[Z-mare]

[177]

Vi-l mai amintiti? se gasea la librarie in prima jumatate a anilor '80. Costa 28 de lei, era foarte zgomotos, dar usor de fixat datorita formei rectangulare.

[Z-mare]

Desi destul de scumpe pentru salariile din acea vreme, am avut unul, folosit la mai multe vaporase

[flo]

N-am avut sansa. S-au dat pana am ajuns eu cu banii la librarie.

[177]

Comunicat nr. 97 al Statul Major al Forțelor Navale, 8 septembrie 2022:

"Dragorul maritim 29 a suferit avarii ușoare în urma exploziei unei mine marine
Dragorul maritim „Locotenent Dimitrie Nicolescu” (DM-29) a ajuns joi, 8 septembrie, în jurul orei 17.45, în raionul în care se afla, în derivă, mina marină raportată de nava GSP „Falcon”.
Conform procedurilor operaționale pentru aceste intervenții, la bordul navei a fost ambarcată o echipă de scafandri EOD, cu o șalupă specializată în cercetarea și colectarea de informații despre obiectul care reprezintă un pericol pentru navigație, în scopul neutralizării acestuia.
Condițiile hidrometeorologice din raionul maritim în care se afla mina de război s-au înrăutățit, după ajungerea dragorului maritim în raion, din cauza intensificării vitezei vântului (10-12 m/s), marea având gradul 4 (val cu înălțimea de 1,5 – 2 m). Această situație nu a permis lăsarea ambarcațiunii EOD la apă și executarea misiunii.
Deși au fost luate măsuri de siguranță la lăsarea întunericului, ca urmare a condițiilor meteo nefavorabile, nava militară a fost lovită de mina marină, care a fost purtată în derivă de furtună. Deflagrația a produs o gaură de apă de mici dimensiuni, situată la limita liniei de plutire a navei, în zona pupa (partea din spate a navei).
Nu sunt victime sau răniți în urma producerii exploziei, cei 75 de militari ai echipajului navei nu sunt în pericol, flotabilitatea navei nu este afectată, iar la bord nu sunt avarii majore.
Imediat după explodarea minei, echipajul navei a acționat pentru astuparea găurii de apă și pentru limitarea efectelor produse de intrarea apei de mare în compartimentul pupa. Din ordinul șefului Statului Major al Forțelor Navale, nava maritimă cu scafandri „Grozavul” a plecat din portul Constanța, pentru a acorda asistență și pentru a remorca dragorul maritim avariat până în portul Constanța.
Reamintim că Dragorul maritim „Locotenent Dimitrie Nicolescu” (DM-29) a ieșit din portul Constanța, joi, 8 septembrie, în jurul orei 13.15, pentru a executa o misiune de intervenție asupra unei mine de război, care se afla în derivă, la o distanță de aproximativ 25 mile marine (46 km), în direcție NE față de intrarea în portul Constanța.
După declanșarea agresiunii armate a Federației Ruse în Ucraina, aceasta este cea de-a treia mină de război care a ajuns în zona de responsabilitate a Forțelor Navale Române. De la începutul războiului până în prezent, în partea de vest a Mării Negre au fost distruse 28 de mine marine, dintre care trei mine de Turcia, două de România, una de Bulgaria și 22 de Ucraina."

Aceasta postare a fost editata de 177: 09 September 2022 - 12:15 PM

[alexelu_marinelu]

bine ca au scapat doar cu sperietura ...

nu ma pot abtine sa nu ma intreb - oare cum au raportat la baza? good news - bad news style?

cert e un lucru: au neutralizat amenintarea :)

[dany]

Citeaza

oare cum au raportat la baza?

Era un banc pe vremea lui ceasca

Zice ca militia investigheaza explozia unui autoturism si raportul ;

Tov. X a coborat in parcare pentru a vedea daca mai are benzina in rezervorul masinii.
A deschis rezervorul , a aprins o lumanare si sa uitat inauntru
... A mai avut ...

[177]

Citind manualul de specialitate (cam vechi, de acum 60 de ani) am aflat ca minele aflate la suprafata se distrug prin impuscare; scrie acolo ca se va evita folosirea armentului usor, deoarece mina se poate doar scufunda, fara sa detoneze. Mina a ajuns cam aproape... in fine, sa vedem raportul anchetei. Daca il vor publica. Au mai fost accidente la bordul navelor militare romanesti prin anii '90, soldate din pacate cu victime.
Si o poza cu "Grozavul"; ce emotii au avut si cei de pe remorcher! sa plece urgent ca 29 a lovit o mina!

Aceasta postare a fost editata de 177: 09 September 2022 - 05:54 PM

[177]

Au aparut si imagini video: TVR1

Aceasta postare a fost editata de 177: 09 September 2022 - 06:59 PM

[flo]

Sincer, ma gandeam ca arata mai rau. Multam' lui Dumnezeu ca nu au fost victime.

[dany]

Probabil era un pui de mina ... contra desantului maritim , salupe , transportoare de trupe , etc .

Me mi se pare timpul de interventie foarte lung . Au ajuns in zona de lucru la 5 .40 , se face seara pe la 7.40 . 2 ore + dupa ce a apus soarele .. Cata rabdare sa aiba si mina aceea saraca

... sau a fost ca in bancul cu ardeleanul care cade de pe acoperis ; Un ardelean era pe acoperisull casei si incepe sa alunece ; - No-no ?
ajunge la margine : - No-no !
Buf pica jos ; - No ashe .

Eu ma gandesc ca ar putea sa rezolve treaba mai usor cu niste drone mici , fie sinucigase ,fie care sa plaseze incarcaturi explozibile , ( cum era dispozitivul acela la inceputul submarinelor care aveau in fatza o prajina cu explozibil ) .


BTW .NU stiti ce dispoziive de vedere pe timp de noapte are dragorul si echipajul ?

PS, Ucrainenii cum au reusit sa distruga 22 de mine fara incidente .

Aceasta postare a fost editata de dany: 10 September 2022 - 02:30 AM

[dany]

Raytheon AQS-20 sonar & Barracuda

https://www.youtube....h?v=KF_46xNw5V0

Macar 2, sisteme din acelea MCMUSV si Barracuda sau ceva asemanator cred ca ar fi suficiente pentru controlul ariei noastre de acoperire si desfasurarea operatiunilor de deminare in conditii de siguranta .

Aceasta postare a fost editata de dany: 10 September 2022 - 04:04 AM

[dany]

Raman tot la domeniul naval .
E o stire interesanta ,(veche de 2 ore ), dar neverificata pe un .canal de propaganda .. care cred ca preia stiri de la polonezi (?)

Cica fregata Admiral Gorshkov ar fi fost capturata de norwegieni ?

Min : 3.24
https://www.youtube....h?v=_uBh_TxwZ_Y

O fi adevarat ?

[177]

@ dany

Nu stim ce s-a intamplat pe parcursul celor doua ore ale interventiei.
Mina este la fel de veche ca si dragorul, in plus se afla la suprafata; asa ca sistemele gen MCMUSV si Barracuda nu isi aveau rostul in cazul de fata. Ukrainenii s-au ocupat cu distrugerea minelor esuate pe plaja, deci este cu totul alta situatie. Daca mina ar fi lovit un dragor bulgar, l-ar fi scufundat in mod sigur pentru ca sunt din lemn. Au semnatura magnetica mai mica, dar se vede clar ca sunt si dezavantaje.
Sistemul de vedere pe timp de noapte al DM este de fabricatie sovietica si poarta numele de ME-5. Constau intr-un proiector IR si un receptor; imaginea este vizualizata pe un ecran catodic. Este o instalatie, masiva, greoaie, cu un consum mare de energie; cei pe care cadea magareata sa se ocupe de ea se plangeau de caldura excesiva degajata in timpul functionarii. Am observat ca de pe 274 au demontat-o. Nu cred ca mai este in serviciu pe DM.


Cred ca explozia a afectat compartimentul carmelor; nu stiu daca sistemul de actionare al celor doua carme este electric sau hidraulic. Oricum, in acel compartiment exista o timona care actioneaza in mod direct, mecanic asupra carmelor.Am observat ca lipseste flotorul derivor din pupa-babord:





Statul Major al Forțelor Navale, 9 septembrie 2022
Comunicat nr. 98

Dragorul maritim 29 a acostat, în siguranță, în portul militar Constanța. Cei 75 de membrii ai echipajului s-au întors acasă
Dragorul maritim „Locotenent Dimitrie Nicolescu” (DM-29) a ajuns vineri, 9 septembrie, în jurul orei 14.00, în portul militar Constanța, unde a acostat, în siguranță, după ce joi, 8 septembrie, s-a deplasat în raionul maritim în care se afla, în derivă, o mina marină raportată de nava GSP „Falcon”.
După impactul cu mina marină, produs în noaptea de 8 septembrie, ca urmare a condițiilor meteo nefavorabile din raionul maritim respectiv, echipajul navei a intervenit pentru astuparea găurii de apă şi pentru limitarea efectelor pătrunderii apei de mare în compartimentul avariat. Ulterior, nava militară a executat marșul de întoarcere spre portul militar Constanța, cu sprijinul remorcherului maritim de intervenţie cu scafandri „Grozavul” și al remorcherului maritim „Viteazu”, care au asigurat asistență și cercetare contra minelor.
În urma producerii exploziei, nu au fost victime sau răniți, cei cei 75 de militari ai echipajului navei au ajuns în siguranţă în portul militar Constanţa, iar la bord nu au fost produse avarii majore. În perioada următoare, nava urmează să fie reparată într-un şantier naval.

RM 101 Viteazu

[kamikaze]

dany, la 10 September 2022 - 01:19 PM, a spus:

Raman tot la domeniul naval .
E o stire interesanta ,(veche de 2 ore ), dar neverificata pe un .canal de propaganda .. care cred ca preia stiri de la polonezi (?)

Cica fregata Admiral Gorshkov ar fi fost capturata de norwegieni ?

Min : 3.24
https://www.youtube....h?v=_uBh_TxwZ_Y

O fi adevarat ?

Propaganda ieftina Dany. Evenimentul de unde s-au extras imaginile s-a produs la sfarsitul lui mai in Marea Barents. Fregata Adm. Gorshkov a participat la exercitii impreuna cu alte nave din flota de nord precum si lansarea de proba a noii rachete supersonice Tsirkon. Acolo si in timp ce se indrepta spre marea nordului a fost urmarita de o nava norvegiana si cel putin una NATO. De aici confuzia.
Stirea originala

[dany]

Citeaza

MCMUSV si Barracuda nu isi aveau rostul in cazul de fata.

Eu cred ca se poate adapta acel robot sa transporte si sisteme care sa distruga minele de la suprafata , de la piese de artilerie la diverse drone . Ideea era sa nu fie nevoiti sa trimita echipaje umane sau sa se apropie prea mult pentru a se pune inutil in situatii primejdioase , , Avand in vedere dezvoltarea tehnologica actuala si accesibilitatea , cred ca s-ar putea "tricota "chiar si la noi cate ceva , sau in cooperare cu turcaletii sau israelienii , daca nu se doreste altfel .,
.... Dar de fapt ce-mi bat eu capul ,,, deunazi citeam o informatie ca turcii au dorit sa dezvolte Bayraktarul cu noi ,la inceput prin 2013 dar nah , parca aveau cu cine ..

Citeaza

Sistemul de vedere pe timp de noapte al DM este de fabricatie sovietica si poarta numele de ME-5.

Mda , tipic , sa se asorteze cu T55 ... dar cel putin pentru echipaj nu se puteau gasi niste ochelari cu vedere pe timp de noapte , chiar si imprumutati de la alte unitati ,fiindca oamenii aceea sint trimisi in misiuni reale ,adica nu e " Ora armatei " sau cum se numea emisiunea noastra de propaganda .

Cred ca au avut noroc chior .. bine ca a fost de gasca si mina , de s-au ales doar cu sperietura ..

Citeaza

Propaganda ieftina Dany. Evenimentul de unde s-au extras imaginile s-a produs la sfarsitul lui mai in Marea Barents.

Aha , multumesc Kamikaze

Aceasta postare a fost editata de dany: 11 September 2022 - 01:44 AM

[dany]

Mistake of '58: The GM Chromemobiles and Far Out '59s



https://www.youtube....h?v=YT3i3q1pCQo

O poveste interesanta , iar finalul acesteia cred ca ar trebui luat in considerare ( in special de corporatii) .

[dany]

Un clip probabil cunoscut cu o formatie de 2 Su 25 la decolare , dintre care unul are o evolutie stranie si se prabuseste .
Voi ce credeti , care ar putea fi cauza ?

In screenshot pare ca unul dintre containerele acrosate pe aripa stanga sa desprins si atarna , probabil dezechilibrand avionul aflat intr-o situatie foarte vulnerabila ,la decolare ( viteza mica , aproape de angajare , fara resursa de putere ) .





https://www.youtube....h?v=P3EvTEvhpIs

[dany]

Un articol interesant despre logistica rusa in razboiul actual ( nu are treaba cu politica ) . Via RoMilitary



https://evz.ro/ucrai...ctorul-cia.html

Ps." CIA "aici camasi-izmene-alimente

[177]

13 septembrie 1848

[...] Să venim acum la cei ce intrau pe bariera lui Mihai Vodă sau a cazarmei, în număr ca la 5 000, pedeştri, călăreți și tunuri. Cu o zi mai inainte colonelul regimentului din garnizoană, domnul Radu Golescu, venise la domnul general Tell să-l întrebe ce să facă, de vor intra turcii şi vor cere cazarma. Domnul general ii zise: ”Turcilor ca niște oaspeți să le dăm cazarmele: cea de călărime este deșertată. In cea de pedestrime să stea soldații, pină vor veni turcii, unde să vie și Compania de pompieri spre a da onorurile ostăşeşti generalului turc şi oştirii și apoi, după primire, să se tragă soldații noștri în oraş". ”Dar dacă ne vor cere armele?" întrebă iar colonelul Golescu. „Să nu le dati", răspunse generalul Tell.,,Prietenii nu cer armele". Acestea erau ordinele către soldații români, ce erau în număr de vreo 400 şi alţii vr-o 200 pompieri. Cind veni ştirea în cazarmă că se apropie turcii, se trimise către pompierii ce erau la poliție știre să vină a se uni cu ceilalți soldați și a face onorurile cuvenite turcilor.
Cei 400 ai regimentului stau la front cu muzica în curtea cazarmei şi, cum s-apropiară turcii, banda începu marşul de ceremonie şi soldații prezentară armele. Turcii, în loc d-a sta înaintea porții ca să intre, repeziră tunurile în fugă mare de cealaltă parte a cazarmei şi le aşezará ca de bătaie, trecind și o mare parte din soldații lor în acea lature. Atunci venea şi Compania de pompieri. Capitanul ei, domnul Zăgănescu, nu se mulțuminnicidecum d-acele preparative şi începu a prepune. Să lăsăm aci a povesti însuşi acest căpitan:
”...Cum văzui acea orînduire ostilă, îmi veni să stau și să comand inapoi in oraş; însă ştiam ordinele şi mă hotărîi să trec înainte a mă uni cu ceilalți soldați din cazarmă. Comandai cu pas iute și, cu soldați cu puşca alene pe umar, imi facui drum prin mulțimea turcilor, despicindu-i la dreapta și la stinga. Văzui fitilele aprinse la tunuri şi turcii aşteptindu-ne să venim indărătul lor. Comandai mai iute. Turcii comandară ca toți ai lor, ce-i despicasem spre dreapta, să treacă către dinșii la stinga; în iuteala lor un turc se împiedică de unul din soldații mei și căzu. Un ofițer turc lovi cu latul sabiei pe soldatul meu; un alt soldat turc, văzind exemplul ofiterului, descărcă puşca într-unul din soldații mei și-l culcă jos mort. Noi tunci eram drept în gura tunurilor și zisei să dăm mai iute a ne apropia de cazarmă. Soldații mei erau cu puştile goale. Cind trecuserăm mai mult e jumătate din dreptul tunurilor şi cînd toți turcii trecuseră în partea stingă, deodată pocni un tun şi deschise un drum larg intre soldații mei.
Se repetirà tunurile, mai omorirà citiva; incepară puscele și carabinele turcești: eram însă mai la adăpost lingă cazarma. Umplură fläcăii puscele şi comandai foc. De vreo doua, trei ori descărcară ai noştri. Mitralia insa ne prăpădia. Incepura soldații a se culca la pămint, cind să descărca tumurile si desperati strigară cu toții: Pe tunuri, copii, că ne prăpădesc". Deodată alergara cu toții, tunurile erau pline și li să puneau în acel moment foc. Soldații mei, navală, le suciră odată în loc și le întoarseră cu gura către turci. Pocnirà deodată și stinseră mulțime de vrăjmaşi. Aceasta fu prada cea mai mare. Ai noştri erau stăpîni acum pe tunuri: însă cum să le tie? Să repezi atunci un colonel sau un maior turc către noi și venia spre mine. Eu luai puşca din mina unui soldat, il ochii și-l culcai jos după cal. Fratii noştri din cazarmă dau și ei mereu, însă focurile lor veniau prea de departe. Sfirșiserăm patroanele alergară soldații noştri a să capui și lua care cum putea. Atunci generalul turc, căruia i se ucisese calul sub dinsul, strigă să stea focul și soldații noştri din curtea cazarmei ardicară într-o sabie o batistă albă. Începurăm a parlamenta. Colonelul Golescu se duse la turci a vorbi. Locotenentul meu Dănescul era rănit și zăcea cu capul pe o butu rugă. Un turc vine linga dinsul, îl îmboldeşte cu baioneta; el ardică capul. Turcul, väzindu-l că e viu, i descarcă puşca în cap şi-l lasă mort. Un cetățean din întîmplare vede acea cruzime smulge un par şi pocnește pe turc în cap; ii smulge puşca din mină, o înfige apoi şi în alt turc ce venea asupra lui, il ucide și pe acela, ii ia puşca şi, cu amindouă armele, să repede de-a fuga la vale în mahalaua cătră Izvor. Intr-acestea restul soldaților mei intrase în curtea cazarmei şi se unise cu ceilalți. Bieții oameni, mai mult decit zeciuiți într-un chip infam, ieşiti din sine de turbare şi disperație, mă puseră la mijloc in strigări amerin tătoare. Care de care striga: Ce e asta, domnule căpitan? ne aduseși aci cu puştele goale, turcii ne ucid ca pe vite. Sintem vinduți. Vinduți! Vinduți!", strigară cu toții amerințîndu-mă. Nu ştiam ce mai fac. nu știam ce să răspunz, imi pierdusem mințile. Strigai şi eu: ”Vinduți fraților, însă de turci. Să murim cu toţii ca nişte bravi".
,,Să murim! să murim !" strigară cu toţi, cit nu mai semăna strigări omenești. Turcii se speriară și începură a striga: Dor, dor, be cardaşi (fii calm, frate draga). arătară că s-a făcut greşeală și ofițerii noştri ce parlamenta venirà dim preună cu un bulgar grecit, pitarul Grigore din Giurgiu, reacționar plătit, iar nu din prințipe, om de toate colorile, ciocoi în timpii Bibescului, patriot pînă la virful nasului la căderea lui, invitator al tirbácelii Manului şi Vilara, laudător al Constituției în puterea ei, defăimător al ei cînd o vedea că şovăie, spion rus la trebuinţă, tilmaci al reacționarilor către turci, condu cător al oştirii turcești, unealtă indeminatică a lui Duhamel, vinzător al creştinilor, cu un cuvint asemănare împelițată a ciocoilor celor mari. Acest pitar Grigore veni și zise soldaților noştri din partea paşei că e pace, numai să lase armele și să se ducă fiecare p-acasă.
Soldații să distraseră din disperația lor eroică ce ar fi putut face mult. cum erau adunati la un loc și căpuiți cu patroane. Işi aduseră aminte de viață; să consultară cu ofițerii și la vorba pitarului Grigore că s-a facut greşală, să hotărîră cu toții a da armele. Începură a lăsa jos puşci și patron tase. Doi numai din pompierii mei din fundul curții pe marginea dealului intr-un colt erau încă înarmați. Turcii strigară să lase armele; ei nu pricepeau. Citeva puşci pocniră din partea turcilor şi amindoi fură ucişi. Cind se depărtară citiva de arme ieşiră cițiva din curte, deodată începură tunurile cu mitralie şi-i secerau grozav. Apucară oamenii la fugă care incotro putea. Eu ce eram încă în curte apucai pe coastă la vale. Fugă ca asta nu știu să fiu dat niciodată; săriam, cădeam, mă sculam şi fugiam, fugiam iute de crăpa fierea în mine. Ajunsei la nişte uluci; n-aveam incotro să mai fug. Gloanțele ploua după mine, ulucile erau nalte. Sării şi infipsei mina pe culmea lor: ce putere avui in brat, ce uşurinţă în trup, nu poci spune, căci ca un cerb fui deodată dincolo. Era o grădină; trecui printr-insa, ieşii în curte şi apoi într-o uliță. Fugeam şi nu ştiam încotro mă duc. Un om îmi iese inainte; mă ține in loc: Domnule, imi zice, gulerul îți roşeşte. firul luceşte, și turcii, uite se vad de sus. Apucă p-aci". Il ascultai, mă depărtai și nemerii în mahalaua Dudescului. Aci aflai azil in casa unor călugări catolici, unde șezui ascuns pînă astăzi. Adineaori auzii că mă caută turcii anume, însoțiți de oameni ce mă cunosc, îmbrăcați și ei turcește. Părăsii azilul şi umblu, uite-mă, fugar".

Căpitanul Deivos, subt care s-a disciplinat şi îndoctrinat pentru Constituție Compania pompierilor, a fost trecut în oştirea de linie ca să dea loc de capitan domnului Zăgănescu. Căpitanul Deivos poate ne da asemenea îndestule amărunte ale acestei întîmplări sîngeratice. N-am putut însă a-l auzi, decît cele următoare:

[...] După ce să hotări ca să dăm armele, eu mă dusei la generalul turc a-i da sabia. Generalul imi zise: tine-t-o". Cine fu începătorul?" mã întrebă turcul...Voi", ii raspunsei eu turcește. Turcul se uită la mine cu o căutătură piezișă. Ba voi, voi", imi zise el cu acea răceală asiatică, dind din cap de două ori. Soldații noștri lăsară armele. Într-aceasta eu văzui pe turci luindu-şi din nou poziție ostilă și trăgînd pe furis cocoșurile la puşti. Copii, zisei eu către soldați, risipiți-vă cît puteți și la picior iute". N-apucai să sfîrşesc vorba şi începură puştile și tunurile turcești asupra soldaților noştri dezarmați. Fugiră care încotro, mai periră cîțiva și fugii și eu la vale în mahalaua către Izvor. Turcii zic că n-au dat in soldații dezarmați; să se caute însă cei morți și să vor vedea că cei mai mulți sint fără patrontase".

Aceasta mărturisesc și căruțașii ce au ardicat trupurile morților. [...]

NICULAE COSTINESCU

Nr. 1985, 1848. septemvrie 19. Bucureşti

Anul 1848 in Principatele române.... tom. IV. p. 443-446

Aceasta postare a fost editata de 177: 13 September 2022 - 09:53 PM