Postat 19 November 2020 - 08:37 PM
Din Observatorul Militar (Trustul de presa al MApN)
"Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan și-au împărțit Caucazul
Nagorno-Karabah rămâne un conflict nesoluţionat, cu potențial de dezghețare pe termen mediu, în ciuda acordurilor încheiate săptămâna trecută. Este vorba despre înțelegerea tripartită de încetare a focului (Rusia, Armenia, Azerbaidjan) și cea separată, dintre Rusia și Turcia, de garantare a încetării ostilităților. Pentru Armenia, această pace echivalează cu o înfrângere. Iar realitatea dovedește încă o dată că Moscova și Ankara nu au niciun regret în a-și regla conturile și sferele de influență, cu prețul a mii de vieți. De facto, Putin și Erdogan și-au împărțit Caucazul.
La începutul săptămânii trecute, mai precis, în noaptea de luni spre marți, Ilham Aliev, preşedintele Azerbaidjanului, Nikol Pashinian, premierul Armeniei, şi Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse, au semnat o declaraţie privind încetarea totală focului şi încetarea tuturor acţiunilor militare în zona de conflict din Nagorno-Karabah.
Acordul semnat stabileşte că Armenia îşi va retrage trupele din teritoriile azere pe care, după războiul din anii ’90, le-a luat sub control pentru a asigura continuitatea teritorială cu provincia Nagorno-Karabah. Armenii trebuie să se retragă din districtul Aghdam și din teritoriile ocupate ale districtului Gazakh, până la 20 noiembrie.
Districtul Kalbajar trebuia returnat părții azere până la 15 noiembrie, iar districtul Lachin, până la 1 decembrie. Armenia va păstra însă controlul asupra celei mai mari părţi a provinciei azere Nagorno-Karabah, cu excepţia oraşului din jurul cetății Şuşa, situat la 11 kilometri de Stepanakert (capitala teritoriului disputat).
Trupele ruse vor garanta securitatea unei fâşii cu o lăţime de cinci kilometri care va menţine legătura între Armenia şi Nagorno-Karabah. În același timp, cu ajutorul serviciului de apărare a frontierei, din cadrul FSB, se va asigura un coridor de transport între Azerbaidjan și Republica Autonomă Nakhchivan, teritoriu locuit de azeri, în granițele Armeniei, la frontiera cu Iranul.
De asemenea, acordul tripartit prevede ca, de-a lungul liniei de contact din Nagorno-Karabah și a coridorului Lachin, să fie dislocați 1.960 de militari ruși, alături de 90 de transportoare blindate și 380 de unități de tehnică de transport auto, precum și echipamente speciale, cu rol de menținere a păcii.
De altfel, începând de marţea trecută, Moscova a trimis în zonă peste 750 de militari, însoțiți de tehnică de luptă.
La 11 noiembrie, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat că Turcia şi Rusia au semnat un acord care stabileşte înființarea unui centru comun de monitorizare a încetării focului, iar cele două state vor colabora în cadrul misiunii care va controla respectarea armistiţiului.
Turcia va participa împreună cu Rusia la o forţă de pace care va monitoriza şi va controla aplicarea acordului în regiune. (…)Karabahul redevine un loc sigur sub umbra Semilunei, a afirmat sursa citată.
A venit, însă, replica Moscovei, care a accentuat că nu va exista o participare militară turcă în cadrul contingentului rus de menţinere a păcii, desfăşurat pe linia de contact.
Potrivit ministrului de externe rus, Serghei Lavrov, nu vor exista unităţi de pacificare ale Turciei desfăşurare în Nagorno-Karabah, insistând că forţele de menţinere a păcii şi centrul de control sunt două lucruri diferite, iar mobilitatea observatorilor turci se va limita la perimetrul acestui centru, în afara provinciei Nagorno-Karabah.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că interacțiunea dintre militarii ruși și cei turci se va realiza prin intermediul centrului de monitorizare, care se va afla pe teritoriul azer.
La 14 noiembrie, Armenia a prezentat un bilanț al pierderilor suferite în luptele din Nagorno-Karabah, anunțând decesul a peste 2.300 de militari ai armatei sale.
La rândul său, Vladimir Putin afirmase anterior, că, în urma conflictului de șase săptămâni, au fost înregistrați peste 4.000 de morţi şi 8.000 de răniţi, precum şi zeci de mii de refugiaţi. Azerbaidjanul a evitat, până în prezent, să prezinte un bilanț, anunțând doar că peste 90 de civili au fost uciși în bombardamente."