Canoniera BISTRITA 1887
#83
Postat 01 October 2012 - 09:39 PM
...aaaaa...si cred ca am descoperit gratarul cu probleme
pozitia INCHIS ... DESCHIS ...
Aceasta postare a fost editata de staric: 01 October 2012 - 09:48 PM
#84
Postat 01 October 2012 - 11:50 PM
http://romaniaforum....l-1887/#post170
#85
Postat 02 October 2012 - 11:03 AM
#86
Postat 02 October 2012 - 11:30 AM
#89
Postat 02 October 2012 - 07:38 PM
Eu revin putin la problema tunului de 5,7.
Piesa asta, produsa de Maxim Nordenfeld, versiunea britanica, la fel ca si cea franceza (a existat si varianta produsa de rusi), avea o elevatie negativa de - 6 grade(ma refer la piesa navala, nu la cea destinata cazematelor sau cea montata pe tancurile din WW I, care putea cobori la - 20).
Ma gandeam ca, tinind cont de aceste date, ai putea determina destul de precis, inaltimea piesei pe afet, fata de vinciul plasat chiar in fata ei si viceversa
Aceasta postare a fost editata de Longinus: 02 October 2012 - 07:40 PM
#93
Postat 06 October 2012 - 11:14 AM
Foarte frumoasa modelarea 3D, felicitari! In ce program lucrezi?
Cateva raspunsuri posibile:
1) Obiectul ciudat de la prova este cu adevarat un vas de toaleta. Mai erau nave romanesti la care se regasea aceasta rezolvare. La fel avea spre exemplu si canoniera Fulgerul.
In timpul marsului, cand pe nava erau numai barbati, nu era o problema faptul de a fi vazut cu pantalonii in vine acolo. Fiind cu totii in aceeasi situatie isi respectau reciproc intimitatea. Cand nava era la tarm, se intindea pur si simplu un cearsaf agatat pe tendalet realizand un paravan spre mal ca sa asigure un pic de intimitate. La Fulgerul se profita de faptul ca zona aceea era intre trei elemente verticale (doi tendaleti si bastonul de pavilion prova) si se facea din panza de vela un soi de cabina de forma triunghiulara intre cele trei elemente. O panza atarnata deasupra intrarii reprezenta "usa" cabinei.
Trebuie sa tii cont ca vasul de toaleta avea si o margine de lemn pe care marinarul sa se poata aseza, la fel ca si la vasele de toaleta obisnuite. De asemenea, conform planului rezulta ca imediat deasupra vasului era construita acolo o mica punte, o suprafata plana intre cele doua borduri. Acea punte avea o deschizatura de forma patrata fixata in balamale, care acoperea vasul de toaleta ca un capac. Cand capacul era inchis, gura vasului de toaleta nu era vizibila si mica punte parea continua din bord in bord. Cand se folosea toaleta, capacul se rabatea spre prova sprijinindu-se de apostolii care tin bompresul si ramanea ca un "spatar" al vasului de toaleta.
2) In locul tau as revedea un pic aranjamentul ancorelor. Judecand dupa planurile din The Engineer, ancorele erau asezate pe un plan inclinat cu inclinare ceva mai mare. La tine e prea aproape de orizontala. In sectiunea transversala se vad doi stalpisori care sustin marginea ridicata a planului inclinat spre interior. De asemenea, ai asezat in mod oportun o bara rulanta pe marginea dinspre apa a acestei platforme, dar din punctul meu de vedere ai asezat-o prea in interior. Ea trebuie asezata chiar pe marginea corpului, scopul ei fiind sa usureze caderea ancorei si totodata sa impiedice ancora in caderea ei sa loveasca in corpul navei. Trebuie sa-ti imaginezi ca scopul aranjamentului era ca la comanda "aruncati ancorele" marinarii se reped la platformele respective, smulg cu lovituri de ciocan bolturile de retinere iar ancora sub greutatea proprie si a lantului se pravaleste in apa fara sa atinga corpul navei. La tine as zice ca din cauza inclinarii insuficiente ancora ar putea sa nu se dea plecata de la locul ei, iar daca e convinsa sa plece, inainte de a cadea in apa se mai loveste un pic si de corpul navei, ceea ce sigur nu i-ar facea prea bine la ce greutate are. Muta tot elementul un pic mai spre exterior, fa marginea interioara mai sus si cea exterioara mai jos ca sa aiba inclinare mai mare.
3) Esti sigur ca tunul ala se poate roti liber din bord in bord fara sa loveasca in gruile de ancora? Eu as vedea gruile respective o idee mai spre exterior. Si asa e un loc foarte inghesuit acolo, gandeste-te cum incap marinarii care lucreaza la vinci.
4) La cum arata in pozele pe care le avem cu nava, gruile de la barci in mod sigur erau puse pe exteriorul copastiei si nu spre interior.
5) Cred ca penultimul spirai spre pupa are o inclinatie prea mare
6) Apreciez in mod deosebit rezolvarea de la grila de ventilatie, intr-adevar, asta trebuie sa reprezinte planul! Spor la treaba, asteptam cu interes continuarea. Sa te vad cum faci ornamentele aurite de la prova!
#94
Postat 06 October 2012 - 12:26 PM
Punctul 2 si 3 ... sunt legate una de alta ... in general OK doar o intrebare
inclinarea de tipul asta?
restul vor fi corectate
gruia micsorata ( v-a permite rotirea tunului )si se poate spre exterior ...dar ... poza
ne confirma inaltimea si ...off ... ca e in interior ... poza mai bine nu o aveam
am lucrat dupa urmatorul plan
...dupa cate se observa in acest plan ... ancora are 2 pozitii ... eu am ales pozitia in care sa arate ca in planul Bistretei ... dar corecturile vor fi facute asa cum ai spus
Restul punctelor ... OK
si o intrebare ( mai multe ...) ... si cred ca am rezolvat ( eu zic totul ... sper )
Vinciul
asta trebuie sa fie ...si daca asta ... are elementul dat ( sageata) ...ca in plan lipseste
#96
Postat 06 October 2012 - 12:54 PM
Nu te crampona prea mult de poza aia cu Bistrita in vopsire alba unde nava a fost modificata destul de substantial, au disparut bompresul si catargul etc.
Acolo se vad si tendaletii inclusiv niste elemente din lemn in partea superioara care sustin tenda. In situatie de razboi, toate elementele astea se demonteaza si ramane locul liber ca sa se invarta tunul. Tendaletii erau simplu asezati, se sustineau in doua gauri, una in partea superioara a parapetului, una in partea inferioara. De obicei una dintre gauri era patrata ca sa nu permita rotirea tendaletului in gaura.
Ancora: poate ca inclinarea platformei era chiar un pic mai mare la navele noastre decat ce se vede in poza. Acum am inteles ce-ai vrut sa faci acolo cu platformele de ancore, dar ai folosit un plan de la o nava mult mai mare. La nava aia ancora are doua pozitii, o pozitie de lansare la apa si o pozitie de lupta in care este trasa in interiorul puntii. La noi nu era cazul, avea doar pozitia de lansare. Gruia ancorei nu cred ca era spre exterior totusi, uita-te in pozele de epoca, nu se vede partea de jos vizibila: era in interior. Lanturile care sustineau ancora trebuie sa fi fost doar doua si capetele lor erau agatate de o bara de fixare. In planul frantuzesc se vede bine sistemul. Bara de fixare are numele scris langa ea. "Mouilleur" inseamna literal "muietor" de la a inmuia, a da la apa (ancora, adica). Acolo este fixat orizontal pe punte, se rasucea inspre sus si atunci carligele lui se desfaceau din zalele lantului de fixare eliberand ancora. Era un sistem care putea fi actionat de pe punte fara riscuri pentru marinarul care dadea drumul monstrului de trei tone.
Vinciul: cred ca roata dintata de pe axul rotit cu mana are diametrul prea mare. Elementul acela este pentru infasurarea paramei. Nu cred ca avea, fiindca n-are loc suficient acolo.