[traian]

stageexp, la 26 Aug 2008, 09:53, a spus:

Foarte frumoasa realizare si prezentare.
Sunt abia la inceput in domeniu, dar in timp, cu ceva experienta, in cativa ani sper sa ajung sa pot asambla detalii cu o precizie care sa se apropie de ceea ce am vazut pe acest forum, atat in acest topic, cat si in altele.

Revin cu parerea ca este deosebit de utila o astfel de descriere, de tipul unui tutorial, realita printr-o metoda clasica, mai in detaliu decat metoda video, cu posibilitatea de a analiza pe sectiuni ceea ce se intampla.


Daca se poate, am cateva intrebari privind tehnica de realizare a acestor piese cilindrice de dimeniuni mici:
1. rasucirea pieselor decupate, pentru a se obtine piese cilindrice de dimensiuni mici , se face pe un suport (de tip dorn sau ac)?
2. de asemenea se practica umezirea cartonului (foitei) asa cum am citit prin unele materiale, sau se face in starea sa uscata, grosimea fiind mica?
3. exista sansa ca cei mai neexperimentati, ca mine, se produca denivelari ale suprafetei prin adaugarea unui strat de adeziv pe generatoare (in acest sens cred ca cel mai bun adeziv pentru scopul in cauza ar fi lipiciul de tip baton)?

Salut Stage
Imi permit sa ma amestec si nu cred ca Papy o sa se supere.In primul rand revin cu o veche parere a mea ca notiunea de experimentat sau incepator se anuleaza de dorinta individului de a realiza ceva si de interesul pe care il acorda respectivei dorinte si bineanteles de mana.In privinta tehnicilor de obicei fiecare isi dezvolta procedurile care il avantajeaza si pe care tot de obicei le considera ca fiind cele mai bune deci toate sfaturile au tendinta de a fi obiective, asta neansemnand ca nu pot fi luate in considerare. Deci cel mai bine e ceea ce faci si iti iese asa cum iti place sa iasa si care a iesit cum trebuie.
1.La realizarea pieselor tubulare EU folosesc tije cilindrice de diferite diametre.Rularea pieselor o fac incepand pe un diametru mai mare si continuand pana la un diametru putin mai mic decat a piesei finale data fiind memoria materialului care tinde sa revina la forma initiala.La pese conice bineanteles mulaje conice sau tije de diametru mult mai mic rulate pe generatoare.

2.Personal nu agreez umezirea care de multe ori in loc sa ajute, deformeaza.

3.De obicei adezivii fluizi se ,,storc,, din zonele in care s-au acumulat lucru care nu se poate face la cei tip lipici baton, dar cum spuneam e chestie legata de ,,mana,,

Deci: Ai reusit - continua, nu ai reusit - continua!

Spor, si nu te mai gandi la ,,neexperimentat,,

[ClaudiuN]

Cum două raspunsuri sunt mai bune decat niciunul....
1. rasucierea pieselor am facut-o cu două mâini, intre degetul arătător si degetul mare prin rulare şi străngere alternativa cu o mană şi cealaltă in acelaşi sens. Binenteles se poate incepe prin tragerea piesei pe un dorn, nu neapărat conic, aşezat pe generatoare, piesa aşezată pe masa de lucru şi tragerea ei de un capăt. Piesele sunt tiparite pe foiţă pentru ca la sfărşitul rularii sa nu rămînă bordură. Sablonul realizat după primul tun mi-a dat posibilitatea ca toate tunurile sa fie la fel la final. Cu acel sablon am verificat grosimea tunului in zona inelului mare - daca nu intră pe sablon mai trebuie răsucit iar dacă intră prea uşor atunci mai eliberezi piesa si o rulezi iarăşi pâna ajungi la rezultatul dorit.
2. nu am incercat niciodata umezirea piselor si apoi formarea acestora, cartonul umezit poate lua forme ciudate.
3. poate v-am plictisit deja cu aracetul dar eu il consider foarte bun la realizarea machetelor din carton. Totuşi, fiecare lipeste cel mai bine cu lipiciul cu care s-a obişnuit.

Experimentat sau nu, fiecare dintre noi se întălneşte la un moment dat cu ceva ce nu a mai facut până atunci deci sunt momente in care toti suntem incepatori, asta este frumuseţea modelismului.
Cat despre Marele Popor Chinez, s-ar putea sa am ceva de la ei din moment ce-mi place foarte mult orezul ... .
Inca o precizare. Dupa rulare si verificarea cu sablonul se tine tunul cu o singură mână, se desface foiţa cam o jumatate din diametrul tunului si se pune lipici. Nu am pus lipici pe toata piesa si apoi am rasucit-o deoarece atunci nu mai puteam sa rectific grosimea.

Aceasta postare a fost editata de PaperModel: 26 August 2008 - 12:56 PM

[DragosP]

stageexp, la 26 Aug 2008, 08:53, a spus:

Foarte frumoasa realizare si prezentare.
Sunt abia la inceput in domeniu, dar in timp, cu ceva experienta, in cativa ani sper sa ajung sa pot asambla detalii cu o precizie care sa se apropie de ceea ce am vazut pe acest forum, atat in acest topic, cat si in altele.

Revin cu parerea ca este deosebit de utila o astfel de descriere, de tipul unui tutorial, realita printr-o metoda clasica, mai in detaliu decat metoda video, cu posibilitatea de a analiza pe sectiuni ceea ce se intampla.
Daca se poate, am cateva intrebari privind tehnica de realizare a acestor piese cilindrice de dimeniuni mici:
1. rasucirea pieselor decupate, pentru a se obtine piese cilindrice de dimensiuni mici , se face pe un suport (de tip dorn sau ac)?
2. de asemenea se practica umezirea cartonului (foitei) asa cum am citit prin unele materiale, sau se face in starea sa uscata, grosimea fiind mica?
3. exista sansa ca cei mai neexperimentati, ca mine, se produca denivelari ale suprafetei prin adaugarea unui strat de adeziv pe generatoare (in acest sens cred ca cel mai bun adeziv pentru scopul in cauza ar fi lipiciul de tip baton)?

PaperModel, la 26 Aug 2008, 12:37, a spus:

Experimentat sau nu, fiecare dintre noi se întălneşte la un moment dat cu ceva ce nu a mai facut până atunci deci sunt momente in care toti suntem incepatori, asta este frumuseţea modelismului.

"Good point" cum ar zice un fost ministru . Nimeni nu se naste invatat , si nici nu moare expert. Tot secretul e sa perseverezi , sa modelezi , sa modelezi , sa modelezi, doar asa vei invata , cum spuneau romanii : Experientia docet
Eu rasucesc hartia in functie de diamentrul dorit pe tot felul de obiecte cilindrice ( ace , bolduri , scobitori , etc. ) .
Cred ca multora li s-a intamplat sa nu le iasa un model asa cum isi doresc, poate doar celor ce nu au facut mai nici unul . Si eu am esuat in multe cazuri.... dar nu am renuntat. Vorba lui Henry Ford: Esecul e doar ocazia de a o lua de la capat cu mai multe intelepciune.
Tehnica hartiei umezite se practica foarte rar ( din cate stiu eu ) , in cazul kit-urilor comerciale ne prea se recomanda deoarece se poate deteriora cerneala cu care au fost tiparite. Personal nu am folosit-o pana acum insa am vazut-o aplicata la constructia unor figurine din carton. Poate vom detalia cand ne va permite timpul....
Lipiciul baton eu il folosesc cand e vorba de hartie foarte subtire , de exemplu cand fac niste decaluri, in rest vorba lui PaperModel : aracetul rules !

PaperModel, la 26 Aug 2008, 12:37, a spus:

Cat despre Marele Popor Chinez, s-ar putea sa am ceva de la ei din moment ce-mi place foarte mult orezul ... .

Directiva bla bla bla : Consumule exagerat de orez poate dauna grav sanatatii.... beri-beri

[ClaudiuN]

Am pus tunurile bine, inca nu le-am pus pe punte, pentru ca la Santa Leocadia trebuie să lipesc şi filele de bordaj ale celui de-al 2-lea înveliş exterior, aceste tunuri m-ar incomoda la finisarea corpului fregatei. În plus o să vă arăt si un truc cum puteţi face ca tunurile să le puneţi în poziţie de tragere chiar după montatea punţii pupa(puntea dunetei) şi a punţii prova(puntea teugii).

Piesele 95,96 şi 97
[center]
Img.139[/center]
Le-am lipit pe carton duplex am vopsit compartimentul din corpul navei, din spatele piesei centrale 95, cu negru. În orificiul din piesa 95, numit etambreu, se introduce axul cârmei.
[center]
Img.140[/center]

Pompele de santină
Pe tema acestor pompe de santină am avut o lungă discuţie cu traian datoriă formei acestora. Pe final după câteva explicaţii logice : " Santina e compartimentul cel mai de jos al navei, la Leocadia chiar pe lungul chilei sub panourile de pe fundul magaziilor, in care se aduna apa din scurgeri sau infiltratii. Apa e pompata de obicei pe puntea principala de unde se scurge peste bord iar pompele sunt amplasate in zona marcata de tine, sectiunea respectiva din nava fiind cea mai larga si cea mai adanca permitand extragerea aproape in totalitate." - am fost si eu convins ca acestea sunt pompe şi nu altceva...
[center]
Img.141[/center]
Piesele 101, pereţii laterali ai pompelor i-am lipit pe carton de 0,5; tuburile de evacuare a apei, piesele 101d, le-am facut din izolaţia unei sârme de 0,5; piesele 101e - manivelele, sunt realizate din sârma indoită după şablon iar restul pieselor se lipesc aşa cum sunt în revistă.
[center]
Img.142[/center][center]

După lipire am vopsit corpul celor 4 pompe cu roşu apoi am lipit tuburile de evacuare a apei, am pus manivelele pe pozitie între 2 pompe şi abia la final am lipit ansamblul astfel realizat pe punte.
Ultimele componente de pe puntea principală care se lipesc înainte de a "lipi" puntea dunetei şi puntea teugii sunt piesele 102, lipite pe carton de 1mm şi vopsite.[/center]

[center]
Img.143[/center]

[stageexp]

PaperModel, DragosP, traian

multumesc pentru raspunsuri si indrumari.

Agreez ideea ca pasiunea tin loc de multe si ca nu neaparat durata de experimentare isi spune cuvantul in toate cazurile. Evident ca asamblez cu aceeasi placere toate machetele, la fel ca si pe prima, dar odata cu trecerea timpului capat si ceva experienta. Mie normal ca imi plac, desi primele nu au iesit asa cum as fi vrut eu, ideea este ca dupa un timp si celorlalti privitori sa le creeze cel putin aceeasi senzatie de placere privitul modelelor.

Oricum in multe situatii la acelasi rezultat se poate ajunge in mai multe moduri, cel mai bun cred ca este cel "propriu" fiecaruia, dar sfaturile celor care au trecut deja pe acolo sunt de nepretuit.

Aracetul este un adeziv foarte bun pentru materiale de tip carton, am folosit recent o marca recomandata lipiturilor rezistente la apa (mai putin barci ), cu un timp foarte scurt de solidificare si calitati deosebite. Piesele mai subtiri din hartie foto le-am lipit cu adeziv de tip baton, util pentru cazul respectiv.


Inca o intrebare cu permisiunea voastra:

PaperModel, ai spus ca ai folosit foita. Daca se asambleaza o macheta din carton, luata de pe net, deci fara nimic in kit ce reprezinta mai exact aceasta foita?
O coala foarte subtire?
In prima faza pe mine ma duce gandul la bucatile din hartie, de grosime extrem de mica ce insotesc decalurile din kiturile din plastic ale diferitelor firme.

[ClaudiuN]

Salut stageexp,
respectiva foiţă, masurată cu un şubler are 0,1mm, dar cu acelaşi şubler masurată o coală A4 de 80g/m² are tot 0,1mm. Totuşi foiţa din revistă este mai uşoară şi se indoaie fără să facă cute. In comert există hartie de scris (nu pentru imprimanta) care se apropie ca proprietăţi.

[traian]

Da, dar de-a lungul discutiilor stabilisem ca piesele alea cu care se ,,maniveleaza,, la pompe se numesc manite. Piesele 102 sunt tacheti si servesc la luarea voltelor la tachet adica fixarea capatului unei manevre curente (parama cu un capat fixat de o piesa de pe nava ce trebuie manevrata- exemplu colt de vela-si un capat liber pentru manevrare) prin infasurarea in forma de opturi succesive peste cele doua capete ale T.ului format de piesa, capatul fiind impiedicat sa se desfasoare cu un nod simplu. De retinut un aspect care mi-a fost prezentat la primele lectii de marinarie: voltele nu sunt noduri .
In rest ce sa mai zic? SPOR !!!!!

[DragosP]

crios, la 22 Jul 2008, 11:50, a spus:

Intradevar, arata bine!
Mai exista o metoda de realizare care merge foarte bine folosind un carton de 0,5- 0,8 grosime.


Cu speranta ca n-am deranjat, spor la lucrare!

O tehnica asemanatoare se aplica pentru constructia balustradelor . Insa ajungem sa vorbim mai mult despre nave moderne, si ne abatem de la topic, asa ca poate vom detalia cu alta ocazie.

[ClaudiuN]

In imaginea 144 sunt componentele fregatei care fac subiectul acestei postări:
[center]
Img.144
[/center] Piesele 103 a,b şi c se lipesc pe carton de 0,5mm si sunt dispuse de-a lungul chilei, ajută la aşezarea filelor celui de-al 2-lea inveliş la acelaşi nivel. Puteţi verifica in acest moment dacă aţi realizat o chilă dreptă prin aşezarea fregatei pe un plan drept. Piesele 104,105 şi 106 alcatuiesc impreună puntea superioară (coverta), se lipesc pe carton de 1mm grosime apoi se decupează şi inainte de orice altă operaţie vă recomand să aplicaţi un strat foarte subţire de aracet, exact ca la puntea principală. Piesele 107 şi 108 sunt elemente de parapet de la prova respectiv pupa. Le-am lipit pe caton de 1mm apoi am colorat cu galben sabordurile de artilerie. Am enumeat piesele care le-am folosit deoarece vă prezint un:

TRUC
Tineţi minte că am pus bine tunurile de pe puntea principală? Aceste tunuri vin montate pe puntea principală sub covertă (puntea superioară). In schemele de asamblare producătorul specifică lipirea afeturilor tunurilor apoi lipirea covertei, piesele 104,105 şi 106 după care urmează lipirea filelor de bordaj de la al 2-lea inveliş şi abia apoi introducerea tunurilor prin saborduri şi lipirea acestora de afet. Pentru acestă ultimă operatie sigur nu veţi avea posibilitatea de a alinia tunurile fregatei şi nici prea mult loc de lucru.
O sa vă explic cum am procedat la prova cu aceste piese. Puntea prova, piesa 104, ar trebui lipită inaintea parapeţilor - piesele 107


[center]
Img. 145[/center]
Puntea trebuie introdusă in nervurile transversale şi apoi lipită. Eu vreau sa pot demonta acestă punte pentru a monta tunurile, după ce lipesc filele de bordaj. Este important sa puneţi punţile la locul lor pentru a putea finisa corpul navei şi a lipi filele bordajului pe poziţie finală. Am renunţat la introducerea în nervuri si am pus aracet la puntea prova numai in zonele indicate, zone accesibile unde să pot tăia lipiciul si să deplasez puntea pe direcţia prova-pupa pentru a o putea scoate de pe poziţie. Pentru ca puntea să se poată deplasa trebuie să tăiaţi micile ridicături ale nervrilor transversale care intră în punte şi să aduceţi colţarii de pe puntea principală la acelaşi nivel cu peretele interior al bordului.

[center]
Img.146[/center]


După aceste finisări am lipit puntea pupa (numai in zonele indicate) apoi am lipit parapeţii dar am avut grijă ca lipiciul să nu ajungă la zona de contact intre parapeţi şi puntea pupa. Puteţi lipi puntea pupa oriunde consideraţi că este necesar dar cel mai important este să puneţi lipici numai in zone cu acces uşor. De exemplu, la puntea pupa, piesa 105, montarea prin acelaşi procedeu nu a necesitat nici un fel de lipire a punţii, ea stă fixată pe poziţie fără lipire. Cam asta este cu acest truc, sper sa fi fost înţeles.

Şi acum o GREŞALĂ. – soba din imaginea 146 este montată greşit, mi-am dat seama de acest lucru numai când am poziţionat puntea prova şi am văzut orificiul prin care trebuie să iasă coşul acesteia.
[center]
Img.147
[/center] Pentru a rectifica greşala am tăiat numai partea superioară a sobei cu un cutter şi apoi am poziţionat-o corect, imaginea 147. Tot în această imagine puteţi observa şi un colţar de pe puntea principală care este finisat pentru deplasarea puntii prova.
După ce am poziţionat cele 2 punţi (nu pot spune că le-am lipit) am lipit şi punţile de legătură, piesele 106, tot cu lipici foarte puţin şi în zone uşor accesibile.


[center]
Img.148[/center]
In imagine se observă o diferenţă între puntea pupa şi puntea de legătură, acest lucru demonstreză ca acestea nu sunt lipite între ele. Incă un amănunt important – ordinea de demonatare a punţilor, care formează coverta, pentru a putea monta tunurile pe poziţie este 1– punţi de legătură, tribord şi babord; 2– puntea prova; 3- puntea pupa. Tot în acestă imagine se observă şi piesele 108 montate, acele mici fâşii negre de pe parapetul pupa.

[traian]

Salutari la toata lumea!
Desi spuneai ca ai avea ceva comun cu chinezii, cred totusi ca unul din ,,Pana de Soim,, ti-a fost stramos. Aplici tehnica de prajit la foc mic ceva de groaza. Nelson te-ar fi decapitat de 100 de ori ca nu i-ai terminat nava in timp util. Vine iarna- ingheata lemnul pentru catarge deci, vorba francezului, mai ale! Fara rautate, pana acum e la fel de bine dupa cum a inceput. Aprecierea nu e pentru mine ci pentru cei ce vor sa invete si sa faca ceva chiar si daca nu neaparat ce faci tu.
Spor!

[bogy]

Salutare la toata lumea

Traiane, ma vad nevoit sa te contrazic drastic!!! Are ceva in comun cu chinezii? Pai aia "e mici copii" pe langa lucrarea asta!

28 de tunulete d'alea? Ai rabdare cu caru' fratioare, felicitari. Totul e super pana acum.

[ClaudiuN]

... deja mă văd cu barda la gât şi capul pe tăietor ....

traian, la 8 Sep 2008, 23:17, a spus:

Aprecierea nu e pentru mine ci pentru cei ce vor sa invete si sa faca ceva chiar si daca nu neaparat ce faci tu.

am inteles ce vrei sa spui, oricum tehnica poate numii şi "Picătura chinezescă" ....

[traian]

bogy, la 9 Sep 2008, 07:14, a spus:

Salutare la toata lumea

Traiane, ma vad nevoit sa te contrazic drastic!!! Are ceva in comun cu chinezii? Pai aia "e mici copii" pe langa lucrarea asta!

28 de tunulete d'alea? Ai rabdare cu caru' fratioare, felicitari. Totul e super pana acum.

Accept si imi insusesc in totalitate. Totusi apartenenta la comunitate e recunoscuta deci am o scuza. Si imi mai gasesc o scuza cu rectificare- spusesem mai in trecut despre munca de chinez batran, ca de aici a aparut destainuirea lui Papy ca e chinez(sau pe aproape)fiindca ii place orezul - e munca a 28 de chinezi batrani. Ce zici, m-am reabilitat?

[traian]

PaperModel, la 9 Sep 2008, 09:11, a spus:

... deja mă văd cu barda la gât şi capul pe tăietor ....

Vezi de treaba, la ceea ce TU ai fata de calau, se inmoaie coada bardei si isi da cu ea peste picioare

am inteles ce vrei sa spui, oricum tehnica poate numii şi "Picătura chinezescă" ....

-se poate dar eu prefer ,,prajirea indieneasca,, ca e mai aproape de realitate

[traian]

traian, la 2 Sep 2008, 01:20, a spus:

Da, dar de-a lungul discutiilor stabilisem ca piesele alea cu care se ,,maniveleaza,, la pompe se numesc manite. Piesele 102 sunt tacheti si servesc la luarea voltelor la tachet adica fixarea capatului unei manevre curente (parama cu un capat fixat de o piesa de pe nava ce trebuie manevrata- exemplu colt de vela-si un capat liber pentru manevrare) prin infasurarea in forma de opturi succesive peste cele doua capete ale T.ului format de piesa, capatul fiind impiedicat sa se desfasoare cu un nod simplu. De retinut un aspect care mi-a fost prezentat la primele lectii de marinarie: voltele nu sunt noduri .
In rest ce sa mai zic? SPOR !!!!!

Revin cu parerea de rau ca nu am avut la timpul potrivit imaginea. Rectificare doar la mentiunea cu ,,piese metalice,,. In vechimi si azi la iahturi care respecta traditia materialul folosit e lemnul

Thumbnail atasat

• 

[ClaudiuN]

Salutare tuturor,

traian –imaginea cu volta la tachet este sugestivă, o să mă ajute cand voi trage parâmele la Santa Leocadia.

Filelele de bordaj

Sunt piesele notate cu 109l – 129l şi 109p-129p. Acestea trebuiesc lipite pe carton de 0,75mm. Nu am avut carton de 0,75mm grosime şi în acest caz am lipit filele pe carton duplex de două ori. Aceste file sunt tipărite în aşa fel încât pe ele se vede fiecare scândură din care sunt făcute. Este momentul unei decizii importante, dacă doriţi să vopsiţi fregata sau nu. In cazul în care nu vreţi să o vopsiţi filele de bordaj se decupează se lipesc iar la final puteţi aplica un strat de aracet pentru protecţie.

Eu am ales a doua variantă – vopsirea. Pentru a păstra originalul adică pe filele de bordaj să se observe călăfătuirea – umplerea spaţiilor dintre filele bordajului, fundului sau a punţilor cu un amestec de zmoală şi câlţi (numit calafat) în vederea obţinerii etanşeizării acestora - am apelat la un truc.

Cu un fârf rotund am presat cartonul pe liniile de călăfătuire apoi am verificat cu vopseaua acrilică cum va arăta acestă operaţie.
[center]
Img.149
[/center]Seamănă foarte mult cu biguirea cartonului dar nu ştiu daca are o denumire anume, poate şti tu Dragos.
După ce am decupat fiecare filă am trecut cu respectivul fârf peste fiecare linie trasată de pe acestea. Suprafaţa de sprijin a fost un geam şi am încercat ca aceste linii curbe să le realizez cât mai fidel – fără grabă. Nu au ieşit perfect dar nici scândurile bordurilor nu erau in realitate perfect drepte. După acestă operaţie am vopsit numai cu negru şi cu roşu filele care aveau acestă culoare. Cu alb o să vopsesc la final după ce voi lipi filele bordajului fundului, etrava şi chila.Lipirea se face începând de la parapet spre chilă şi în ordinea numerotării pieselor. Atenţie – în revistă sunt 2 piese distincte notate cu acelaşi număr este vorba de 116p şi 116l, cele care sunt tiparite lângă piesele 115p şi 115l se lipesc primele. Aceste piese se lipesc cum sunt în revistă şi fac ca bordajul lateral (vopsit cu negru) să fie ieşit puţin în afară.

[center]
Img.150[/center]
Pentru a lipi filele cât mai apropiate nu am respectat ordinea de lipire a filelor indicată de producător. Am lipit piesele 115 şi 116 apoi am lipit 136a şi 136b apoi filele 135 şi 136. Apoi am mers mai departe cu filele 116 şi 117 apoi 118 şi 119 şamd. De menţionat că filele se lipesc de la prova la pupa.

[center]
Img. 151[/center]
Deocamdată am lipit numai filele de la babord.

[center]
[/center]
[center]Img. 152[/center]

[center]
Img.153[/center]

Aceasta postare a fost editata de PaperModel: 15 September 2008 - 02:38 PM

[traian]

Originalul daca ar fi de fata cred ca s-ar simti usor rusinat (deocamdata). O sa am o saptamana buna.
Portiunea din bordajul lateral putin iesita in afara e braul navei. Uite asa mai capat si eu un colt de paine. Faptul ca tribordul va fi identic babordului e de la sine inteles dar in stadiul asta se disting clar diferentele intre etapele de lucru.

[ClaudiuN]

Am lipit şi filele de bordaj de la tribord:
[center]
Img. 154
[/center]
Etrava şi chila
Etrava este piesa de rezistenţă a extremităţii prova, piesa 131. Este tipărită de 2 ori "în oglindă", practic avem 2 piese care se lipesc pe carton de 2mm grosime apoi se lipesc spate în spate, realizăm în acest fel o piesă cu grosime de 4mm.
[center]
Img.155
[/center]Chila este situată longitudinal pe fundul navei şi se întinde pe toată lungimea de la prova la pupa. Chila este elementul cel mai robust şi cel mai rezistent al oricărei nave, la fel ca la etravă piesele componente 131a şi 132 sunt tiparite de 2 ori iar metoda de realizare este la fel ca la etrava.
[center]
Img.156
[/center]
In imaginea 156 chila se prelungeşte la pupa cu câtva milimetrii, NU TĂIAŢI CHILA în acel loc vine lipit etamboul – piesa de rezistenţă de la pupa. Etamboul este piesa nr. 166, se realizează în acelaşi mod ca etrava şi chila dar se lipeşte după lipirea filei de la pupa.

[ClaudiuN]

Cum spuneam şi acum cateva saptamâni am pus puntea pupa şi puntea prova pe poziţia lor doar pentru a putea da forma corectă bordului. În continuare voi lipi piesele componente de la chilă spre parapet şi nu voi mai ţine cont de numerotarea producatorului decât după punerea pe poziţie a tunurilor de pe puntea principală.
[center]
Img. 157
[/center]Piesa 151 face legătura la pupa între cele 2 borduri. Are decupate 2 saborduri de artilerie şi 6 ferestre. Am lipit-o după ce am demontat puntea pupa. Apoi am lipit cele 2 piese 159l şi 159p, acestea se lipesc pe carton de 0,5mm şi se trasează cu un vârf pe liniile de călăfătuire. Piesa 166 – etamboul- se lipeşte pe carton de 4mm grosime prin acelaşi procedeu ca la etrava. După lipirea acestor piese am vopsit portiunea corpului navei de sub linia de plutire cu vopsea albă.

Cârma
Piesa 168 trebuie să aibe la final 3,5mm grosime. Cele doua componente tiparite in oglindă se poat lipi pe un carton de 1,5 şi unul de 2mm.
[center]
Img.158
[/center]Inainte de a lipi cârma am trasat liniile de călăfătuire apoi am vopsit-o cu alb şi cu negru după care am lipit piesele 169, 169a, 169b şi 169c. Piesele reprezintă nişte platbande de fier care întăresc cârma, aceste piese sunt tiparite pe foiţă şi pe ele se observă niturile cu care sunt prinse, nu le-am mai vopsit ca sa nu astup acele "nituri". Înaintea de a monta cârma am lipit şi pe corpul navei piesele 167,167a, 167b şi 167c - sunt corespondentele pieselor 169 şi au acelaşi rol.
[center]
Img.159
[/center]Apoi am lipit piesele 163l şi 163p lipite iniţial pe carton de 0,5mm apoi vopsite cu negru.
[center]
Img.160

Img.161
[/center]Am mai dat un strat de vopsea roşie pe cele 2 borduri şi vopsea neagră pe brâul navei.
[center]
Img.162
[/center]apoi am lipit piesele 140 tiparite pe foiţă. Aceste piese se lipesc pe parapeţi -reprezintă copastia. După lipire le-am vopsit cu negru.
[center]
Img.163
[/center]În imaginea 163 se poate observa locaşul unde intră puntea pupa. Am lasat puntea prova numai puţin mişcată spre pupa pentru a vedea ca aceste punţi inca nu sunt fixe.

[ClaudiuN]

Mai departe am lipit piesele 137(a,b,c,d,e), 138(a,b,c,d,e,f,g,h,j,l), 139 şi 139a pe carton de 0,5mm. Toate aceste piese sunt tipărite cu auriu pe carton velin şi sunt un brâu de bordaj folosit atat pentru întărire cât şi pentru ornament.
[center]
Img.164
[/center]Piesele 137, 138 şi 139 se decupează cu cutter-ul fiind subţiri şi lungi foarfeca le poate torsiona şi nu intotdeauna rezultatul este cel dorit. După decupare am colorat piesele pe cant cu un galben cât mai apropiat cu cel tipărit.La nivelul covertei aceste piese sunt intercalate cu portstraiurile:
[center]
Img.165
[/center] Portstraiurile - piesele 148,148 şi 150 (numerotate de la prova spre pupa), se lipesc pe carton de 1,5mm şi fac parte din categoria elementelor de greement (Mersi traian !). Dupa ce le-am lipit pe carton de 1,5 am lipit şi piesa corespunzătoare de pe cealaltă faţă apoi am dat găurile pentru parâme cu un burghiu de 1mm după care binenţeles le-am vopsit cu negru dar am lăsat nevopsit locul unde vin lipite guşeele (sau colţarii). La babord şi la tribord mai sunt nişte piese de întărire a bordului care vin intercalate intre piesele de ornament, acestea sunt:



[center]
Img.166[/center]
numerotate cu 164 şi se lipesc pe carton de 0,5mm. Observaţi cum am procedat, piesele oricum sunt tipărite câte 2, una în prelungirea celeilalte, aşa că am decupat câte 2. L-am vopsit cu negru le-am lipit la babord, după care le-am tăiat la nivelul covertei şi apoi le-am lipit şi la tribord.
Prima oară am lipit ornamentele care nu au fost intercalate cu alte piese apoi am lipit piesele de întărire 164, portstariurile 148,149 şi 150 după care am lipit şi piesele de ornament. Aceasta nu este o regulă de lipire ci doar aşa am considerat eu de cuviinţă şi mi-a fost mai uşor. Ce făceam de exemplu daca aveam o abatere de 2 mm intre piese şi lipeam prima oară ornamentele. Ori tăiam din ornament ori tăiam din piesă, mai rău era daca trebuia să adaug.

[center]
Img. 167[/center]
În imagine sunt colţarii, piesele 148b,149b şi 150b, se lipiesc pe carton de 1mm şi se decupează tot cu cutterul apoi se lipsec pe portstraiuri in locurile lăsate nevopsite.

[center]
Img.168[/center]
Aşa arată piesele lipite pe poziţie şi vopsite. Colţarii vin lipiţi pe portstraiuri, dedesuptul lor la linia de contact dintre portstrai şi bord am pus o linie de aracet mai gros ceva de genul acelei "suduri" explicate acum multe postări.

[center]
Img.169[/center]
[center]
Img.170
[/center]