[177]

Vedeta granicereasca rusa pe Dunare:


Fotografie ramarcabila din 1917,la Izmail: canoniera KUBANET

[177]

Despre marina tarista de la Dunare (sursa :Virgil Alexandru Dragalina -"Escadrila de Nistru)

[177]

Echipajul unui monitor romanesc, probabil dupa campania anului 1913

[LDH]

Excelenta fotografia.

Multumim

[177]

Cu placere!

Turci parasind Braila

[177]

1918: crucisatorul otoman HAMIDIYE intra la Odessa:

[177]

Crucisatorul de lupta YAVUZ SULTAN SELIM (ex. S.M.S. GOEBEN) la Sevastopol; Imperiul Otoman isi rezolvase problemele cu vecinul de la Nord.
Momentul fericit nu a durat decat cateva luni.



Carte postala germana cu figura deprimanta a sultanului Mehmed V; in mod surprinzator, turcii au ramas cu GOEBEN.

[177]

In mai 1916, submarinul german UB-8 este cedat Bulgariei. Redenumit Podvodnik № 18 devine primul submarin sub pavilon bulgar. La 6 septembrie 1916, submarinul executa o recunoastere a portului Constanta, transmitand prin radio situatia navelor aflate in zona. A executat mai multe misiuni intre Varna si Constanta, dar nu a lansat torpile, cu toate ca a intalnit destul de des nave rusesti. Dupa iesirea Rusiei din razboi, a fost folosit doar ca nava-scoala, iar in octombrie 1918 submarinul este preluat de francezi si casat.
Cateva caracteristici tehnice:
deplasament 127/142 t
dimensiuni 28,1x3,15x3,03m
propulsie: Daimler RS 164+ Siemens
viteză: 6,47/5,54 nd
autonomie la suprafață : 1650 mile marine / 5 nd; imersiune: 45 mile marine / 4 nd; durata imersiune :10h; imersiune: de serviciu/maxima 25/50 m
cantitatea de combustibil : 3,5 tone de motorină
echipaj : 14
un tun, o mitraliera, doua torpile cal. 450mm

Cateva fotografii ale submarinului purtand insemne bulgare

[177]

Ordine de bataie a flotei bulgare in 1912:

- la Dunare:
pasagerul cu zbaturi KRUM
pasagerul SIMEON VELIKI
yahtul ALEKSANDAR I
vedetele HRISTO BOTEV si VASIL LEVSKI
cuterele LUBEN KARAVELOR, STEFAN KARADIA, BORIS
patru salupe cu vasle pentru baraje de mine
3 barje
15 pontoane

- la mare:
crucisatorul NADEJDA (partial dezarmat)
torpiloarele DRAZKI, HRABRI, STROGI, LETIASTI, SUMNI (pierdut pe o mina in 1918), SMELI
puitorul de mine auxiliar KAMCHIA

Cam subtire! mai ales ca bulgarii aveau si iesire la Marea Egee

KRUM:


ALEXANDAR I:


torpiloare:


baterie flotanta cal.450 mm ( trei buc., stationate la Varna, una dintre ele pierduta pe furtuna)

[177]

puitorul de mine auxiliar KAMCHIA

[177]

In perioada 1900-1910, Bulgaria a alocat constant 23% din buget pentru aparare, fata de 19% cat a alocat Romania (sursa: Petre Otu- "Consideratii privind capacitatea operativa si actiunile armatei romane in 1913"). Victoria din 1885 asupra Serbiei a incurajat apetitul razboinic al bulgarilor, obiectivele lor fiind Macedonia si portul Salonic, eventual, Dobrogea.
Soldati bulgari pe frontul anti-romanesc


Stefan Stambolov , unul dintre cei patru fauritori ai Bulgariei moderne, asasinat in iunie 1895. Pana acum n-am inteles chestiunea cu mainile; a rezultat in urma atacului sau a fost un gest ritualic din partea atacatorilor?

Aceasta postare a fost editata de 177: 23 January 2016 - 01:14 PM

[177]

Marina romana- ipoteze de dezvoltare la sfarsit de sec. XIX

Dupa incheierea manevrelor din septembrie 1897, constatandu-se faptul ca "vasele care exista au inceput sa se invecheasca si unele dintre ele nu au nicio valoare miltara", prim-ministrul Dimitrie Sturdza lanseaza in mesajul de deschidere a sesiunii parlamentare problema aprobarii unor constructii navale noi.
Preocupari existasera in domeniu, atat in cadrul Ministerului de Rasboi, cat si intr-un grup de initiativa constituit din ofiteri de marina si civili.
Directia marinei din ministerul de razboi elaborase in perioada 1895-1896 doua ipoteze:
-un program care prevedea o fregata de 2000 tone pentru scoala si canoniere cuirasate de mare;
-infiintarea de detasamente la Calafat, Turnu-Magurele si Cernavoda dupa modelul celor existente deja la Sulina, Chilia si Isaccea si achizitionarea a 16 salupe noi de politie fluviala.
Din fericire, propunerile de mai sus au fost respinse (doar salupele fluviale ar fi costat 1.000.000 lei).

Canoniera cuirasata franceza din clasa "Cocyte", propunere respinsa de conducerea ministerului de razboi.


Cocyte, Achéron, Flamme, Grenade, Mitraille, Phlégéton, Styx serie de canoniere cuirasate a caror constructie a fost puternic contestata din cauza costurilor mari, a calitatilor nautice cel putin indoielnice si a utilitatii militare reduse.

Les quatre canonnières du type Achéron ont un déplacement de 1800 tonnes ; 1700 cv, 55,2 x 12,3 x 3,6 m, 2 hélices, 110 hommes, I x 274 mm, I x 138 mm, IV x 47 mm.

A noter que les quatre type Fusée (Flamme, Grenade et Mitraille) est plus petit : 1073 t et I x 240 mm.

Cocyte a été armée en janvier 1899 pour remplacer Flamme à Dunkerque pour la Défense mobile, condamnée en 1910.

Source : Jean-Michel Roche, Dictionnaire des bâtiments de la flotte de guerre française de Colbert à nos jours, vol II, 1870-2006, Rezotel Maury, 2005.
Conway's, All the word's fighting ships 1860-1905, Conway maritime press, 1979.

[177]

Grupul initiativa format din militari si civili isi tinea sedintele de lucru la cafeneaua hotelului MOLDAVIA din Galati; concluziile dezbaterilor erau publicate in revista MARINA, apoi urma promovarea in parlament a initiativelor respective. Era un fel de Jeune École in sistem romanesc.In Franta, acestui curent de gandire, i s-a reprosat faptul ca interventia unor oameni care nu aveau legatura directa cu marina militara (ziaristi, politicieni etc.) a dus la o risipa de fonduri cauzata de constructia a numeroase prototipuri care nu s-au ridicat la inaltimea asteptarilor.
In Romania, lipsa fondurilor ferea de acest pericol pe initiatori. In ceea ce priveste torpiloarele, grupul MOLDAVIA excludea din start dotarea cu canoniere-torpilor sau crucisatoare-torpilor. In 1898, cand acest tip de nave era inca la moda, ei le considerau fara viitor.

Crucisatorul-torpilor italian ARETUSA, propunere respinsa:


HMS FLIRT varianta preferata pentru marian romana:

[177]

Cuirasatele de paza a coastei au fost alese in defavoarea canonierelor cuirasate. Prima varianta propusa:
Cuirasatele olandeze din clasa EVERTSEN:

[MR-JW]

Intamplator am dat de acest site despre nave romanesti , din pacate in rusa si partial denumiri in romana:

http://navyworld.nar...inul.htm#Prutul

[177]

A II-a propunere pentru cuirasate romanesti, clasa SIEGFRIED.
S.M.S. BEOWULF:


Editez acest post pentru a include un link cu machete germane, inclusiv BEOWULF. Felicitari modelistilor germani, o pledoarie pentru modele navigante:

germane

Aceasta postare a fost editata de 177: 30 January 2016 - 01:08 PM

[177]

Varianta III: cuirasatul de paza a coastei DEODORO

[177]

A IV-a ipoteza de dotare cu nave de paza a coastei:
Cuirasatele clasei sudeze ODEN



Crucisatoare nu au fost planificate, pentru viitoarele nave de pasageri romanesti era prevazuta inca din proiectare varianta echiparii lor in vederea folosirii drept crucisatoare auxiliare.

[177]

Pentru Dunare a fost propusa constructia a opt monitoare de 500t, inarmate cu 2x150mm, 4x57mm, 4x8mm Maxim; cuirasa era cuprinsa intre 30-120mm, viteza 15nd. Punctul de plecare au fost monitoarele braziliene de tip PARA.

Alaturi de monitoare erau prevazute 12 vedete torpiloare de 40t si 8 vedete torpiloare cu scondru de 20t.

Vedeta torpiloare cu scondru austro-ungara pe Dunare pe la 1900; de remarcat scaunul pliabil de la prova navei

Aceasta postare a fost editata de 177: 03 February 2016 - 07:51 PM

[177]

Mai sus este devizul estimativ al costurilor flotei romanesti de la Dunare si Marea Neagra.

O a II-a ipoteza elaborata de catre lt.comandor Balescu si ing. Cupsa prevedea dotarea cu doua monitoare de 600-650t, dimensiuni 60x9,5x1,8m , armament 2x120mm, 4x75mm 2x37mm, 2x11,4mm; blindaj 50-80mm. Se adaugau si trei torpiloare de mare de 100t, viteza 23nd, armament 2x37mm si doua tuburi lans-torpile cal. 350mm.

Inevitabil a aparut problema prioritizarii directiei de dezvoltare: mare sau fluviu? Dupa indelungi dezbateri publice, pe la 1901 s-a dat vedictul- intai flota de Dunare. Nu am gasit deocamdata un document care sa elucideze cauzele care au stat la baza acestei decizii. Hotararea a fost in mod evident politica si s-a luat la cel mai inalt nivel.