[traian]

Doresc la toti,nu neaparat pentru ca asa se face acum,sarbatoare e atunci cand sufletul se bucura,multa sanatate si realizare a tot ce va doriti! Sa aveti bucurie in suflet multi,multi ani iar fiecare zi din toti acesti ani sa va fie sarbatoare!

[ClaudiuN]

Tunurile de pe coverta
Santa Leocadia are pe coverta incă 16 tunuri – 4 la prova şi 12 la pupa- sunt notate cu 232 a-f şi L2. Pentru realizarea acestor tunuri am folosit aceleaşi metode descrise în amănunut la postarea #99 şi #103.

[center]
Img.228
[/center][center]
Img.229
[/center]Totuşi sunt unele diferenţe la aceste tunuri faţă de cele 28 realizate iniţial şi anume:
- roţile le-am facut din lemn- pentru acest lucru am sacrificat 2 pensule ciufulite care aveau mâner de lemn de esenţă moale. Roţile mari au diametrul de 3,2mm iar roţile mici au diametrul de 2,6mm. Pentru strunjire am folosit o maşină de găurit şi ceva şmirghel iar pentru debitare am folosit un cutter obişnuit.
- am folosit bolduri cu cap rotund la tunuri
- sunt ceva mai mici iar diferenţa se poate observa în imaginea 228 unde am pus şi o piesă de la afetul celorlalte 28 de tunuri.
- nu am vopsit roţile – lemnul folosit este foarte apropiat ca nuanţă de culoarea folosită la afet şi pe lateralul acestor roţi apare o tentă maro, datorită decupării cu cutterul, pe care nu am vrut să o pierd.

[center]
Img.230
[/center]In continuare tunurile puse pe poziţie şi alte câteva elemente:
[center]
Img.231
[/center]In acestă imagine mai apare caviliera 228 a cărei realizare nu este cazul să o mai prezint şi piesa 237 care este lipită pe carton de 0,5 şi se numeşte talpa coloanei.
[center]
Img.232
[/center]La prova apar cele 4 tunuri şi piesa 172 realizată din 5 coli de carton de 0.5, prin acestă piesă va trece parâma 130. Înainte de amplasarea tunurilor pe covertă am dat si al 2-lea strat de culoare albă pe corpul navei şi am lipit pe cavaletul de lucru 2 fâşi de panză. În următoarea imagine am folosit ca fundal o imagine din revistă care prezintă stadiul actual al fregatei cu mici diferenţe.
[center]
Img.233
[/center]

[ClaudiuN]

Arborada

Arborada unei nave este alcătuită din: catarge sau arbori, vergi, ghiu, pic şi bompres.

Catargul este de regulă format din trei părţi: coloana, gabierul şi arboretul.

Coloana este partea inferioară a catargului, are la limita de jos o secţiune numită călcâi, prin intermediul căruia se fixează catargul în carlingă. Coloana este compusă din două părţi – una inferioară sub punte numită picior şi alta exterioară deasupra punţii. La extremitatea de sus, coloana se termină cu butucul coloanei şi o platformă ce se numeşte gabie.
Gabierul este partea de mijloc a catargului, are călcâiul fixat în gabie, este legat de coloană prin piesa numită butuc şi se termină la extremitatea superioară cu o altă platformă mai mică numită crucetă.
Arboretul este partea superioară a catargului. Este fixat cu călcâiul lui în crucetă şi legat de gabier prin butucul acestuia. Arboretul se termină cu o piesă în care sunt fixate unul sau două raiuri pentru trecerea saulelor de ridicare a pavilioanelor. Această piesă se numeşte măr şi în limbaj marinăresc înseamnă întotdeauna vîrful catargului.
Catargele de la navele cu vele purtau următoarele denumiri: trinchet – catargul din prova navei; arborele mare – cel din mijloc şi antimon – arborele din pupa. Tot la navele cu vele mai există un arbore înclinat fixat în prova navei, care se numeşte bompres.

Voi prezenta realizarea arborelui mare în detaliu. În revistă avem tipărite toate elementele de arboradă la cote exacte. Am măsurat cu rigla cotele din revistă si am realizat coloana, gabierul şi arboretul din lemn de esenţă tare, strunjirile le-am facut cu lemnul prins intr-o maşină de găurit care la rândul ei am fixat-o pe masa de lucru cu ajutorul unui colier metalic in spatele mandrinei, in locul unde vine prins mânerul detaşabil al maşinii de găurit. După aceste strunjiri am decupat din revista piesele:
[center]
Img. 234
[/center]In imagine am folosit urmatoarea convenţie de notare a pieselor după cartonul folosit: roşu-0,5mm, alb-carton duplex, roz-1mm, maro-2mm, albastru deschis-preşpan, albastru inchis – cartonul din revistă iar cu galben sunt notate piesele realizate din lemn. Toate aceste piese si mai sunt cateva care nu apar in acestă imagine trebuiesc lipite în ordinea numerotării. Am început cu realizarea coloanei:
[center]
Img. 235
[/center]Prima dată am realizat profilul pătrat pentru butucul coloanei, pentru acestă operaţie am lipit pe o riglă de lemn o bucată de jmirghel. Urmează lipirea armăturilor, piesa 247a am vopist-o cu auriu şi se poziţionează longitudinal pe diracţia dată de o latură a butucului. Se lipesc armăturile tranversale, pentru acestea recomand decuparea unor fâşi din carton duplex mai lungi decăt cele din revistă, vopsirea lor in prealabil cel putin a celor negre şi lipirea pe coloană. Urmează armarea coloanei cu parâmă, am folosit o sfoară de macrame pe care am vopsit-o inainte cu acelaşi negru folosit şi la alte elemente.
[center]
Img. 236
[/center]La final am lipit armăturile de pe butuc şi l-am vopsit cu negru. În locul unde se termină armătura longitudinală –piesa 247a, în partea de sus, dar pe parţile laterale se pileşte locaşul celor 2 piese 247f, acestea sustin piesele 248e.
[center]
Img. 237
[/center]In imagine se observă şi gabia – partea de jos- pe care am lipit piesele 248c şi 248d. Am facut găurile de prindere a parâmelor cu ajutorul unui vârf foarte ascutit iar la găurile din lateral am dat 2 gauri de 1mm una lângă cealaltă şi apoi am unit aceste găuri prin deplasarea burghiuliu stanga-dreapta după care am montat cele 2 subansamble.
[center]
Img. 238
[/center]In partea de sus a imaginii este gabierul, pentru realizarea călcâiului(partea inferioară) a acestuia lăsaţi la strunjire în plus 3mm pe rază, in revistă este desenat profilul final. După strunjire călcâiiul se pileşte pe trei laturi. Pe gabier este aşezată (nu lipită) piesa 249 de legătură cu butucul coloanei. Gabierul se lipeşte pe poziţie prima oră cu puţin aracet in zona pieselor 247f apoi se centrează pe axa coloanei şi abia la final se pune aracet pe piesa de legătura 249.
[center]
Img. 239
[/center]In acestă imagine făşiile negre lipite pe gabie le-am realizat din carton de 0,5mm grosime şi lăţime de 1mm. Aceste piese nu sunt în revistă si le-am adăugat eu pentru a fi cât mai aproape de modelul original. Apoi am realizat profilul pătrat al butucului gabierului şi am lipit piesele de sprijin ale crucetei. Piesele de sprijin 250 sunt realizate din cartonul revistei, se lipeşte prima oară piesa hexagonală care are un pătrat în interior apoi se lipesc cele 6 piese de pe laturi.
[center]
Img. 240
[/center] Cruceta este realizată din 2 piese de sprijin şi alte 4 piese transversale. La cele 2 capete ale celor 3 piese identice se dă cîte o gaură prin care va trece o parâmă, lipirea arboretului de gabier se realizează în aceiaşi ordine ca la lipirea gabierului de coloană. Pe arboret este lipită piesa 253a prin care se dă o gaură de 1mm, prin acesta va trece o parâmă care va susţie o vergă. Pentru trinchet şi antimon nu voi mai prezenta realizarea ci doar imaginile finale.

Aşa arată arborele mare, vedere din prova şi din bobord:
[center]
Img. 241
[/center][center]
Img. 242
[/center]

[kamikaze]

Cu toata admiratia pt munca depusa ( spor in continuare ), trebuie sa fac o observatie: arborele din pupa se numeste ARTIMON ; au mai fost cateva greseli in subiectul acesta, n-am vrut sa intervin, dar ma gandesc ca sunt foarte multi care n-au habar de termeni si atunci iau de buna ce vad pe aici; scuze de "obraznicie" si eventual daca nu deranjez poate voi mai interveni
ps: mi-am adus aminte : piesa de sub bompres se numeste GALION

Aceasta postare a fost editata de kamikaze: 17 January 2009 - 08:49 AM

[ClaudiuN]

Salutare kamikaze
Termenul de antimon este preluat din "MARINĂRIE"- manual pentru liceele industriale cu profil de marină clasele a-IX-a şi a-X-a autor DUMITRU MUNTEANU -Căpitan de rangul 1, apărut in anul 1980 la EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ. Cum spuneam la un moment dat în acest topic NU sunt un guru în materie de termeni de marinărie. Sincer să fiu şi pentru mine sună mai bine termenul de artimon, poate fi o greşală de tipar dar, totuşi, nu cred. Ramâne subiectul deschis.... poate cei cu mai multă experienţă în domeniu vor elucida misterul.... Cât despre galion - aşa îi zice.

SPOR

[kamikaze]

Mai multa experienta in domeniu ce inseamna pentru tine??? De la n posturi in sus sau cum..???? Pentru ca sincer nu cred ca ne cunoastem. Si pentru ca am ajuns exact unde nu-mi doream si nu vreau sa stric un subiect extrem de interesant cu niste probleme teoretice, pot sa-ti zic ca am invatat exact dupa manualul mentionat de tine ( pe care-l am si acum, e drept editie mai noua - `88) iar in el apare exact ARTIMON. Iar ca sa fii si mai sigur , in materia predata la CERONAV Constanta apare acelasi termen. Totusi imi cer scuze ca n-am destula experienta in domeniu asa ca pe viitor voi lasa locul celor care o au ( si care s-au inghesuit sa te corecteze..... )

ps: m-am referit la galion pentru ca la pag 9 din acest subiect apare peste tot GALBION.....

Aceasta postare a fost editata de kamikaze: 17 January 2009 - 07:35 PM

[traian]

KamiKaze,iarta-ma te rog dar ma vad nevoit sa ma sfacai si eu.Daca in alte postari unde nu am implicare directa inteleg sa ma abtin la comentarii, aici unde stiu si volumul de munca si implicarea si dorinta de a arata ceva celor din jur si unde sunt acceptat ca si carcotas rangul I, nu pot sta deoparte. Ai perfecta dreptate, arborele se numeste ARTIMON. Problema nu e aici ci in modul de afirmare a evenimentului. Pentru toti cei care nu stiu, imi cer iertare lui Papy ca fac comentariul fara aprobarea lui, realizatorul Leocadiei nu are pregatire de specialitate in domeniul naval, activitatea sa fiind legata de sectorul albastru de sus al Terrei.E foarte probabil ca la nivelul sau de activitate a ,,navigat'' mult cu capul spre albastrul de jos, altfel nu vad de ce ar fi abordat un subiect atat de migalos si pretentios de a arata multora si in special celor ce nu stiu cum se realizeaza modelul unei nave maritime. Faptul de a avea o pasiune,de a culege informatii de domeniu,de a prezenta cu comentarii modul de lucru si tehnicile folosite - care in fapt nu au nici o legatura cu unii termeni - nu cred ca ar trebui sa fie subiect de disputa de genul celei de fata. La urma urmei poate fi luata in considerare si o greseala de tipar a manualului respectiv. De multe ori ma intreb oare de ce cei ce au vaste cunostinte intr-un domeniu nu incep prin a impartasi si altora ceea ce stiu dar se afirma prin a face comentarii avizate imediat ce cineva face o greseala de cele mai multe ori fara voie? Cred ca toata lumea ar fi mult mai castigata daca la kamikaze ai adauga,iar asta e universal valabil dar acum tu ai intrat in cerc, conceptul de SAMURAI

scuze pentru revenire dar Galbionul e cu totul altceva decat GALIONUL si e si el o constituenta a unei nave

[ClaudiuN]

daca aşa scrie la manual ......... eu ce să fac

[traian]

Nu stiu daca se merita insistat pe subiect dar in sens pot veni si eu cu exemplificari din manualul de marinarie vol.I - Cpt.Locot. M. BUJENITA / 1951 (e din generatia de adevarati lupi de mare) care,un exemplu, foloseste notiunea de floc ,la ce credeti? (rusine daca va ganditi aiurea) Pentru vela foc. Oare ar trebui sa ii contest ca specialist? O sa consult CNAul.

[stageexp]

Salutare,
reafirm si in acest an admiratia pentru munca depusa la realizarea acestui proiect.
Nu vreau sa poluez topicul, ceea ce cred eu este ca nu are rost sa se incinga spiritele, cred ca fiecare este binevenit sa isi aduca aportul in masura cunostintelor pe care le are.
Eu unul sunt de parere ca in modelism informatia nu trebuie tinuta pentru sine, pentru ca nu mai are nici o valoare, ci din contra trebuie impartasita celor dornici de cunoastere.

Cred ca fiecare poate contribui cu ceva in aceasta lume (a modelismului) care este unica prin bogatia de informatie si pasiune care exista.

Spor la lucru in continuare

[traian]

Salut Stageexp si salutari la toata lumea
Sunt perfect de acord cu aprecierile tale ba chiar mai mult,consider nu ca trebuie ci ca e o datorie pentru fiecare sa faca macar putin pentru aceasta lume. Iar pentru a pastra armonia si frumusetea ei, asa cum fiecare isi controleaza la micron fiecare miscare a mainii, tot la micron trebuie controlata si fiecare manifestare personala. In acest sens am mentionat conceptul de samurai.
Spor!

[ClaudiuN]

La acestă postare voi prezenta cateva imagini cu arbori fregatei. Realizarea arborelui prova (trinchet) şi a arborelui pupa (artimon) este identică cu cea a arborelui mare prezentată în postarea #188.
[center]
Img.244
[/center][center]
Img.245
[/center][center]
Img.246
[/center]

[traian]

Sigur nu le-ai procurat de la Ferrol ?

[ClaudiuN]

traian, la 2 Feb 2009, 07:02, a spus:

Sigur nu le-ai procurat de la Ferrol ?

Nu, catargele din imagine nu sunt produse în portul în care a fost construită Santa Leocadia ci sunt produse de manufactură din "portul" de la poalale Tâmpei....

[ClaudiuN]

Bompresul
Este un arbore înclinat aşezat la prova navei

[center]
Img.247
[/center]La Santa Leocadia acesta se compune din coloană (piesa 261) şi săgeată (piesa 263). La fel ca la catarge cele 2 piese amintite le-am făcut din lemn de fag. La săgeată am făcut si o gaură prin care trece o parâmă cu care se leagă săgeata de coloană. In imagine mai apar armăturile 261a şi piesa 262. Piesa 262 este realizată din cartonul revistei indoit după desen.


[center]
Img.248[/center]Practic se realizează un paralelipiped in care eu am pus aracet pentru a-i conferi o rezistenţă suplimentară. Acestă piesă o puteţi realiza si dintr-o bucăţica de lemn. Dacă faceti acestă piesă din lemn prima oară realizati piesa o lipiti de coloană şi abia la final daţi gaura de trecere a săgeţii pentru a păstra axa de simetrie.


[center]
Img. 249[/center]După montarea săgetii pe coloană am lipit piesele 261c realizate din preşpan şi piesa 261d lipită pe carton de 2 mm. Datorită dimensiunilor acestei piese recomand întărirea sa cu SuperGlue, înainte de lipire şi vopsire. Apoi am legat săgeata de colonă si am lipit piesele 264, 265 şi 266.
[center]
Img.250
[/center]La sfatul unui prieten am făcut 4 fâşi de carton duplex de 2mm lătime:
[center]
Img.251
[/center]pe care le-am lipit la linia de demarcaţie între roşu şi alb de pe corpul navei. Un truc – când tăiaţi cu cutterul fâşii lungi din carton subţire nu începeţi chiar de la capăt ci lăsaţi câţiva milimetrii pe care îi tăiaţi la final, in acest fel evitaţi torsionarea cartonului.
[center]
Img.252
[/center]Am lipit aceste fâşii inainte de a monta catargele, după, va fi imposibil de răsturnat fregata pe unul din borduri si retuşat eventualele probleme.

Întinzătoarele
Sunt făcute din 2 berbeci (in engleză dead eyes – ochi de mort) şi o parâmă care trece prin 6 găuri:


[center]
Img. 253
[/center]In imagine sunt berbecii cei mai mari de la Santa Loecadia, sunt făcuti din carton şi decupaţi laser. Practic sunt nişte accesorii pentru corăbii de la firma Draf Model eu i-am vopsit cu nuanţa de natur a fregatei apoi la cei superiori am lipit o parămă iar la cei inferiori am realizat un inel din sârmă telefonica. Acesta sârmă este stralucitoare iar pentru a-i da o patinare am băgat-o în tot felul de soluţii care le aveam prin casa. Singura care a avut un efect câtuşi de cât a fost una cu substanţă activa hipocloritul de sodiu in concentraţie de 5%, adica o soluţie antimucegai. Dar când am inceput să fac inelele din sârma patinarea a inceput să se ştearga.... aşa ca am trecut la vopsire cu negru şi trecerea berbecului, vopsit inainte, prin inel. Berbecii superiori sunt legati cu macrame de 1,7mm iar pentru parâma de legătura voi folosi macrame bej de 0,6mm.


[center]
Img. 254
[/center]În imaginea de mai sus este un întinzător iar găurile berbecilor le-am numerotat in ordinea trecerii parămei de legătura prin ele. La parămă se face un nod care să nu treacă prin gaură iar la celălalt capăt putem pune pe o lungime de 1cm SuperGlue pentru a introduce mai usor parâma prin găuri. Dupa întărirea lipiciului cianoacrilic am tăiat parăma putin oblic si aşa am obţinut o zonă mai rigidă care va trece mai usor prin micile găuri ale berbecilor. Se incepe cu introducerea parîmei prin spatele găurii 1 apoi prin faţa găuri 2 de la berbecul inferior apoi spatele găuri 3 de la berbecul superior ş.a.m.d. Firul care rămîne se va matisa la capătul berbecului superior.

[ClaudiuN]

In continuare am fixat de corpul navei berbecii inferiori, ei se trec prin piesele notate cu 148, 149 şi 150 de la prova spre pupa.
[center]
Img.255
[/center]Dupa trecerea sârmelor care tin berbecii inferiori prin piesele mai sus amintite am studiat cu atentie panurile fregatei pentru a vedea pozitia de prindere a acestora pe corpul navei. Am facut o gaură in bord pentru fiecare berbec in parte si am fixat sîrma in gaura respectivă apoi am lipit pe sărmă o făşie de carton de aprox. 2mm (piesele 268) iar unde a fost cazul am lipit la brâul navei piesele 268a. Trei imagini de la babord cu suporţii de intinzătoare:[center]
Img. 256
[/center][center]
Img.257

Img. 258[/center]


MANEVRE FIXE - sunt denumite toate parâmele fixate permanent cu un capăt de arboradă şi cu celălalt capăt de corpul navei. Servesc la susţinerea arboradei în plan longitudinal şi transversal. Locul unde se leagă manevrele fixe pe arbori precum şi toate accesoriile necesare legării poartă numele de capelatură.

Sarturile susţin arborii pe plan transversal, în ambele borduri. Ele se fixează cu un capăt pe arbore iar cu celălalt capăt se fixează lateral, în borduri şi se întind cu ajutorul întinzătoarelor. Treptele prinse de sarturi, pe care urca marinarii pentru a ajunge in arboradă, se numesc grijele. (mersi kamikaze)
Sarturile se leagă la butucul coloanei in perechi cate 2 – am inceput cu cele din dreptul arborelui de la tribord apoi cu cele din dreptul arborelui de la babord şi aşa mai departe spre pupa.


[center]
Img. 259
[/center]Butucul coloanei fiind negru iar sarturile tot negre foarte utilă la aranjarea sarturilor a fost o lanternă pe leduri care se poartă pe cap si mai ai si 2 mâini libere ...


[center]
Img. 260
[/center]In imaginea 253 din postarea anterioară am legat berbecii superiori cu niste parâme albe. Mă gândeam că este mai simplu să legi berbecii înainte si apoi să legi sartul de ochiul respectiv ... dar am primit o atentionare de la traian nu că este corect din punct de vedere marinăresc... sarturile se dau după berbecii superiori şi se întind cu întinzătoarele.


[center]
Img. 261
[/center]Pentru a da sarturile după berbecii superiori mi-am făcut un mic dispozitiv care ţine berbecul pe poziţie. Sunt 2 sîrme de cupru paralele indoite în formă de U care se bagă pe cele 2 găruri de pe orizontală ale berbecului inferior iar cel superior se pune ca în imagine.



[center]
Img.262
[/center]Ordinea trecerii parâmei de întinzător prin cei 2 berbeci este cea prezentată data trecuta în imaginea 254.



[center]
Img.263
[/center]Am legat sarturile în ordinea legării lor la coloana catargului adică 2 tribord, 2 babord, 2 tribord ş.a.m.d.



[center]

Img.264
[/center][center]
Img.265
[/center]

[stageexp]

Aspra treaba asta cu detaliile legate de catarge si parame .
Ai descris ca berbecii (sper sa nu ma insel) sunt realizati din carton decupat cu laserul, daca ai vrea sa-i faci manual, oare s-ar preta la decuparea cu o preducea?
Evident cred ca ar fi o metoda neeconomica din punct de vedere al timpului.

Oricum montarea tuturor acestor elemente este o munca de migala deosebita, felicitari inca odata pentru calitatea realizarii.

[ClaudiuN]

stageexp, la 3 Mar 2009, 10:26, a spus:

Ai descris ca berbecii (sper sa nu ma insel) sunt realizati din carton decupat cu laserul, daca ai vrea sa-i faci manual, oare s-ar preta la decuparea cu o preducea?
Evident cred ca ar fi o metoda neeconomica din punct de vedere al timpului.

Salutare stageexp, intradevar berbecii sunt decupati laser din carton. Respectivul carton este ceva mai special are cele 2 feţe mai dure iar in mijloc este poros aş putea spune ca un burete ceva mai tare. Binenteles, nu i-am decupat eu.... ci doar am profitat ca i-am avut la îndemană. Rămân la parerea ca cei mai frumoşi berbeci (nu cei cu blaniţă pe ei) sunt cei realizaţi din lemn. La cei realizaţi din lemn pe diametrul lor este un canal pe care se trage sartul iar treaba cred ca merge mai repede şi arată mult mai bine.....
Decuparea cu preduceaua ar merge dar din carton ceva mai dur, poate preşpan, oricum trebuie incercat. Cele trei gauri în acest caz ar trebui date cu un burghiu de maxim 0.5mm, depinde si de marimea lor, si pentru a fi toti la fel ar trebui realizat un şablon de gaurire.
SPOR

[traian]

Papy mi-ai rapit placerea de a carcoti dar ai compensat din plin cu oferirea unei depline delectari. E fain!
Stageexp realizarea cu preduceaua e cam pretentioasa si e legata in primul rand de calitatea cartonului care la grosimea necesara realizarii piesei are tendinta de a se exfolia la tensiunea provocata de presarea cu preduceaua. Daca se foloseste un carton dur ca prespanul merge. Apoi e functie si de diametrul piesei care cu cat e mai mic cu atat e mai pretentios de lucrat. Mai merge si daca se foloseste o preducea cu tais foarte bun dar cu care se taie prin presare usoara si rotire dar asemenea scule sunt cam rare. Se mai poate proceda la decupare cu preduceaua a mai multe piese care apoi se lipesc intre ele pentru a realiza grosimea, unul sau doua discuri fiind de diametru putin mai mic si plasate la mijlocul pachetului pentru a crea canalul in care se fixeaza sartul. Toate variantele sunt destul de migaloase plus ca e si operatiunea de gaurire. Si eu sunt de parere ca piesele din lemn sunt din toate punctele de vedere de preferat. Iar ca dispozitive ajutatoare se pot gasi tot felul de variante. E mult mai comod de apelat la berbecutii de firma care oricum sunt calitativ superiori celor selfmade.
SPOR in continuare !

[Z-mare]