[ClaudiuN]

La acestă postare vă prezint câteva imagini. Am fixat de corpul fregatei arborele prova – trinchet şi arborele pupa – artimon şi am tras sarturile de la coloane. La fixarea arborilor am avut grijă ca toti arborii să fie pe aceiaşi linie pe axul longitudinal al navei.

[center]
Img. 266[/center]
[center]
Img. 267

Img. 268

Img. 269
[/center]Am vrut sa merg mai departe, să trag la sarturi si grijelele, dar nu am avut o sfoara neagră de grosime potrivită ce aveam ori era prea grosă si facea nodul la sart prea mare ori prea subtire, acum problema e rezolvată.

[traian]

Am un fisier in care am strans toate etapele. Cand o sa fie gata Leocadia o sa pun totul pe un CD si o sa il prezint celor de la armuraria (ca asa am inteles ca se chema) Ferrol ca sa vada si ei cum se face o nava adevarata. A lor nu s-a comportat prea bine. Sau poate comandantul e mai brav ?????

[ClaudiuN]

Grijele
Sunt treptele prinse de sarturi, pe care urcă marinarii pentru a ajunge in arboradă. Când am inceput realizarea grijelelor m-am gandit să pun in spatele sarturilor o coală de hârtie pentru a avea un fundal alb de lucru deoarece parâmele sunt negre şi aşa vedeam mai bine ceea ce făceam. Dupa ce am pus acesta coală de hartie albă mi-a venit ideea de a trasa nişte linii orizontale ca şablon de lucru.

[center]
Img. 270[/center]
In imagine se vede respectivul şablon aşezat la tribord la arborele mare. Pentru a avea acelaş număr de grijele, la aceiaşi distanţă la babord, am apasat liniile mai tare cu un creion după care am realizat şablonul şi pe partea cealaltă a hârtiei. Practic este un şablon realizat "in oglindă".


[center]
Img. 271[/center]Am început legarea cu un nod dublu apoi am dat parâma după fiecare sart de două ori şi la strângerea nodului am apropiat şablonul, pentru a respecta distanţele. Deşi pare complicat, este nevoie doar de răbdare, legarea grijelelor nu a pus probleme deoarece am folosit un nod descoperit de marinari cu sute de ani în urmă, nu trebuie sa redescoperim roata ci doar sa folosim cunoştiinţele înaintaşilor.
[center]
Img. 272

Img. 273

Img. 274
[/center]

[traian]

E o adevarata delectare sa vezi cum incet,incet se naste din migala si daruire o adevarata minunatie. Don Francisco de Wyuthusien,comandantul de la 1777 a Leocadiei ar fi incantat iar Don Claudiu are de ce sa fie mandru.
Am primit acceptul sa fac eu cavaletul,nu ca santierul de sub Tampa nu ar fi in masura dar dat fiind profilul,deocamdata,lipsesc unele dotari pentru prelucrarea altor materiale decat cartonul si am convenit ca acesta sa fie facut din lemn. Drept care am produs ceea ce urmeaza:

Blatul dintr-o placa de 14mm grosime decupat cu pendularul si profilat la freza. Am dat 8 gauri de 4mm



In cele 4 gauri de pe laterale se fixeaza cu holzsuruburi cei 2 suporti profilati dupa forma fundului si a chilei in zona de asezare si decupati din placa de 8mm grosime



A urmat decuparea si profilarea suportului pentru timbru din aceeasi placa de 14mm in care am dat 2 gauri de 4mm corespunzatoare celorlalte 2 perechi de gauri din blat si in care am fixat 2 cepuri ce ies in afara pe spate cu 10mm.Astfel placa poate fi plantata la alegere functie de pozitia aleasa pentru model, sau pe o latura sau pe cealalta a cavaletului



Am facut timbrul conform modelului solicitat de santier din tabla de alama de 0,3mm modelata la rece cu diverse stylusuri



Iar apoi am ansamblat totul si arata cam asa:



Din spate- se vad cele 2 gauri pentru schimbarea pozitiei timbrului



Si inca o imagine de ansamblu



Dorinta beneficiarului a fost ca totul sa ramana natur, fara baituri sau lac si m-am conformat. Tot dorinta sa a fost sa postez cavaletul ca sa primesc eu eventualele critici.

[Degrelle]

Impresionant...felicitari din toata inima.

[ClaudiuN]

Cavaletul a ieşit SUPER. Abia aştept să o văd pe Santa Leocadia pe un asemenea cavalet.

MULTUMESC, Traian.

[Degrelle]

M-am referit nu doar la cavalet, in primul rand la nava. Spor!

[ClaudiuN]

Degrelle - multumesc pentru felicitari.
pun si o poza de pe "santier"
[center]
Img. 275[/center]

[RamsesII]

Recunosc ca dupa primele posturi ale prezentului topic ma gandeam: "Eh, un carton ingrijit prelucrat" dar acum, vazand ce iese, ma gandesc: unde naiba e cartonul?? :) EXCELENT arata, n-am cuvinte.

Master

[traian]

Exista tendinta de a aprecia ,,cartoanele" ca fiind un sector mai putin serios al modelismului si in genere usor de abordat datorita dotarilor necesare pentru lucru incepand cu spatiul si continuand cu sculele.Totusi,la acelasi model,lucrat din lemn si in paralel din carton,volumul de munca e mult mai mare la modelul din carton -daca vrei sa iasa ca lumea- iar la final diferentele pot fi insesizabile.Sa nu mai punem problema ca modelul lucrat de o mana buna proprietatea unui mester talentat si care depune interes si suflet in munca sa, poate subclasa de departe modele traditional realizate dar cu mai putin talent.Iar cazul de fata consider ca e destul de concludent in acest sens.

[IceAge]

Model lucrat frumos , ingrijit , iar rezultatul superb. Bravo PaperModel.
Confirm ceea ce a spus si Traian cu faptul ca si cartoanele sint in general o categorie subapreciata si rezervata copiilor de scoala primara pt lucru manual; dar asta o pot spune doar cei care nu au pus mina pe foarfeca. Nu va lasati dusi in eroare de modele prost facute care arata a cutii de pantofi sau de modele simpliste in genul celor de la ABC, pt ca un model adevarat poate contine si 5000 (cinci mii)de piesee unde numai laminarea hirtiei pt a ajunge la grosimea potrivita si decuparea pieselor maninca foarte mult timp si cere indeminare.
Sper ca in cel mai scurt timp sa prezint o macheta de carton unde exista subansamble ce intra cu usurinta pe o moneda de 10 bani sau 1 cent( pt cei ce care umbla doar cu iepuroi ) iar diferentele cu plasticul sint aproape insesizabile .
Cu scuzele de rigoare ca poate am fost oftopic felicit PaperModel atit pt macheta realizata cit si pt promovarea ''cartonului''.

Stima

[traian]

IceAge nu pot decat sa fiu multumit ca aprecierile facute de mine sunt confirmate si ca parte din concepte rezoneaza. Totusi ma vad obligat sa te atentionez ca prin investitura lui Don Papy detin monopolul asupra ,,carcotelii" si a ,,fiertului la foc mic" (se exclud comentariile de orice fel care nu pot fi clasate ,,carcoteala"). Ca sa nu intri sub incidenta legii ar fi bine ca pana la trecerea acelui scurt timp sa dai unele lamuriri care sa stinga jarul de sub cazanul cu ,,ce o fi? ".
Spor !

[IceAge]

@Traian
Domnule Traian stau cam prost la capitolul subtilitati si nu-mi dau seama daca ceea ce ati scris dvs sa iau in gluma sau serios, dar raspunzind in acelasi ton pot sa va spun ca nu conosc nici un Don Papy si cred ca e un forum public. In al doilea rind in ceea ce ati scris aveti doua concepte care se bat cap in cap , unul ar fi de factura burghezo- capitalist aka '' monopol'' ; iar cel de-al doilea sovieto-comunist recte''excluderea comentariilor si intrebari cu raspunsuri imediate''( deja ma simteam in camera intunecoasa cu veioza-n ochi).
Si pt a nu fi oftopic total comentariul meu nu era unul sa incinga spiritele , ci unul in care incerc sa dau un plus modelelor de carton si care lauda munca initiatorului topicului, ca ideile mele sint asemanatoare cu ale dumneavoastra denota faptul ca avem o cultura , educatie si experienta mai mult sau mai putin asemanatoare pe aceasta breasa de hoby.
Daca mai aveti nelamuriri referitoare la intentiile mele scrise pe acesto forum va stau cu amabilitate la dispozitie .

Scuze cititorilor daca nu m-am facut inteles cu bunele mele intentii privitoare la machetele fara a avea dorinta de a incinge spiritele intre cei pasionati de plastic, carton sau lemn.

Stima

[traian]

IceAge, imi cer scuze pentru ca nu am fost destul de explicit dar si asa ma lungesc destul de mult cu comentariile si nu vreau totusi sa plictisesc. S-a vrut un spirit de gluma iar daca a fost perceput altfel imi pare rau.Promit ca pe viitor sa ma limitez strict la doar cateva cuvinte tot strict legate de subiect.
Don Papy este constructorul Santei Leocadia cea care te-a incantat dupa cate mi-am dat seama.
Eu si sunt convins ca si ceilalti cititori ti-au inteles intentiile iar eu cel putin sunt incantat si multumit ca exista oameni care gandesc in felul tau.
Neantelegerea e pornita datorita faptului ca m-am complicat imi a-mi exprima nerabdarea in a sti si eventual vedea ceva din ceea ce ai zis ca o sa prezinti.Nu am avut nici cea mai mica intentie sa deranjez, repet, intentia a fost de gluma.

[ClaudiuN]

In imaginea 275 de la postarea #213 se observă cum am montat berbecii inferiori pentru intinzătorele de pe gabii. Pentru a nu trece peste câtiva paşi revin cu câteva imagini.
[center]
Img.276[/center]
Berbecii inferiori sunt pusi pe un inel de sârma care este trecut prin gabie apoi indoit in aşa fel incât sa pot prinde si parâma. Pe gabiile de la trinchet şi de la arborele mare se montează câte patru intinzătoare la babord si 4 la tribord, la artimon se montează doar câte 3 întinzătoare.
[center]
Img.277[/center]
Primii doi berbeci de la prova spre pupa de la fiecare gabie se leagă la sarturile coloanei iar următorii se leagă intre ei doi câte doi după al 3-lea rand de grijele.
[center]

Img.278[/center]
Sarturile sunt legate la crucetă aşa cum am legat sarturile la butucul coloanei, adica in perechi. Deoarece gabierul este mai subtire decat coloana am montat montat cate un intinzator in fiecare parte si am avut grija ca nu cumva sa trag de unul din intinzatore mai tare sa nu curbez gabierul. In imagine se poate vedea ca am pus si straiurile (susţin arborii în panul longitudinal al navei spre prova) la butucul coloanei, ele inca nu sunt intinse. Dupa ce am intins sarturile am legat si grijelele. Mai departe in acest topic voi micsora cat mai putin imaginile, cele care sunt la aceasta postare sunt micsorate cu 50% fata de original. Sa păstrăm un spirit amical acestui topic şi de ce nu chiar de gluma.... .. SPOR la treabă.
[center]
Img.279
[/center][center]
Img.280[/center]

[traian]

Un intelept zicea candva ,,mandra corabia,mester carmaciul''. O fi platit el pentru asta. Fara a avea pretentii, zic acum - mandra corabia,mester mesterul, si imi asum riscul de a plati pentru asta.
Straiurile sustin arborii in plan longitudinal spre prova, e drept.Totusi sunt nave la care arborii sunt sustinuti si spre pupa tot in plan longitudinal (nu intra in discutie pataratinele).Despre aceste manevre in manuale nu se face referire iar denumirea pe care am gasit-o in materiale mai vechi e de strai pupa, denumire contestata de unii cunoscatori care se incapataneaza pe pataratine.La vremea cand am incercat sa obtin o deslusire in sens de la persoane avizate mi s-a replicat ca asa ceva nu se mai foloseste dar tocmai cum se cheama acel asa ceva nu am fost lamurit.Personal am utilizat termenul de strai chiar daca uneori a fost contestat.De la cunoscatori e o parere asupra subiectului?
Spor!

[ClaudiuN]

Am continuat cu sarturile de la arboret, pentru parame am folosit o sfoara ceva mai subtire in comparatie cu sfoara folosita pentru sarturile de la coloana si cele de la gabier
[center]
Img. 281
[/center]Atentie: grosimea paramelor folosite este trecuta in scheme in niste cerculete mici notate in inch si sunt date cateva exemple de conversie inch-centimetri.
[center]
Img. 282
[/center]Straiurile –sustin catargele in plan longitudinal spre prova. Cum eu nu sunt un cunoscator in domeniu nu pot raspunde la intrebrea lui traian privind denumirea paramelor care leaga catargele in plan longitudinal spre pupa. Prin manuale am gasit patratine, voi folosi acest termen cand voi ajunge la ele. Strairule se leaga la punte prin niste macarale ele sunt notate in revista cu Bo1-Bo8 si in cazul in care mergeti pe varianta realizarii din carton atunci ele se lipesc pe carton de 0,5mm si se lipesc apoi straturile intre ele 3 sau 5 in functie de cate gauri are macaraua. Eu le-am facut din lemn de esenta tare (fag) acelasi material folosit la catarge.
[center]
Img. 283
[/center]In imagine este o bagheta şlefuita pe două parti si ajustata sa fie la cote. Acesta bagheta am vopsit-o in naturul folosit si la fregata apoi am decupat din ea o multime de piese mici, aprox. 50.
[center]
Img. 284
[/center] Pe aceste macarale sunt niste şanţuri pe are se asează cele 2 parame –ele in realitate au in interior o rola pe care se trece parâma de legatura. Gaura in fiecare piesă este facuta cu un burghiu de 1mm iar santurile le-am facut cu un vârf diamantat prins intr-o freză de mână (minidrill).


Las la o parte aceste piese si va prezint in continuare o GREŞALĂ – pentru a nu ajunge la panou pe acest forum la rubrica "Nu faceti ca ei" am remediat problema. La postarea #200 la prezentarea bompresului am pus săgeata pe centrul coloanei, practic ma facut o improvizatie deoarece nu am inteles desenul din revista. Santa Leocadia are săgeata laterala iar imaginea urmatoare prezinta acest lucru
[center]
Img 285
[/center]Pun si o imagine din revista cu explicatiile necesare
[center]
Img. 286
[/center] Cred ca m-am uitat la aceste imagini cel putin o jumate de ora dar la final nu le-am inteles si am pus sageata pe axul bompresului. Am elucidat "misterul" abia dupa ce am mai vazut o multime de imagini de corabii iar unele aveau sageata laterala ca Santa Leocadia. Inca 2 imagini ca sa fiu sigur ca nu veti face ca mine....


[center]
Img 287[/center][center]

Img.288
[/center]Acesta imagine am realizat-o cu aparatul foto bagat printre parâme, e faina??

Ma opresc aici deocamdata deoarece am vrut sa postez azi, prietenii stiu de ce.
Revin cu continuarea maine... adica imediat.

[ClaudiuN]

Continuare
Dupa repararea bompresului şi montarea pe pozite l-am legat la etrava in cele 2 găuri practicate în ea – cele de care intrebam eu la un moment dat in acest topic.
[center]
Img. 289
[/center] Am legat subarbele – întăresc bompresul în partea de jos si se leagă tot de etravă, am continuat cu mustăţile bompresului, acestea sunt legate de bompres în cele 2 borduri. Am dat cate o gaură în fiecare bord cu un vârf apoi am pus un câte un bold tăiat la 4mm şi am legat mustăţile. Deoarece am avut unele neclarităţi privind legarea macaralelor vă prezint o imagine

[center]
Img. 290
[/center]Am desenat 2 piese (A şi B), cu negru sunt găurile de trecere a parâmei de legătura. Practic se incepe de la piesa A din centrul acesteia cu o paramă mai subţire apoi se trece prin gaura de la piesa B apoi prin gaura de la piesa A dupa care parâma se matisează la piesa B in partea dreapta. Cu 1, 2 şi 3 sunt trecuti paşii pe care i-am urmat.


[center]
Img. 291
[/center][center]
Img. 292[/center]
[center]
Img. 293[/center]
[center]
Img. 294[/center]
In acestă imagine se vede legarea straiurilor de la artimon. De parâma din partea de jos, cea care este trecută direct prin macara se leagă vela 272. In scheme acestă parâmă se termina cu nr.1. si cu o săgeată în jos ceea ce semnifică ca trebuie vazut pe altă schema unde ajunge această parâmă. Pe punte undeva lateral de călcâiul coloanei se lipesc 2 tacheti notati Kn1 in revista. Cu parăma lăsată liberă voi face o voltă la tachetul nr. 1.

[center]
Img. 295
[/center]

[traian]

Intr-adevar prietenii stiu de ce si a fost singura si cea mai frumoasa surpriza.
Aveam unele incertitudini legate de originea ta asiatica dar le-am lamurit. Sigur nu.
Dar sigur chinezii au de invatat de la tine. Sau macar cei care tind sa devina populatie majoritara in Romania.

[ClaudiuN]

Daca vorbim de chinezării sa sti ca mie imi face impresia ca tunul antitanc realizat de IceAge bate de departe ce am facut eu pana acum la Santa Leocadia...

SPOR tuturor.