Micul butoias de la Grumman, care este unul din avioanele mele preferate.
Aveam de mult in plan sa imi fac o serie, iar noile kituri de la Arma au picat la fix.
Din pacate, deja aveam pe stoc mai multe Hasegawe, Airfix si AZ-uri, care au devenit dintr-o data depasite.
Din fericire (sau nu) Arma hobby nu s-au mai aruncat la alte variante in afara de F4F-4 si FM1/2 asa ca am decis sa
termin totusi, ce aveam deja inceput si pentru care am adunat ca un harciog tot felul de goodies...
Airfix e un kit mai nou si cu multe optiuni, intre care cea mai juicy este aripa pliata, care nu e oferita de niciun alt producator,
mura in gura. Este un kit destul de bizar de chesti bune, rele si foarte rele. Fuselajul si cabina arata ciudat, ceea ce il face un candidat perfect pentru aripi pliate.
In final, cu greu poate iesi din aspectul ala de macheta die-cast, din cauza santurilor mari si detaliilor grosiere.
In fine, long story short, peste Martlet I am sarit deocamdata, am vreo trei de la AZ dar ma voi ocupa de ele mai tarziu. Asa ca incep cu Martlet II.
La engleJi, Wildcatul s-a numit Martlet, si incercarea de a le sorta este un camp minat. Asta pentru ca au avut o gramada, din multe serii, unele destinate intitial altor tari
(care au fost ocupate pana cand comenzile au fost indeplinite), gen Franta sau Grecia.
Mai multe feluri de motoare, aripi, elici, tuburi pitot, cele 3-4 elemente ale capotei motorului (priza de aer, voletii, prizele suplimentare de compresor din interior si cele doua blistere laterale)
au existat in toate combinatiile posibile, facand uneori identificarea foarte grea. La asta se adauga si modificarile ulterioare...
Martlet II;
EngleJii au fost initial foarte incantati de G-36A franceze "refugiate" in FAA (daca e sa ne gandim ca cel mai performant avion zburat de aviatia navala britanica era Gladiator sau Skua/Roc cu Fulmarul de-abia iesit din teste),
astfel ca Royal Navy a comandat alte 100 din varianta Grumman G-36B sub denumirea „Martlet Mk II”.
Acestea urmau sa fie construite cu motorul R-1830-90 cu 14 cilindri (in esenta versiuni de export ale F3F-3A) si nu aveau aripi pliabile. Cand s-a aflat ca Grumman lucra la o versiune cu aripi pliabile, Royal Navy a decis sa mai
astepte 6 luni pentru a beneficia de versiunea mai noua, desi se pare ca totusi cateva cu aripa solida au fost totusi livrate si testate de Esc.802 pe HMS Audacity.
Greutatea suplimentara de aproape 450 kg fata de Martletul I, adusa de echipamentele suplimentare (aripa pliabila si inca doua mitraliere de .50 si munitia aferenta) a generat un avion submotorizat, astfel incat Martletul II,
intrat in serviciu in primavara lui 1941, a fost destul de putin folosit in lupta, in special la antrenament, "proof of concept", apararea bazelor navale, dar si cateva operatiuni secundare cum ar fi cele din Madagascar.
Kitul de la airfix e de fapt un F4F-4 clasic american, iar pentru a-l "britaniza" trebuie aduse cateva modificari. Tubul pitot in forma de 7, bechia cu cauciuc mare, colimatorul si domul elicei, capota motorului a fost
modificata destul de mult, pentru a acoperi cei 4 voleti de racire si a-i inlocui cu unul singur. Pe intrados, carenajul mecanismului de catapultare mai lung si ascutit decat cel original, american.
Ca inmatriculare, am avut noroc sa gasesc unul (A.M.977) care avea toate elementele unice ale acestei variante, plus o vopsire mai bogata, botul rosu si emblema escadrilei (888), pe coada.
Am folosit vopsele de la Ak real color (cam sterse pentru gustul meu) decalurile improvizate.
Aceasta postare a fost editata de 1-0-9: 05 November 2024 - 03:41 PM