Le-am poziţionat in cerc pentru a le observa din mai multe direcţii. Să nu uit, la pagina cu şabloane a revistei sunt tipărite şi câteva proiecţii ale acestor tunuri la scara 1:96 (adică au cotele exacte pentru macheta), folosiţi-le sunt foarte utile.


[center]
[/center][center]Img.132.[/center]

Aceasta postare a fost editata de PaperModel: 07 August 2008 - 10:24 PM

[DragosP]

Vai , vai , vai , trebuie sa ai grija sa nu stranuti , sa nu respiri in preajma loc.