[traian]

Da,suntem pe un forum dar fiind vorba de munca ta e normal sa am acceptul ca sa ma sfacai si eu. Si avand acceptul : la foto nr.62 folosesti termenii de ,,dreapta - stanga,,. E drept ca in cazul de fata nu e nimic nenormal fiind vorba de pozitia unor componente pe o planseta. In navigatie se folosesc termenii de Tribord si Babord respectiv fata de linia longitudinala de simetrie a puntii unei nave,stand cu fata spre Prova (partea din fata a navei), in partea stanga vom avea Bordul Babord iar in partea dreapta Bordul Tribord. Pentru o memorare mai usoara se poate face apel la teoria pachetului de tigari BT la care B e in stanga iar T in dreapta. Bordul Tribord este si bordul de onoare al navei.

[ClaudiuN]

Bordajul cu porturile tunurilor

Piesele 47l-50l pentru tribord şi 47p-50p pentru babord sunt tiparite în revistă pe carton, acestea le-am lipit pe carton duplex: [center][/center]

[center]Img.68[/center]
Santa Leocadia are pe puntea principală 28 de tunuri cu pulbere, pe puntea pupa 12 iar pe puntea prova 2 tunuri pivotante. Am studiat cu atenţie schemele de asamblare si am constatat că porturile tunurilor de pe puntea principală sunt realizate intre doi pereţi laterali iar legătura dintre aceşti pereţi se face cu ajutorul unor piese subţiri 64-53:
[center]
Img.69
[/center]Aceste piese ar trebui lipite pe poziţia lor finală după lipirea filelor de bordaj pe structură. Acest lucru nu este simplu deoarece trebiesc lipite 28x4 =112 piese cu ajutorul pensetei. După lipirea acestor piese ar trebui deasemenea sa retuşăm porturile tunurilor cu culori acrilice. Prea multi de "ar trebui" nu-i aşa?? – in situaţii delicate este cazul să folosim un:



Truc
Am măsurat porturile tunurilor- au 8x9 mm- apoi lăţimea pieselor de legătură, acestea au 2mm lăţime. Pentru inlocuirea pieselor de legătură am folosit pastile de carton de 2mm (cât au piesele de legătură laţimea) şi dimensiuni de 12x13 mm adică voi avea un adaos de 2mm pe fiecare latură.
[center]
Img.70[/center]
Aceste pastile le-am lipit pe filele de bordaj peste porturile tunurilor:
[center]
Img.71
[/center]Dupa acesta operaţie am dat un strat de aracet pe pastile pentru a evita exfolierea cartonului, apoi am decupat piesele astfel obţinute cu un cutter de adâncime:
[center]
Img.72[/center]
De remarcat că piesele cu numerele 50 nu le-am decupat după contur ci am lăsat câţiva milimetrii pe fiecare latură – acestea sunt ultimele care vin lipite pe fiecare parte- inainte se dă forma lor (îndoire) apoi se verifică potrivirea pe poziţie şi abia la final le decupaţi.
Am vopsit porturile tunurilor:
[center]
Img.73[/center]
După vopsirea porturilor tunurilor am îndoit filele de bordaj, ele sunt concave. Deşi cartonul folosit este de 2mm grosime acesta se poate indoi deoarece am lasat numai cate 2 mm pe fiecare latură (8+2+2=12 si 9+2+2=13) şi cel mai important -am folosit aracet. Cum spuneam si într-o postare anterioară aracetul după uscare este ca un mastic mai dur şi se poate îndoi, dacă aş fi folosit de exemplu Super Glue acesta după uscare întărea cartonul si nici vorbă sa mai pot da forma concavă necesară.
[center]
Img.74[/center]
Bordajul astfel realizat se lipeste de la pupa la prova, eu am început cu filele de la tribord:
[center]
Img.75[/center]
[center]
Img.76
[/center][center]
Img.77
[/center]Se procedează în mod asemnanator cu filele de la babord:
[center]
Img.78[/center]
La acesta nouă postare am introdus si numere pentru imagini. Am considerat ca este mai simplu să urmărim in acest fel completările de specialitate pe care traian le consideră oportune. Pot să spun că acum Santa Leocadia începe să arate ca o fregată, nu?

[traian]

Clasa unei nave e stabilita functie de o serie intreaga de elemente constructive. In cazul navelor cu vele,in general, de numarul si tipul catargelor, felul velaturii, numarul de punti, planul de forme a corpului (planul de forme reprezinta,simplist spunand, totalitatea contururilor elementelor de osatura - coaste,curenti - care dau forma corpului). In multe cazuri se poate discuta despre clasa doar vazand planurile sau aproape de finalizarea constructiei. In cazul nostru constatarea ca nava incepe sa arate a fregata eu o consider tardiva. De mult corpul are alura de fregata si fara linguseli arata din ce in ce mai bine. Si inca o notiune - toate deschiderile mari situate in borduri folosite pentru ambarcare/descarcare marfuri, materiale, pentru punerea in pozitie a gurilor de foc, se numesc saborduri. La navele vechi mai existau practicate in corpul navei, sub linia de plutire, gauri astupate cu cepuri care in cazul unei iminente capturari a navei de inamic se scoteau de propriul echipaj pentru inundarea si scufundarea navei, actiunea purtand numele de sabordare.
Mi-as dori sa nu fiu plictisitor. Daca da, ma potolesc.
Spor!

[stageexp]

Foarte frumos PaperModel,
asteptam continuarea cu nerabdare deoarece imi era dor de stilul clar de prezentare si de detaliile tehnice care fac diferenta dintre abordarea la nivel de incepator si cea la nivel de avansat sau cunoscator.
Parerea mea este ca si comentariile lui traian se potrivesc perfect, deoarece vin sa imbunatateasca bagajul de cunostinte teoretice din domeniu, intr-un mod mult mai util decat o prezentare lipsita de un subiect concret, facand astfel totul mai usor de inteles si de retinut, si de ce nu, mai atractiv.

[traian]

stageexp, la 23 Jun 2008, 09:13, a spus:

Foarte frumos PaperModel,
asteptam continuarea cu nerabdare deoarece imi era dor de stilul clar de prezentare si de detaliile tehnice care fac diferenta dintre abordarea la nivel de incepator si cea la nivel de avansat sau cunoscator.
Parerea mea este ca si comentariile lui traian se potrivesc perfect, deoarece vin sa imbunatateasca bagajul de cunostinte teoretice din domeniu, intr-un mod mult mai util decat o prezentare lipsita de un subiect concret, facand astfel totul mai usor de inteles si de retinut, si de ce nu, mai atractiv.

Multumesc pentru aprecieri si ma bucur ca pana acum e bine. Papy mi-a luat-o putin inainte (dar domeniul nu e epuizat) si Natura a stabilit asa fiindca in cazul de fata el face o treaba mult mai buna decat as fi facut eu. Nu pot avea pretentia ca as fi un super in domeniu ci doar ca ceea ce am facut pana acum mi-a placut cum a iesit si de-a dreptul surprinzator a placut si altora. Dar vazand ceea ce se naste aici si ca o complectare a ceea ce tu ai remarcat - nivel de abordare - care e clar atat pentru incepatori (mai ales) cat si pentru avansati (in privinta notiunii am oarecari retineri, nu dezvolt acum de ce) , mi-am zis ca potrivit e nu sa caut ,,noduri,, ci sa complectez ceea ce face Papy cu ceea ce pot eu
oferi pentru ca cei ce privesc sa poata invata ceva nu doar sa asiste la dispute de genul - tu nu stii, eu stiu, eu am spus, tu nu ai auzit, samd. Cred ca asta e sensul existentei unui forum, cel putin de genul prezentului, adica un loc de unde sa se poata invata ceva sau sa se poata folosi de mai multi ceea ce stiu o parte din participanti. Poate e plictisitoare barbologia mea dar la gandirea mea de invechit consider ca ne indepartam cu pasi repezi de ceea ce reprezinta comunicarea colectiv creativa in favoarea celei personalizate. Sunt idei comuniste dar sa nu uitam ca daca cel ce a aprins si a intretinut focul prima data nu ar fi impartasit si altora tehnica, poate si acum mancam hrana rece si ne incalzeam prin frecare-chestie care recunosc in unele cazuri poate fi tentanta Ma opresc aici. Extinderea ar fi facut subiectul unui mesaj personal dar cred eu ca e mai bine asa.
Spor!

[ClaudiuN]

Peretele interior al porturilor tunurilor

Este realizat din piesele 65l-75l pentru babord şi 65p-75p pentru tribord. Pe aceste piese se lipesc si piesele 65a-75a corespunzătorare. Toate aceste piese se lipesc pe carton de 0,5mm grosime.
[center]
Img.79
[/center]

In imaginea 79 se observă ca după lipirea pe carton am decupat prima oară porturile tunurilor ci nu piesele respective după contur. Acest lucru l-am făcut deoarece este mai usor să ţi pe suportul de tăiat o piesă mai mare şi să decupezi o zonă interioară.
După decuparea pe contur am lipit piesele 65a-75a – acestea sunt nişte întărituri ale pereţilor interiori. După tragere tunurile aveau recul (mişcare către înapoi a unui corp ca reacţie faţă de o forţă exercitată asupra lui de un alt corp, care are o mişcare într-un anumit sens, considerat ca sens înainte – sursa dex online) iar pentru a readuce tunurile la poziţia de tragere acestea erau legate cu 2 sfori din lateral (sfori ce erau trecute prin nişte inele prinse de peretele interior) şi trase rapid şi cu putere pe poziţia de tragere. Rolul pieselor 65a-75a este de a întării peretele interior si a amortiza şocul generat de această readucere a tunurilor la poziţia de tragere. [center]
Img.80
[/center]Am corectat cu vopsea acrilică zonele care au rămas albe după decupare şi care vor fi vizibile după lipire.
[center]
Img.81[/center]
Piesele astfel realizate se lipesc pe poziţie. Atenţie s-ar putea să aveţi mici diferenţe la porturile tunurilor de aceea puneţi piesele pe poziţie, după indoiere, apoi verificati să nu aveţi opturări ale porturilor tunurilor. Oricum peretele interior este galben şi veţi observa imediat aceste diferente. Trasaţi cu un creion de 0,5 respectivele opturări, decupaţile cu un cutter apoi retuşaţi zonele albe cu vopsea acrilică. Abia acum puteţi lipi piesele pe poziţia lor.
[center]
Img.82[/center]
O chestie ciudată la producătorul Shipyard – peretele gri din imaginea 82 este indicat a se vopsi cu negru. După acest perete mai avem 2 tunuri:
[center]
Img.83[/center]
dar nu este prevăzută nici o uşă pentu accesul la aceste tunuri şi nici alte piese pentru a acoperi zonele albe. In aceste condiţii eu am tăiat in peretele respectiv 2 uşi şi am colorat cu vopsea acrilică compartimentele respective:
[center]
Img.84
[/center]
Nu consider acestă acestă decupare a uşilor un truc, ci doar o adaptare pentru a realiza macheta aşa cum imi doresc.
Pe final la peretele interior retuşati cu vopsea galbenă acolo unde este cazul.
[center]
Img.85[/center]
[center]
Img.86[/center][center][/center][center]Img.87[/center][center] [/center][center]

Privite din lateral porturile tunurilor au două culori. [/center]

[Z-mare]

[traian]

Salut! Am vazut ultimele noutati si ma infiintez si eu. Pentru ceea ce am de complectat atasez 4 img. In primul rand te rog sa imi spui unde ai gasit denumirea de porturile tunurilor? Nu am pretentia ca stiu totul dar nu am intalnit-o nicaieri pana aici. Poate e o lacuna a mea sau o posibila eroare e ta.Oricum ar fi e reparabil. Denumirea pe care am gasit-o in toate locurile cu care am lucrat e de saborduri; spusesem si la ultima interventie. Continuand cu tunurile, modelul folosit in perioada si la tipul prezentat de nava avea pentru ameliorarea efectului reculului la rolele afetului dispozitive de franare/blocare lucru ce e prezent in foto ca idee. Modelele sunt variate functie de armurier sau perioada, marimea tunului, tara. Rolul esential al sforilor (revin la termen) era de a scoate gura tunului in afara bordului pentru a executa foc sau de a retrage tunul in interiorul corpului pentru incarcare. Deasemeni si pentru a fixa arma in timpul deplasarii in special pe mare montata adica cu valuri mari. Iar acum, sfoara sub toate formele ei la nave se numeste parama . In functie de destinatie poarta diferentiat diferite denumiri dar in esenta tot ce seamana cu o sfoara se numeste parama. Tot in img. se observa modul in care e instalat un tun cu sistemul sau de miscare. Atat in bordaj cat si in punte sunt fixate solid niste inele - ocheti - care au corespondenti fixati pe afetul tunului. Intre acestia atat pentru miscarea spre exterior cat si pentru spre interior sunt instalate palancuri . Palancurile sunt ceea ce liber se numeste scripete. La bord scripetele se numeste macara iar rola sa rai . Macaralele pot fi simple, duble, triple in functie de cate raiuri au. In situatia in care e nevoie de o putere sporita sau de o schimbare a directiei de actionare a unei parame se foloseste un ansamblu de 2 macarale dupa cum se vede in img. In acest caz parama poarta numele de curent . Pentru invelisul exterior care se intinde pe verticala de la chila si pana la extremitatea superioara a coastelor denumirea e bordaj . Peretii se afla doar in interiorul corpului si separa diferitele compartimente intre punti. Astfel vom avea bordajul fundului navei, bordajul gurnei la zuna de curbura dintre fund si lateral, bordajul braului in zona liniei de plutire, bordajul lateral in partea de sus. Fiecare rand din alcatuirea bordajului poarta numele de fila iar locul de inbinare cusatura . Locul in care bordajul se inbina cu puntea principala (ultima fila) e centura .Partea bordajului prelungita deasupra puntii principale se numeste parapet iar partea superioara a parapetului, lustruita, copastie .
E mult, e putin ? Oricum e doar o mica parte de notiuni generale, la acestea adaugandu-se multe alte denumiri particulare.
Spor !

Thumbnail atasat

• 
• 
• 
• 

[crios]

traian, la 1 Jul 2008, 16:29, a spus:

palancuri . Palancurile sunt ceea ce liber se numeste scripete.

O mica rectificare, daca-mi permiti Traian, PALÁN (palanc) = mecanism constituit dintr-un sistem de scripeţi, folosit la ridicarea greutăţilor.

[traian]

crios, la 2 Jul 2008, 13:34, a spus:

O mica rectificare, daca-mi permiti Traian, PALÁN (palanc) = mecanism constituit dintr-un sistem de scripeţi, folosit la ridicarea greutăţilor.

Nici o problema, se permit absolut orice rectificari, comentarii, contraziceri etc. atat doar ca eu am mentionat ca e ceea ce liber se numeste.Am o cunostinta,sta la casa iar toamna cand urca porumbul in podul casei spune ca ii e mai usor cu scripetii decat cu spatele. Nu a pomenit niciodata de palan sau palanc. Ai dreptate dar comentariile mele sunt pentru cei care nu stiu ca ..............si incerc sa nu fie nici prea intime in domeniu. De fapt instalatia despre care e vorba e o caliorna.

[DragosP]

traian, la 2 Jul 2008, 21:42, a spus:

Am o cunostinta,sta la casa iar toamna cand urca porumbul in podul casei spune ca ii e mai usor cu scripetii decat cu spatele. Nu a pomenit niciodata de palan sau palanc.

Pai daca casa era situata pe o corabie poate ar fi pomenit de palan.

[traian]

DragosP, la 3 Jul 2008, 09:32, a spus:

Pai daca casa era situata pe o corabie poate ar fi pomenit de palan.

Salut Dragos! Posibil dar putin probabil. In primul rand nu s-ar mai fi numit simplu casa iar omu' e ,,de uscat,, adica are rau de nave

[ClaudiuN]

Salutare tuturor,

am intrat pe forum si am avut o mica surpriza. Desi nu am primit "Notificarile prin email imediate" la raspunsurile voastre, cam de două săptamâni se intâmplă acest lucru, totusi activitate este. Mi-am verificat setarile din profilul de user, totul este OK.
Denumirea de porturile tunurilor este o "traducere libera" de la gunports: [center][/center]

iar sursa este: George F.Campbell "The neophyte shipmodeller's jackstay"

Acum că traian ne prezintă şi termenii de navigatie nu voi mai folosi alte surse. Intradevar traian, tu ai spus ca "toate deschiderile mari situate in borduri folosite pentru ambarcare/descarcare marfuri, materiale, pentru punerea in pozitie a gurilor de foc, se numesc saborduri." dar in eu am ramas in minte cu gunports….

Pregatesc imaginile si comentariul pentru o nouă postare....

[traian]

PaperModel, la 3 Jul 2008, 23:30, a spus:

Salutare tuturor,

am intrat pe forum si am avut o mica surpriza. Desi nu am primit "Notificarile prin email imediate" la raspunsurile voastre, cam de două săptamâni se intâmplă acest lucru, totusi activitate este. Mi-am verificat setarile din profilul de user, totul este OK.
Denumirea de porturile tunurilor este o "traducere libera" de la gunports: [center][/center]

iar sursa este: George F.Campbell "The neophyte shipmodeller's jackstay"

Acum că traian ne prezintă şi termenii de navigatie nu voi mai folosi alte surse. Intradevar traian, tu ai spus ca "toate deschiderile mari situate in borduri folosite pentru ambarcare/descarcare marfuri, materiale, pentru punerea in pozitie a gurilor de foc, se numesc saborduri." dar in eu am ramas in minte cu gunports….

Pregatesc imaginile si comentariul pentru o nouă postare....

Am inteles. Nu imi permit sa sustin ca as fi superbun in domeniu si e omeneste sa ai tot felul de lacune. Cu engleza m-am acomodat ca sa spun asa in regie proprie, eu in scoala si dupa folosind franceza si rusa. Cunostintele de domeniu le-am acumulat si folosit doar in limba romana. Din cele constatate pana acum, in navigatie termenii sunt cam aceeiasi pe toate meridianele - am de a face cu documente navale originale si in traducere din diferite state - dar e normal, mai ales in ceea ce priveste perioada veche a navigatiei sa existe si termeni sa le spunem regionali cum avem si noi destui. Dar ca sa carcotesc putin, notiunile din Fig.12 se refera - sunt acolo niste linii punctate - la o pozitionare in spatiu a liniei de sus a tunurilor din babord in raport cu linia puntii. Gunports dupa o traducere in cazul meu libera dupa dictionar insemnand tunurile din babord. Bine ca asta nu e un capat de lume, mult mai important e ceea ce se vede dupa mana ta si ca pana acum se vede bine, dar tensiunea creste fiindca nu cuvintele sunt tentante ci imaginile asa ca ai prioritate.
Spor!

[ClaudiuN]

Elemente care vin montate pe puntea principală:
[center]
Img.89[/center]
Pisele 76l şi 76p se lipesc pe carton de 0,5 mm grosime iar pentru la uşi (76al şi 76ap) se lipeşte pe carton de 0,5 numai cate o faţă, apoi după uscare se lipeste si a doua faţă a acestora:
[center]
Img.90
[/center]Piesele 77 sunt nişte suporţi care vin lipiţi pe peretele interior, la babord 4 respectiv tribord tot 4, sunt tiparite un număr de 16 piese, acestea se lipesc pe carton de 1,5mm grosime. Eu am lipit pe carton de 1,5mm numai 8 piese – cele din chenarul roşu din Img. 89 - deoarece după decupare acestea le voi vopsi cu culori acrilice şi nu mai este nevoie să lipesc pe spatele pieselor astfel realizate si celelalte 8 piese cu numărul 77.
[center]
Img.91
[/center]In imagine am trasat o line roşie dreaptă şi un albastră curbată pentru pune în evidenţă faptul ca aceste piese nu se lipesc oricum pe poziţia lor. Partea curbată a acestora vine lipită pe peretele interior al bordurilor.
[center]
Img.92
[/center]Piesele 78, 79, 80 şi 81 se lipesc pe carton de 2,5mm grosime. Mai tineţi minte? Cand am realizat piesa A am spus să păstraţi cartonul de 2,5mm grosime care vă rămâne de la aceasta piesă, poate mai trebuie undeva, acum este momentul sa-l folosiţi. Deoarece şi aceste piese vin vopsite am separat pentru a lipi pe cartonul de 2,5mm numai piesele din chenarul roşu, respectiv câte una din 78,79,80 şi şase din 81. Piesele după lipire se decupează (folositi numai cutter-ul, foarfeca indoaie cartonul la această grosime) apoi se vopsesc si abia la final se lipesc pe poziţie.
[center]
Img.93[/center]
[center]
Img.94[/center]

[traian]

Doar ataaaaaaaat???!!!!! Piesele reper 77 - suportii - sunt numiti ca toate piesele folosite la ansamblarea elementelor de rezistenta ca piese de legatura avand rolul de a asigura rezistenta legaturii, coltare sau gusee . Personal prefer denumirea de gusee fiind mai uzuala. Pisele 78, 79, 80 sunt traverse
Ca elemente principale in sistemul de rezistenta a unui corp de nava, pe langa chila sunt folositi curentii care sunt piese de osatura fixate in principal de coaste,in lungul navei, asigurand rezistenta longitudinala a corpului impreuna cu chila si traversele care sunt elemente montate transversal in principal unind coastele si asigurand rezistenta transversala a corpului precum si suportul pentru filele puntilor.

[traian]

Nu vreau sa par pisalog dar revin putin la cele spuse pe 4 iulie. Mi-am facut timp si am facut o vizita d.lui G.F.Campbell pe care l-ai mentionat ca sursa. Am spus ca nu sunt un bun cunoscator al limbii engleze si apelez la dictionarul pe care il tin la indemana, oridecate ori e nevoie, lucru pe care l-am facut si acum. Din cele constatate de mine si nu contest autoritatea d.lui Campbell in domeniu si nici totala mea dreptate, multe din notiunile folosite de domnia sa sunt adaptate, poate doar din dorinta de a fi intelese de cat mai multi. Ca un exemplu, discutata notiune de port, in traducerea oferita de dictionar la nave o gasesc ca babord dar din cate am vazut in descrieri aceasta notiune e generalizata pentru bordaj si asociata pentru localizarea si aratarea destinatiei unor elemente constructive (gunports, Washports, row port). Nu comentez modul de abordare, sunt constient ca in materie de constructii navale a aparut si s-a introdus ca in toate domeniile noul care inlocuieste traditionalismul, multi dintre atat constructori cat si utilizatori de nave nu mai folosesc sau folosesc foarte putine din notiuni, dar cred ca din respect pentru sutele de ani si nenumaratii si de multe ori anonimii contribuitori care au dus la ceea ce e azi navigatia, un modelist are datoria ca pe langa realizarea unui model in special de epoca si de traditie sa fie cat mai aproape de adevar atat ca fidelitate a realizarii cat si a utilizarii termenilor.
Am primit mesajul referitor la MM si am inteles fenomenul. Multumesc si tinem legatura.
Spor!

[ClaudiuN]

Bocaporţi
capace de guri de magazie – deschideri în punte pentru introducerea şi scoaterea încărcăturii din magazie.


[center]
Img.95[/center]Sunt piesele de la 82 la 89, se realizează din 2 rame suprapuse, 8 piese laterale(4 exterior si 4 interior) si un gratar. Prima oara am realizat ramele, am măsurat piesele laterale si am constatat că acestea au o lăţime de 2 mm iar cele curbate notate cu 2 steluţe roşi, în Img. 95, au o lăţime la mijloc de 2,5mm. Piesele notate cu 82a-89a, le-am lipit pe carton gros de 2mm iar piesele 82b-89b le-am lipit pe carton de 0,5mm. Am decupat prima oară partea interioară a ramelor.
[center]
Img. 96
[/center]apoi am decupat si exteriorul:
[center]
Img.97
[/center]Prin folosirea acestei metode am anulat folosirea pieselor laterale notate cu două steluţe roşii din Img.95 şi a celorlalte piese laterale deoarece in acest moment am ramele cu o înaltime totală de 2,5mm. Totuşi aceste rame au 2 inclinaţii una la babord şi una la tribord. Cum am realizat aceste înclinaţii?
[center]
Img.98[/center]

La ramele lipite pe carton de 2 am decupat de la babord respectiv tribord cartonul original, practic am exfoliat câte un U din fiecare parte lăsând la mijloc caronul lipit iniţial. In img.98 sunt 2 rame, una la care am făcut decuparea cartonului original şi una care nu are făcută acestă decupare.
Apoi am lipit ramele subţiri pe ramele grose de 2 mm si am obţinut
[center]
Img. 99[/center]prin această metodă ramele cu înclinaţiile respective. Apoi toate ramele le-am vopsit cu un maro inchis.
[center]
Img.100[/center]Acum că aceste rame sunt gata am trecut la:
Grătare
Sunt componente nu uşor de realizat deoarece golurile acestora au 1mm², adică 1x1mm, de aceea vă voi prezenta 3 variante de realizare:
[center]
Img.101[/center]Varianta 1. În cazul în care nu decupaţi locaşurile magaziilor şi lăsaţi puntea neagră în locurile respective, decupaţi pur şi simplu grătarele tipărite de producător şi le lipiţi pe poziţie.
Varianta 2. În cazul în care faceţi decupările amintite şi doriţi realizarea grătarelor prin care să se vadă în interiorul magaziilor, dar totuşi vreţi să le realizati mai rapid, puteţi folosi o plasă de ţînţari pentru acest lucru. Masuraţi prima oară locaşul interior al ramelor realizaţi alte rame din carton de 0,5mm şi lipiţi noile rame pe plasă de ţânţari in aşa fel incăt rama să fie cât mai dreaptă faţă de ochiurile acesteia.


[center]
Img.102[/center]Pentru acest exemplu eu am folosit o plasă de ţânţari veche, din aceea verde. Se poate folosi cu rezultate mai bune plasa de la termopane, care are ochiurile mai mici, dar nu cea de la geamurile voastre altfel riscaţi să dormiti afară ...
Varianta 3.
Pentru această variantă am folosit carton de 0,5mm, am măsurat locaşurile în care trebuie să intre grătarele apoi am trasat pe carton de 0.5 piesele respective si am făcut decupările:
[center]
Img.103[/center]cu o preducea cu diametrul de 1mm.
[center]
Img.104[/center]Ca suprafaţă de sprijin pentru efectuarea acestor decupări am folosit o placă de textolit (material electroizolant constând din straturi de ţesături îmbibate cu răşini sintetice). După decupare am vopsit grătarele cu vopsea acrilică (un maro deschis).
[center]
Img.105[/center]Atenţie - mai există o variantă de realizare a acestor grătare - varianta, ca in realitate "adică din fâşii de carton ţesute" – această idee mi-a transmis-o traian şi probabil că va fi subiectul viitoarei postări.
Am trecut la lipirea pieselor realizate, prima oară ramele:
[center]
Img.106
[/center]apoi am lipit si grătarele, dar unele le-am lipit lateral, poate pe final voi pune în magazii şi nişte butoaie, cu rom, pentru a evita orice răzmeriţă ... ... la bordul fregatei.
[center]
Img.107[/center]

[traian]

Buna dimineata si o saptamana spornica tuturor
Cum nu mai am nimic de adaugat, sed si privesc. Atentie mare insa la rom fiindca e o foarte mare legatura intre el si razmerite. Totusi parca m-as razmerita si eu intr-un colt de magazie calare pe un butoias. Incerc o sugestie: in majoritatea cazurilor la navele de epoca, gratarele, in functie de destinatia lor erau fie lemn natur fie vopsite rosu sau negru. Zic eu ca la bocaportii Leocadiei dat fiind contrastul cu puntea s-ar portivi la gratare rosu fata de varianta lemn natur sugerata de producator.
Spor!

[bogy]

Fac eu o mica precizare la cele spuse de Traian.

Denumirile de babord si tribord: la primele fregate franceze inarmate cu tunuri, pentru a se preciza ca inarmarea lor se scria pe pupa (adica la spatele navei): BATERI citindu-se "BATRI", cum te uitai de la pupa spre prova. De aici si cele doua denumiri de babord si tribord. Gratarele precum si puntile de la nivelul bateriilor erau vopsite in rosu. Explicatia: in timpul luptelor navale, pentru ca aparusera ghiulele cu bile de otel (inventate de amiralul Shrapnell) ranile nu erau intotdeauna mortale dar erau destul de impresionante si cu sangerari abundente. Puntile erau vopsite in rosu ca sa fie cat mai apropiate de culoarea sangelui pentru ca cei raniti si care mai puteau continua lupta sa nu cedeze psihic la vederea singelui scurs pe punte.