Ajutor
" In lagarul lui Amon Goeth se aflau mai mult de treizeci de mii de oameni. Pe o latura a platoului de adunare, langa morga transformata in grajduri, fusese ridicat un complex polonez care putea sa gazduiasca o mie doua sute de detinuti. Obergruppefurer-ul Kuger a fost multumit de inspectia noului lagar care se organizase atat de repede,incat il inaltase pe comandant cu doua grade pana la rangul de Hauptsturmfurer.
In afara polonezilor, la Plaszow erau detinuti si evreii din Est si din Cehoslovacia, pana cand se facea loc pentru ei la Auschwitz sau Gross-Rosen. Cateodata, populatia sporea pana la aproape treizeci si cinci de mii, umpland pana la refuz platoul de adunare la vremea apelului. Drept care Amon trebuia sa "rareasca" detinutii vechi pentru a face loc noilor sositi. Oskar stia ca cea mai rapida metoda a comandantului era sa intre in birourile si atelierele lagarului, sa formeze doua coloane si sa scoata una de acolo. Cei aflati in coloana respectiva erau dusi fie la fortul austriac si executati de plutoanele lui Horst Pilarzik, fie urcati in vagoanele de vite la gara Plaszow-Cracovia, fie la statia terminus de cale ferata care trecea de-a lungul baracilor SS, atunci cand va fi terminata , in toamna anului 1942.
Cu cateva zile in urma, in timpul unei astfel de activitati destinate "selectionarii", ii spuse Stern lui Oskar, Amon intrase in atelierul de fierarie al fabricii. Supraveghetorii luasera pozitie de drepti, ca soldatii, si dadura raportul pe nerasuflate, stiind ca pot muri daca nu aleg cuvintele potrivite. Am nevoie de douazeci si cinci de lacatusi, spuse Amon supraveghetorilor, cand isi ispravira raportul. Douazeci si cinci si nu mai multi. Arata-mi-i pe cei mai priceputi.
Unul din supraveghetori arata catre Levartov, si acesta se alaturase sirului, desi observase ca Amon il privise lung. Desigur, nimeni nu stia care coloana va fi scoasa afara sau unde va fi dusa. In cele mai multe cazuri era mai sigur sa te afli in coloana celor calificati.
Selectia continuase. Levartov observase ca atelierele erau ciudat de goale in dimineata aceea, pentru ca unii dintre cei care lucrau sau tandaleau langa usa observasera apropierea lui goeth si se strecurasera afara, ascunzandu-se printre valurile de stofa din fabrica lui Madritsch sau prefacandu-se ca repara masinile de cusut. Cei mai lenti sau neatenti ramasi in atelier formau acum doua coloane aliniate intre bancurile de lucru si strunguri. Toti erau inspaimantati, dar cei din coloana mai scurta pareau cei mai nelinistiti.
Atunci un pusti de saisprezece sau nouasprezece ani, strigase din mijlocul coloanei mai scurte:
- Dar, Herr Kommandant, si eu sunt specialist in metal.
- Da, dragule? murmurase Amon, tragandu-si revolverul si pasind catre baiat, il impusca in cap.
Bubuitura, asurzitoare in acel spatiu plin cu metal, il arunca pe baiat in perete. murise, considera Levartov, inainte de a cadea pe podeaua atelierului. coloana, devenita si mai scurta, fusese scoasa afara si dusa la depou, cadavrul baiatului transportat dincolo de gard intr-o roaba, podeaua spalata, strungurile puse din nou in functiune. Levartov,mesterea balamale de poarta la bancul sau, constient de privirea pe care i-o aruncase Amon, privire ce spunea "Acesta!". Rabinul avea impresia ca stigatul baiatului ii abatuse atentia lui Amon de la el, care fusese de fapt tinta. Regretabila moarte a tanarului nu era pur si simplu o crima, ci o fagaduiala careia va trebui sa-i faca fata curand el insusi.
Au trecut cateva zile, continua Stern, mai inainte ca Amon sa revina la atelierul de fierarie pe care il gasi aglomerat, si sa-l strabata, alegand el insusi oamenii pentru transportul de pe deal. Se opri langa bancul de lucru al lui Levartov, asa cum acesta stia ca o sa se intample. Putea simti mirosul aftershave-ului lui Amon. Putea vedea maneca apretata a camasii. Lui Amon ii placea sa se imbrace cu grija.
- Ce faci? intreaba comandantul
- Herr Kommandant, raspunse Levartov, fac balamale.
Aratase de fapt catre mica gramajoara de pe podea.
- Fa-mi una acum! ordonase Amon
Scoase din buzunar un ceas si incepu sa cronometreze. Levartov taie la iuteala o balama. Degetele sale indemnau metalul, rugau strungul; degetele hotarate de muncitor, incantate de ceea ce stiau sa faca. Numara inspaimantat in gand; obtinu o balam a intr-un timp pe care il aprecie la cinzeci si opt de secunde si o lasa sa cada la podea.
- Alta, murmura Amon
Dupa prima incercare contra cronometru rabinul era mult mai sigur pe el si lucra cu mai multa incredere. In nu mai mult de un minut, la picioarele sale aluneca o a doua balama. Amon masura din priviri gramada.
- Muncesti aici de la sase dimineata, spuse fara sa-si ridice privirea din podea, si poti sa lucrezi cu viteza pe care mi-ai demonstrat-o. Totusi, gramada e foarte mica.
Levartov stia desigur ca isi pregatise moartea. amon il impinsese intre randurile de masini si nimeni nu avu curajul sa ridice privirile de la lucrul sau. Ce puteau sa vada? trecerea unui condamnat. condamnatii erau ceva prozaic la Plaszow. Afara, in aerul dupa-amiezei de primavara, Amon il propti pe Levartov de zidul atelierului si scoase pistolul cu care ucisese tanarul in urma cu doua zile.
[center]
[/center]Rabinul clipi si privi catre ceilalti prizonieri care alergau pe langa el cu carucioare sau targi cu materiale, straduindu-se sa se tina cat mai departe. Cracovienii gandeau: "Doamne, e randul lui Levartov". El rosti in gand Shema Yisroel si auzi mecanismul pistolului. Dar rotire pieselor de metal nu sfarsii printr-un tunet, ci sugera zgomotul unei brichete care nu se aprinde. Cu gestul unui fumator nemultumit, cu acelasi aer de banala nemultumire, Amon Goeth scoase si inlocui magazia de gloante din manerul pistolului, ochii din nou si apasa pe tragaci. Capul rabinului tresarii datorita reflexului -specific uman- de a atenua impactul glontului ca si cum ar fi fost o lovitura de pumn, dar tot ceea ce produse pistolul lui Goeth fu un nou "clic".
Herr kommandant, Goeth incepu sa injure prozaic
- Donnerwetter! Zum Teufel!
[center]
[/center]Lui Levartov ise parea ca in orice clipa Amon va incepe sa mestereasca defecta masinarie moderna ca si cum ar fi fost doi meseriasi incercand sa obtina un rezultat simplu - sudura unei tevi, o gaura in perete. Comandantul puse pistolul defect si scoase dintr-un buzunar al hainei un revolver cu maner sidefat, un model despre care rabi Levartov citise doar in povestile western din copilarie. Era limpede, se gandi ca nu o sa renunte din cauza unei defectiuni tehnice. O sa continue. Am sa mor impuscat cu un revolver de cowboy si chiar daca toate capsele ar fi proaste, Hauptsturmfurer-ul Goeth o sa opteze pentru arme mult mai primitive.
Dupa cum povesti Stern mai tarziu, cand Goeth ochii din nou si apasa pe tragaci, Menasha Levartov incepuse deja sa priveasca in jos dupa vreun obiect care ar fi putut fi folosit, impreuna cu cele doua uluitoare rateuri ale pistoalelor lui Goeth ca motivatie. La coltul zidului se afla o gramada de carbune, un material destul de putin promitator
- Herr Kommandant, incepu sa spuna Levartov, dar auzi deja actionand micile ciocanele si arcuri ucigase ale pistolului de opereta. Si din nou zgomotul de bricheta stricata. Furios, Amon parea ca sta gata sa rupa teava revolverului.
[center]
[/center]Acum Levartov adopta pozitia supraveghetorului din atelier:
- Herr Kommandant, cer permisiunea sa va raporterz ca gramada mea de balamale era atat de nesatisfacatoare datorita faptului ca masinile au fost recalibrate in dimineata aceasta. Prin urmare, in loc sa fac balamale, am fost pus la descarcat carbune.
Se simtea ca si cum ar fi incarcat regulile jocului pe care il jucau, joc ce trebuia sa ia sfarsit prin moartea lui, tot atat de cert ca la "Nu-te-supara, frate", unde e neaparat necesar sa ajungi in ultima casuta. Se simtea ca si cum ar fi ascuns zarurile si acum nimic nu putea pune capat jocului. Amon il izbi peste fata cu mana stanga libera si rabinul simti in gura gustul sangelui intinzandu-se pe limba ca o garantie.
Hauptsturmfuhrer-ul il abandona pur si simplu langa perete. Intrecerea, totusi - Levartov si Stern erau siguri de astasa - fusese doar intrerupta.
Stern ii soptii toata aceasta intamplare lui Oskar, in biroul de la Plaszow. Stern, aplecat inainte, cu ochii ridicati, cu mainile impreunate, fusese la fel de generos cu amanuntele ca intotdeauna.
-Nu-i nici o problema, murmura Oskar
Ii placea sa-l necajeasca pe Stern
- De ce atata vorba? intotdeauna e loc la Emalia pentru cineva care poate sa faca o balama in mai putin de un minut.
Cand Levartov si sotia lui sosira la fabrica Emalia in vara lui 43, trebui sa indure ceea ce crezu la inceput ca este gluma cu subiect religios a lui Schindler. Intr-o vineri dupaamiaza, in hala de munitii a DEF, unde Levartov lucra la un strung, Schindler spuse:
- N-ar trebui sa fii aici, rabi, ar trebui sa te pregatesti de Sabat
Dar cand Oskar ii strecura o sticla de vin ca s-o foloseasca in cursul ceremoniei, Levartov intelese ca Herr Direktor nu glumea. In fiecare vineri, inainte de lasarea inserarii, rabinul v-a fii alungat de langa bancul de lucru si se va duce in baraca sa de dupa sarma ghimpata, in curtea din spate a DEF. Acolo sub sforile si mirosul acru al rufariei care se usca, va recita Kiddush deasupra unei cesti cu vin, printre randurile de paturi care se ridicau pana la acoperis. Desigur, in umbra unui turn de paza SS."
[right]"Lista lui Schindler"_ Thomas Keneally[/right]
ALTE FOTO
[center]
[/center]youtube secventa de inspiratie
[center]
[/center]That's power, Amon.
That is power.
[center]
[/center]
Sus
Postat 18 February 2008 - 09:30 AM
In toate cartile cu rezumate, comentarii etc. ale operelor literare n-am citit pasaje in care autorul isi explica simbolistica, in schimb existau alde Calinescu care de aici isi castigau painea...din cate am observat analizarea "operelor" se cam face, cumva, post-mortem 
asa ca am sa incalc cutumele breslei mele (genii, copii minune :) , patapievicinosi etc.) si zic:
, nu intru in amanunte..., ideea este ca in ciuda unei evidente stricte (tabele, notite, numere de ordine, memorie vizuala etc.) am constatat ca sunt fericitul posesor al unei TRIPLURI (Dragon cod 6124 x 3buc.). Astfel din framantarea dilemei, "Ce sa fac eu cu trei ofiteri?" (si in chicotelile unor fratiori de pe forum) am gasit acesta rezolvare...evident ca nu m-am indurat sa descompletez decat doua seturi 
Postat 18 February 2008 - 12:24 PM
Am ajuns sa rada robotii de mine 
