Ajutor
După ce-am făcut Hurricane-le nostru, mi-am zis să încerc și altceva...Să mă explic. Deși pare ciudat, pînă la momentul actual NU am făcut încă nici un kit Special Hobby...Nu s-a nimerit.
Așa că am luat din stivă primul care mi-a căzut în mînă.
Pentru mulți dintre voi , acest avion nu este un necunoscut. Și el însă a făcut parte tot din celebra categorie "too little , too late".
S-a vrut un interceptor ușor, fabricat din materiale non-strategice(lemn...), rapid și extrem de ușor de pilotat, chiar de către piloți novici.
Bineînțeles că n-a fost deloc așa...Denumirea de uzină a proiectului a fost "Salamander", propaganda nazistă l-a numit "Volksjager", iar denumirea oficială a rămas "Spatz".
Versiunea inițială A-1 a fost înarmată cu două tunuri Rheinmetall-Borsig de 30mm, care s-au dovedit însă prea mult pentru structura lui ușoară...Reculul zdravăn al celor două MK108 provoca uneori chiar desprinderea aripilor !!
Așa că în producția de serie a intrat doar varianta A-2, înarmată cu foarte cunoscutele MG151/20, fiecare cu o rezervă de 100 de obuze.
Autonomia lui "Spatz" nu depășea 20 minute de zbor, cîțiva piloți și-au pierdut viața încercînd să aterizeze fără motor, după ce-au rămas fără combustibil...
Pilotul britanic de încercări Eric Brown l-a apreciat ca fiind foarte echilibrat, neajunsurile sale fiind date mai degrabă de graba cu care a fost băgat în producție decît de proiectarea defectuoasă.
Avea tendința mortală de-a i se bloca direcția la virajele executate la viteze mari...Suprafața derivelor duble era cam mică , iar jetul puternic al motorului BMW 109-003E bloca complet suprafețele de comandă.
Aparatul a fost echipat în premieră cu un scaun catapultabil, acesta fiind și folosit operațional de cîteva ori, în mare parte cu succes.
Cariera operațională a lui Spatz a fost bineînțeles extrem de scurtă, lipsa piloților antrenați , a carburantului, haosul ultimelor luni de război împiedicînd utilizarea lui la capacitatea dorită.
S-a confirmat o singură victorie clară, pe 19.04.1945 Feldwebel Gunther Kirschner din I./JG1 Oesau ( singura unitate operațională care a folosit He-162 în luptă) doboară un Tempest britanic, fiind însă doborît în aceiași după-amiază și el, tot de către un Tempest ( pilotat de FO Geoffrey Walkington).
Kitul pare excelent la prima vedere. Plastic bun, maleabil , de culoare RLM 66 !! Fix !! Destul de bine detaliat ( bine , avionul este și foarte simplu), voi folosi însă și ceva PE-uri în cockpit mai ales.
Panoul de instrumente simplu și frumos, iar la baia trenului față i-am scrăciuit și fereastra prin care pilotul putea vedea compartimentul anterior, putînd să-și confirme escamotarea trenului .
Motorul BMW relativ simplu, s-a asamblat corect, fără probleme.
După ce-am văzut pozele macro ale lateralelor cockpitului , am retușat la greu...În special urme de adeziv superglue
Am folosit inițial acest scaun, rășină QB...După care , tot căutînd eu cum era vopsit, am realizat că nu este deloc corect.
Așa că am folosit scaunul din kit, modificat cu ceva PE, și care la final arată mult mai OK.
Compartimentul aterizoarelor principale s-a asamblat și el destul de ușor. "Traversa" centrală este de fapt o țeavă, cred că una de combustibil ?? Aș fi înlocuit-o cu o țeavă simplă de alamă, dar mi-a fost frică să nu pierd rigiditatea compartimentului , am lăsat-o așa.
Am încercat acum să potrivesc la rece cele două semifuselaje...Mda, nu-i chiar Arma Hobby. Potrivirea este ...relativă.
Îl las să se usuce bine deocamdată, să nu am surprize. Pentru a fi mai sigur, i-am adăugat și puțin lest, în conul din bot și imediat în spatele panoului scaunului.
Va urma !
P.S. Văd că pozele se atașează în ordinea dorită de ele, nu de mine...Motorul a ajuns ultimul...Nu înțeleg.
Thumbnail atasat
Aceasta postare a fost editata de dakian67: 11 June 2023 - 12:30 PM
Sus
